|
|
||
|
Vezi și:MĂNUȘAR,
ÎNMĂNUȘAT,
ȘEVRO,
BOX,
CEST,
FEDERVAIS,
GALANTERIE,
MÂNUȘĂ,
MĂNUNCHI,
MITENĂ
... Mai multe din DEX...
Forme cu și fără diacritice ale cuvântului MĂNUȘĂ:
MÂNUȘĂ,
MÂNUȘA.
MĂNUȘĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. MĂNÚȘĂ, mănuși, s.f. 1. Obiect de îmbrăcăminte confecționat din lână, tricot, piele, cauciuc etc., care acoperă mâinile, protejându-le. * Expr. A umbla (sau a se purta) cu mănuși (cu cineva) = a avea o purtare plină de menajamente, de politețe, de îngăduință (față de cineva). A arunca (cuiva) mănușa = a provoca (pe cineva) la duel; p.gener. a provoca (pe cineva). A ridica mănușa = a primi provocarea (cuiva) la duel; p.gener. a primi provocarea (cuiva). 2. (Pop.) Mănunchi (1). 3. (Reg.; și ca termen tehnic în arheologie) Toartă (la oale, vase, căni). ** P.gener. Parte a unui obiect care serveşte pentru a prinde, a apuca, a strânge. [Var.: mânúșă s.f.] - Mână + suf. -ușă.Sursa : DEX '98 MĂNÚȘĂ s. v. coarbă, cocârlă, fofează, leucă, mănunchi, măsea, mâner, schim-bătoare.Sursa : sinonime MĂNÚȘĂ s. 1. v. toartă, (reg.) baier. (\~ a unui vas.) *2. (înv.) brânca. (Vechiul instrument de tortură numit \~.) 3. v. bată. 4. (TEHN.) (reg.) cotoi, mână, stâlpușor. (\~ la căruță.) 5. (TEHN.) (reg.) mână, picior, popic, țepușă. (\~ la sanie.)Sursa : sinonime mănúșă s. f., art. mănúșa, g.-d. art. mănúșii; pl. mănúșiSursa : ortografic MĂNÚȘ//Ă \~i f. 1) Obiect confecționat din lână, din piele, care se îmbracă pe mână, acoperind-o până la încheietură (în scop protector). \~ cu degete. \~ de mireasă. * A arunca cuiva \~a a) a chema la duel pe cineva; b) a provoca pe cineva. A ridica cuiva \~a a) a primi chemarea cuiva la duel; b) a primi provocarea cuiva. A umbla (sau a se purta) cu \~i cu cineva a avea o atitudine binevoitoare și politicoasă față de cineva. 2) rar Parte a unui obiect (vas, instrument, ușă etc.) de care acesta este apucat pentru a putea fi manipulat; mâner. 3) rar Cantitate de plante cu tulpina subțire care poate fi cuprinsă cu mâna; mănunchi. [G.-D. mănușii] /mână + suf. \~ușăSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru MĂNUȘĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 63 pentru MĂNUȘĂ. ... Și-mprejur, arzând de dorul de-a se sfâșia-ntre ele, Se așează. O frumoasă mână scapă de pe margine de-altan O mănușă, drept la mijloc, între tigru și-ntre leu; Iară dama, Cunigunda, zise-atunci, bătându-și joc, Cavalerului Delorges: ,,Dac-amorul ți-e fierbinte cum te ... Friedrich Schiller - Mănușa (Iosif) ... Se-nalță urlând, și toți s-au supus. Și tac îmbufnate, În cerc întinse, De setea sângelui aprinse Felinele înfricoșate. Atunci, din balcon Cade-o mănușă din mâini delicate Între tigru și leu, la mijloc. Iar Cunigunda-n bătaie de joc Se-ntoarce spre cavalerul Delorges: — De-ți este amorul ... ... Și-mprejur, arzând de dorul de-a se sfâșia-ntre ele, Se așează. O frumoasă mână scapă de pe margine de-altan O mănușă, drept la mijloc, între tigru și-ntre leu; Iară dama, Cunigunda, zise-atunci, bătându-și joc, Cavalerului Delorges: ,,Dac-amorul ți-e fierbinte cum te ... Ștefan Octavian Iosif - Mănușa (Iosif) ... Se-nalță urlând, și toți s-au supus. Și tac îmbufnate, În cerc întinse, De setea sângelui aprinse Felinele înfricoșate. Atunci, din balcon Cade-o mănușă din mâini delicate Între tigru și leu, la mijloc. Iar Cunigunda-n bătaie de joc Se-ntoarce spre cavalerul Delorges: — De-ți este amorul ... Mihai Eminescu - Mănușa (după Fr. Schiller) ... Și-mprejur, arzând de dorul de-a se sfâșia-ntre ele, Se așează. O frumoasă mână scapă de pe margine de-altan O mănușă, drept la mijloc, între tigru și-ntre leu; Iară dama, Cunigunda, zise-atunci, bătându-și joc, Cavalerului Delorges: ,,Dac-amorul ți-e fierbinte cum te ... George Coșbuc - Friedrich Schiller George Coşbuc - Friedrich Schiller Friedrich Schiller (Johann Christoph Friedrich von Schiller) n. 10 noiembrie 1759 , Marbach, WĂ¼rttenberg d. 9 mai 1805 , Weimar Poet și dramaturg german, considerat unul din "prinții poeziei germane" Biografie în limba română Citate în limba română Multimedia la Commons Friedrich Schiller (1759-1805) Operă Cavalerul Toggenburg (traducere de Ion Heliade Rădulescu ) Cuvintele credinței (traducere de Alexei Mateevici ) Ector și Andromache (traducere de Mihai Eminescu ) Mănușa (traducere de Mihai Eminescu ) Mănușa (traducere de Ștefan Octavian Iosif ) Copila din străini (traducere de Ștefan Octavian Iosif ) Resignațiune (traducere de Mihai Iacob Negruzzi - Friedrich Schiller Iacob Negruzzi - Friedrich Schiller Friedrich Schiller (Johann Christoph Friedrich von Schiller) n. 10 noiembrie 1759 , Marbach, WĂ¼rttenberg d. 9 mai 1805 , Weimar Poet și dramaturg german, considerat unul din "prinții poeziei germane" Biografie în limba română Citate în limba română Multimedia la Commons Friedrich Schiller (1759-1805) Operă Cavalerul Toggenburg (traducere de Ion Heliade Rădulescu ) Cuvintele credinței (traducere de Alexei Mateevici ) Ector și Andromache (traducere de Mihai Eminescu ) Mănușa (traducere de Mihai Eminescu ) Mănușa (traducere de Ștefan Octavian Iosif ) Copila din străini (traducere de Ștefan Octavian Iosif ) Resignațiune (traducere de Mihai Ion Luca Caragiale - 1 Aprilie Ion Luca Caragiale - 1 Aprilie 1 Aprilie de Ion Luca Caragiale UN TÂNĂR (aer și maniere de mic impiegat, costum cam sărăcuț, dar curățel; jiletca, foarte deschisă, lasă să se vază pieptul cămășii de coloare ; mănuși, țilindru; floare-n piept; baston subțire) Eu mărturisesc drept, cum am spus și la jurați, eu, domnule președinte, i-am zis lui Mitică: nu-mi plac glume de astea! Adică nu că mi-era frică de ce s-a-ntâmplat... nici nu mă gândeam! dar vorba e, nu-mi plac mie astea; că eu îl știam cine e Mișu, laș! și n-are curaj; mi-era frică să nu pățim cu el cum mai pățisem o dată, când s-a-ntâmplat la Hierestrăul Vechi bătaia cu mizerabilii ăilalți, care ne-a atacat, și Mișu de frică a fugit și s-a ascuns undeva... După ce s-a isprăvit bătaia — că (sever) i-am pus pe goană pe mizerabilii, care se lăuda că o să ne-o facă ei, că sunt de la parchetul general; da... am lucrat... teribil (învârtește bastonul repede) — l-am căutat pe Mișu pân toată grădina, ... Ion Luca Caragiale - Accelerat no. 17 Ion Luca Caragiale - Accelerat no. 17 Accelerat no. 17 de Ion Luca Caragiale Un individ purtând pe umeri o șubă largă, cu o căciulă mare pe ceafă, stă la masă în restaurantul Gării de Nord și bea ceai. Are un geamantan de pânză cu cercuri de tinichea alături pe un scaun, și pe masă un sac de piele neagră, prin mănușa căruia își ține petrecută bine mâna stângă până la încheietura brațului. După figură, după maniere și port, trebuie să fie vreun negustor, ori arendaș din provincie. Un domn bine îmbrăcat, blană cu guler de astrahan și căciuliță asemenea, bea cafea la altă masă, fumează și se uită din când în când către provincial, care nu ia seama de loc că-l observă cineva. În același timp, domnul trage cu ochii la ușă: așteaptă desigur pe cineva, și cu nerăbdare. Negustorul plătește ceaiul. Îndată, iată și hamalul vine să-i spună că trenul a tras la peron; îi ia geamantanul de pânză și vrea să-i ia și sacul de piele, ca să-l ușureze pe pasager; dar acesta își trage repede mâna cu sacul și refuză serviciul. Sacul nu e mare, dar trebuie să fie greu, ... Ion Luca Caragiale - Mici economii... Ion Luca Caragiale - Mici economii... Mici economii... de Ion Luca Caragiale În ajunul lui sf. Dumitru, amicul meu Iancu Verigopolu stă înfipt în colțul otelului Continental, privind la trecători. Ne salutăm și intrăm în vorbă. Are frumos caracter amicul meu Verigopolu: totdeuna egal, fără a se lăsa alterat măcar de orice împrejurare; și mărturisesc drept că nu-l pot admira îndestul pentru aceasta. Dumneata, bunioară, ori eu, sau un altul, n-am fi în stare să ne înfigem în colțul otelului Continental pentru a privi la mișcarea de pe stradă, cu sângele rece al unei persoane absolut lipsite de grija zilei de mâne — în ce momente?... în ajunul lui sf. Dumitru... și când?... când am ști bine că a doua zi trebuie să părăsim casa unde am locuit, fără să știm de loc unde o fi casa-n care avem să ne transportăm calabalâcul. Dar pavajul de piatră rece ni s-ar părea desigur mai fierbinte decât smoala clocotită! ne-ar arde tălpile! am alerga nebunește, și nu ne-am putea astâmpăra până când nu am ști tot așa de bine unde vom ajunge mâne cu troacele noastre, pe cât știm de ... Ștefan Octavian Iosif - Eroi în zdrențe Ştefan Octavian Iosif - Eroi în zdrenţe Eroi în zdrențe de SĂ¡ndor PetÅ‘fi Traducere de Ștefan Octavian Iosif din Poezii alese , 1897 Să-mbrac în haine pe măsură Și-n rime mîndre versul meu, Să poată mai ușor străbate Azi prin saloane, — pot și eu. Ci gîndurile mele sfinte Nu-s tineri leneși cari se-mbracă La modă, în mănuși și fracuri, Și cari trăiesc ca să petreacă. Azi spada nu mai zîngănește Și pușca ruginită doarme. Dar e război !... în luptă însă Slujesc idei în loc de arme. Acolo stau și eu în luptă, Între soldații ăstui veac ! Eu lupt cu versuri: un războinic E orice cîntec care-l fac. Ostași în zdrențe, dar eroici, Dintr-înșii laș nici unul nu-i... Și vitejia face cinstea Unui ostaș, nu haina lui ! Și nu mă-ntreb eu: după moarte-mi Trăi-vor cîntecele mele? Să piară, de li-i scris scris, în luptă, Eu nu mă îngrijesc de ele. Dar sfîntă-i cartea unde-or zace Ideile-mi de mult uitate: Mormînt d-eroi care muriră În lupta pentru Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MĂNUȘĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 13 pentru MĂNUȘĂ. ... MĂNUȘÁR , mănușari , ( 1 ) s . m . , mănușare , ( 2 ) s . n . 1. S . m . Persoană care confecționează mănuși ( 1 ) ; fabricant sau negustor de mănuși . 2. S . n . Mănușă de protecție ( folosită la manipularea unei bucăți de metal fierbinte ) . [ Var . : ( 1 ) mânușár s . m . ] - Mănușă ... ÎNMĂNUȘÁT , - Ă , înmănușați , - te , adj . Care poartă mănuși ; cu mănuși . - În + mănușă ȘEVRÓ , șevrouri , s . n . Piele moale și subțire ( prelucrată din piele de capră , de oaie etc . ) din care se confecționează încălțăminte , mănuși , genți etc . [ Var . : șevróu s . BOX ^2 s . n . Piele de bovine prelucrată , din care se confecționează fețe de încălțăminte și diverse obiecte de marochinărie . BOX ^1 s . n . 1. Sport în care doi adversari luptă între ei , pe ring , după anumite reguli , cu pumnii îmbrăcați în mănuși speciale ; pugilistică , pugilism , pugilat . 2. Armă albă , alcătuită dintr - o placă de metal cu găuri pentru degete și cu o creastă de sinuozități , cu care se atacă ținând pumnul ... CEST ^2 , CEÁSTĂ , cești , ceste , adj . dem . ( Înv . și reg . ) Acest . [ Gen . - dat . sg . cestui , cestei , gen . - dat . pl . cestor ] CEST ^1 , cesturi , s . n . Mănușă FÉDERVAIS subst . Pulbere de steatit care se pune în mănuși și în pantofi sau ghete pentru ca acestea să fie îmbrăcate ori încălțate mai GALANTERÍE , galanterii , s . f . 1. Atitudine plină de curtoazie , de tandrețe , de amabilitate față de femei . 2. ( Cu sens colectiv ) Obiecte mărunte de îmbrăcăminte ( mănuși , cravate , fulare etc . ) ; magazin în care se desfac asemenea ... MÂNÚȘĂ s . f . v . mănușă ... MĂNÚNCHI , mănunchiuri , s . n . 1. Cantitate de fire de grâu , de iarbă etc . care poate fi cuprinsă cu mâna ; mână , mănușă ( 2 ) . 2. ( De obicei urmat de determinări introduse prin prep . " de " ) Buchet de flori . 3. Mâner ( la unele arme ) , coadă , plăsea . [ Pl . și : ( rar , m ... ... MITÉNĂ , mitene , s . f . Mănușă Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||