|
|
||
|
Vezi și forma bază: LAMA Vezi și:DALAI-LAMA, LAMA, CUȚITOAIE, DRÂMBĂ, LAMARE, SABIE, VIGONIE, ÎNJUNGHIA, ÎNJUNGHIETURĂ, ȘIȘ, ȘPACLU ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului LAMĂ: LAMA.
LAMĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. LÁMĂ^2 s. f. mamifer rumegător din familia camelidelor, care trăiește pe platourile Americii de Sud. (< fr. lama, sp. llama)Sursa : neoficial LÁMĂ^1 s. f. 1. foaie metalică subțire. 2. limba (unui cuțit), partea de metal tăioasă a unui obiect. 3. bucată subțire de sticlă pe care se aşază substanțele ce trebuie examinate la miscroscop. 4. strat foarte subțire de lichid. 5. val marin provocat de furtună. (< fr. lame)Sursa : neoficial LÁMĂ^1, lame, s.f. 1. Placă subțire de metal, de material plastic etc., cu diverse întrebuințări (în aparatura tehnică). ** Spec. Mică placă dreptunghiulară, subțire și de obicei cu tăișuri pe ambele laturi lungi, care se montează la un aparat de ras. 2. Partea metalică și tăioasă a unui instrument. 3. Placă mică și subțire de sticlă pe care se aşază substanțele ce urmează a fi examinate la microscop. 4. Strat foarte subțire de lichid, liber sau cuprins între doi pereți. - Din fr. lame.Sursa : DEX '98 LÁMĂ^2, lame, s.f. Gen de mamifere rumegătoare asemănătoare cu cămilele, dar mai mici și fără cocoașă, care trăiesc pe platourile înalte din America de Sud și care, domesticite, sunt folosite ca animale de povară (Lama); animal care face parte din acest gen. - Din fr. lama.Sursa : DEX '98 LÁMĂ s. 1. v. tăiș. 2. v. pânză.Sursa : sinonime lámă (placă, mamifer) s. f., g.-d. art. lámei; pl. lámeSursa : ortografic LÁM//Ă^2 \~e f. Mamifer rumegător din America de Sud, înrudit cu cămila, dar fără cocoașă, care, fiind domesticit, este folosit la transportarea greutăților. [G.-D. lamei] /Sursa : NODEX LÁM//Ă^1 \~e f. 1) Parte ascuțită a unui instrument, a unei unelte de tăiat sau a unei arme albe; ascuțiș; tăiș; custură. 2) Placă dreptunghiulară de oțel, foarte subțire, de obicei cu două tăișuri, care se adaptează la un aparat de ras. 3) Placă mică și subțire de sticlă pe care se aşază materialele ce urmează a fi examinate la microscop. [G.-D. lamei] /Sursa : NODEX LÁMĂ^1 s.f. 1. Foaie metalică subțire. 2. Limba (unui cuțit, a unei custuri), fierul, partea de metal tăioasă a unui obiect. 3. Bucată subțire de sticlă pe care se aşază substanțele care trebuie examinate la microscop. 4. Strat foarte subțire de lichid. [< fr. lame, it. lama].Sursa : neologisme LÁMĂ^2 s.f. Animal rumegător din familia cămilei, care trăiește în regiunile de munte ale Americii de Sud. [< fr. lama, cf. peruv. llama].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru LAMĂRezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru LAMĂ. Petruț Pârvescu - Câmpia cu numere - Prima zi ... și cuburi linii și plane gesturi arhitectonice ale celor trei timpuri obiective măsurăm o DIMENSIUNE mereu ACEEAȘI cu-nverșunare până la lacrima duioasă pândim încordați lama albastră a securii în aer călăul plictisit asudând deasupra butucului verde altoim veacul cu priceperi mărunte capul într-o parte ( o căpățână de ... p-ul și biserica satului) mai la dreapta (disfuncționalități ale memoriei regresive) centrul de greutate la 2 m sub pământ înaintez hotărât pătrund adânc în lama oglinzii un coridor lung ciupit de vărsat umed nevertebrat cu mii de pasări mici multicolore în colivii de aur mici multicolore zburând prin carnea lor ... Cincinat Pavelescu - Simfonia ploii Cincinat Pavelescu - Simfonia ploii Simfonia ploii de Cincinat Pavelescu Dlui Take Ionescu E noapte de toamnă și plouă! Ce trist e când plouă în noapte, În plânsetul ploii nu-s șoapte De flori sărutate de rouă, Sunt lacrimi ascunse și mute Ce nasc și ce mor neștiute. În fiecare picătură Ce picură din ramuri, În fiecare picătură Ce-alunecă pe geamuri, Sunt voci de jale și de ură, Sunt rugi, crâmpeie de blesteme, E o largă, surdă simfonie, E toată sumbra tragedie A sărăciei care geme Pe bănci, sub poduri, prin grădini Întunecând cu ochi haini Și glasuri amărâte Tăcerea plină de fiori A nopților posomorâte! Sub lustrul apei strada pare Un râu statornic, fără val, Și flacăra de felinare E ca o lamă de pumnal. Pe când visezi la pianu-ți, doamnă, Și-asculți al sobei dulce cânt, N-o să-nțelegi ce triste sânt, Când plouă, nopțile de toamnă. Paris. Dimitrie Anghel - Represiune pentru represiune Dimitrie Anghel - Represiune pentru represiune Represiune pentru represiune de Dimitrie Anghel Publicată în Ramuri , VI, 5 [22], 7 noiem. 1910. p. 65—67. Sunt cîțiva ani acuma de cînd colaborez la "Viața românească", unde am fost ospitalizat cu drag și am scris necenzurat de nimeni, decît o singură dată, cînd A. Mirea s-a apucat să parafrazeze un mesaj regal, în care se vorbea, ca totdeauna, de marile reforme ce aveau să se întindă peste țară ca o binecuvîntare. Aceasta este dar proba cea mai evidentă că doctrina poporanistă a d-lui Stere și a tovarășilor dumnealui nu era impusă nici unui competiționar la coloanele sus-zisei reviste. Apoi, a face artă după un anumit calapod și pentru un anumit scop ar fi monstruos, și diverșii scriitori care scriu astăzi, dacă ar fi făcut așa, ar fi fost, desigur, cu neputință să fie grupați. De altfel, un grup omogen și statornic, în afară de cei ce țin rubrici speciale, adică omogenitate anonimă, nu a fost niciodată. Scriitorii s-au perindat la întîmplare, au apărut și au dispărut la intervale, aducînd fiecare tributul fanteziei și muncii lui, după ... Vasile Alecsandri - Prosper M%C3%A9rim%C3%A9e (Alecsandri) Vasile Alecsandri - Prosper M%C3%A9rim%C3%A9e (Alecsandri) Prosper MĂ©rimĂ©e de Vasile Alecsandri 1871 I Pentru cine apreciază frumusețile literaturii franceze, pentru cine înțelege calitățile stilului și finețea spiritului, moartea celebrului autor Prosper MĂ©rimĂ©e e considerată ca un foarte trist eveniment, ca o pierdere importantă pentru domeniul literelor. Iară cine a cunoscut personal pe acest bărbat eminent prin științele filologice va regreta nu numai pe literatorul distins, pe filozoful amabil, dar și pe unul din cei mai adevărați reprezentanți ai spiritului de conversaț ie franceză. Bagajul său literar nu este voluminos; însă are mare preț în ochii amatorilor estetici de scrieri ce pot servi de model, precum: Colomba, la Venus d’Ille, l’enlèvement de la redoute, le vase ètrusque, les chroniques de Charles IX etc. și mai multe studii asupra literaturilor slave și spaniole. El a fost cel întâi care a făcut cunoscut în Francia pe celebrul Pușkin, traducând diverse opere de ale acestui poet rus și a scris un șir de epistole foarte interesante asupra Spaniei, unde îi plăcea ades să călătorească. Tot ce a ieșit de sub pana lui ... Mateiu Caragiale - Remember (Mateiu Caragiale) Mateiu Caragiale - Remember (Mateiu Caragiale) Remember de Mateiu Caragiale Scrisă în 1913; publicată în 1921 "Ceci est un fait-divers atroce." Les MĂ©moires du Bal-Mabille Sunt vise ce parcă le-am trăit cândva și undeva, precum sunt lucruri viețuite despre care ne întrebăm dacă n-au fost vis. La asta mă gândeam deunăzi seara când răvășind printre hârtiile mele ca să văd ce se mai poate găsi de ars — hârtiile încurcă — am dat peste o scrisoare care mi-a deșteptat amintirea unei întâmplări ciudate, așa de ciudată că, de n-ar fi decât șapte ani de când s-a petrecut, m-aș simți cuprins de îndoială, aș crede că într-adevăr am visat numai, sau că am citit-o ori auzit-o demult. Era în 1907. Fusesem greu bolnav în București și mă întorceam la Berlin acasă. Însănătoșirea mea se făcea cu anevoință, cerând îngrijiri mari. La plecare, doctorul m-a sfătuit să mă feresc până și de cele mai ușoare zguduiri sufletești. Bietul doctor! Am dat din umeri, zâmbind și i-am spus să fie pe pace. După un surghiun de doi ani revedeam Berlinul. Am de Berlin ... Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul I) Volumul II →→ Am pornit cu stângul în lume, ca și în război. La demobilizare, acolo, în dosul magaziilor gării, pe câmpul presărat cu mese și cu soldați beți de fericirea vieții recâștigate, pe toți i-am auzit: "Băgați de seamă, când vă veți vedea cu libretul în mână, să porniți cu dreptul!" Dar eu știu că oricât m-am muncit cu gândul, acum un an, să mișc întâi dreptul, când s-o da semnalul de plecare, spre front, din obișnuință militărească - deși acum nu mai răcneau porunci scurte ca la paradă și nimeni nu se uita cu ce pas o ia omul spre moarte -, am mișcat stângul. Și iată-mă c-am ajuns prin atâtea ploi de foc, cu picioarele și cu mâinile zdravene, cu pieptul neîngăurit, tocmai aici, în această zi sfințită a liberării de orice pericol. Iar astăzi e zi de marți și dacă toți oamenii dimprejurul meu se fac a uita c-au să pornească înapoi pe drumul vieții, cu tot dreptul mișcat întâi, într-o zi atât de nefastă, eu mă simt din cale-afară de ... Alexandru Vlahuță - România pitorească Alexandru Vlahuţă - România pitorească România pitorească de Alexandru Vlahuță Cuprins 1 PE DUNĂRE 1.1 PORȚILE DE FIER 1.2 TURNU-SEVERIN 1.3 CORBUL. HINOVA 1.4 OSTROVUL MARE. RUINI 1.5 LA CALAFAT 1.6 DESA 1.7 GURA JIULUI. BECHETUL. CELEIUL 1.8 SILIȘTIOARA 1.9 ISLAZUL 1.10 TURNU-MĂGURELE 1.11 ZIMNICEA 1.12 GIURGIU. CĂLUGĂRENII 1.13 ÎNTRE ȚĂRMURILE NOASTRE 1.14 PODUL DE PESTE DUNĂRE 1.15 BRĂILA 1.16 GALAȚII 1.17 TULCEA 1.18 SULINA 2 PE MAREA NEAGRĂ 2.1 PE INSULA ȘERPILOR 2.2 CONSTANȚA 3 ÎN MUNȚII NOȘTRI 3.1 PE COLIBAȘI 3.2 LA UMBRĂ 3.3 VALEA MOTRULUI 3.4 MÂNĂSTIREA TISMANA 3.5 TÂRGU-JIU 3.6 PE VALEA JIULUI 3.7 PE ÎNĂLȚIMILE PĂRÂNGULUI 3.8 PE COAMA MOHORULUI 3.9 ÎN NOVACI 3.10 MÂNĂSTIREA ȘI PEȘTERA POLOVRACI 3.11 ÎN VÂLCEA 3.12 PE CHEIA BISTRIȚEI 3.13 RÂMNICU-VÂLCII. VALEA OLTULUI 3.14 LA CÂINENI 3.15 PE ARGEȘ. CURTEA-DE-ARGEȘ 3.16 CÂMPULUNG 3.17 RUCĂR. DÂMBOVICIOARA 3.18 TÂRGOVIȘTEA. RUINILE 3.19 PE IALOMIȚA. DE LA TÂRGOVIȘTE LA PETROȘIȚA 3.20 PRIN CHEIA TĂTARULUI LA SCHITUL PEȘTERA ... Neagoe Basarab - Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie Neagoe Basarab - Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul sau Teodosie de Neagoe Basarab Traducere din slavonă în românește c. 1650. ÎNCEPUTUL ÎNVĂȚĂTURILOR BUNULUI CREDINCIOS IOAN NEAGOE, VOIEVODUL ȚĂRII UNGROVLAHIEI, CARELE AU ÎNVĂȚAT PRE FIIU-SĂU THEODOSIE VODĂ Partea întâi. Cuvântul 1 Iubitu mieu fiiu, mai nainte de toate să cade să cinstești și să lauzi neîncetat pre Dumnezeu cel mare și bun și milostiv și ziditorul nostru cel înțelept, și zioa și noaptea și în tot ceasul și în tot locul. Și să foarte cuvine să-l slăvești și să-l mărești neîncetat, cu glas necurmat și cu cântări nepărăsite, ca pre cela ce ne-au făcut și ne-au scos din-tunĂ©rec la lumină și den neființă în ființă. O, câtă iaste de multă mila ta, Doamne, și gândul și cugetul tău, care ai spre noi oamenii! O, mare taină și minunată! O, cine va putea spune toate puterile tale și lauda slavei tale! Dumnezeu, pentru mila sa cea multă, lăcui întru noi oamenii și să arătă noao. Dumnezeu fu în ceriu și om pre pământu și într-amândoao desăvârșit. Și pre om și-l făcu fiiu iubit și ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LAMĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 63 pentru LAMĂ. ... DÁLAI - LÁMA - LÁMA s . m . invar . Șeful suprem al religiei budiste ; marele - lama LAMÁ^2 , lamez , vb . I . Tranz . ( Tehn . ) A prelucra suprafața frontală , circulară a unei găuri cu ajutorul unei lame speciale , când strunjirea este dificilă . LÁMA^1 s . m . invar . Preot - călugăr budist ( în Tibet , în Mongolia și la CUȚITOÁIE , cuțitoaie , s . f . 1. Instrument format dintr - o lamă ascuțită de oțel ( cu două mânere la capete ) , folosit în tâmplărie , dogărie , tăbăcărie etc . pentru cioplit , curățat , îndreptat , răzuit . 2. Unealtă tăietoare de oțel având o lamă plană sau curbă , prevăzută cu un mâner , folosită de potcovar pentru îndreptarea și curățirea copitelor . [ Pr . : - toa - ie ] - Cuțit + suf . - ... muzical alcătuit dintr - un arc de fier prevăzut cu o lamă mobilă elastică de oțel și care , fiind proptit de dinți și făcând să vibreze lama ... LAMÁRE , lamări , s . f . Acțiunea de a lama și rezultatul ei . - V. lama SÁBIE , săbii , s . f . 1. Armă tăioasă formată dintr - o lamă lungă de oțel ascuțită la vârf și pe una dintre laturi și fixată într - un mâner . 2. Armă formată dintr - o lamă elastică de oțel , din gardă și mâner , folosită la scrimă . 3. Pește de apă dulce , cu corpul turtit lateral și cu abdomenul arcuit ; săbioară , sabiță ( Pelecus ... VIGÓNIE , vigonii , s . f . 1. Specie sălbatică de lamă cu lâna mătăsoasă ( Lama vicugna ) . 2. Fir textil mătăsos obținut din lâna de vigonie ( 1 ) . 3. Fir textil obținut dintr - un amestec de lână cu bumbac de bună calitate ... ÎNJUNGHIÁ , înjúnghii , vb . I . Tranz . 1. A vârî un cuțit , un pumnal sau alt obiect cu lamă ascuțită în cineva ; a junghia ; spec . a tăia , a ucide un animal . 2. ( La pers . 3 ) A simți sau a provoca o durere ascuțită , un junghi . [ Pr . : - ghi - a ] - În + ... ÎNJUNGHIETÚRĂ , înjunghieturi , s . f . 1. Senzație dureroasă vie ( ca de înjunghiere ) ; junghi . 2. Rană produsă prin înjunghiere ; locul unde a fost înfiptă lama ȘIȘ , șișuri , s . n . Pumnal cu lamă lungă și îngustă , ascunsă într - un baston care îi servește drept teacă ; p . gener . orice fel de ȘPÁCLU , șpacluri , s . n . Unealtă formată dintr - o lamă triunghiulară de oțel cu mâner de lemn , folosită la netezit sau la răzuit tencuiala , chitul Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||