|
|
||
Vezi și:CASTRU,
CONCENTRAȚIONAR,
CONCENTRARE,
CUZINET,
INTERNA,
PALIER,
PIVOT
... Mai multe din DEX...
LAGĂR - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. LÁGĂR s. n. I. 1. tabără. 2. totalitatea statelor care militează pentru aceleași scopuri sau idei social-politice, pentru o anumită formă de societate ("lagărul socialist" și prin extindere - în viziunea socialistă: "lagărul capitalist"). 3. loc de internare a prizonierilor de război sau unde sunt închiși, în regimurile totalitare, cei considerați ostili regimului. II. organ de mașină pe care se sprijină capetele unui ax sau ale unui arbore; palier. (< germ. Lager)Sursa : neoficial LÁGĂR, lagăre, s.n. I. 1. Loc de staționare a trupelor în corturi sau în barăci; tabără, campament. 2. Loc în care sunt ținuți închiși și sub supraveghere prizonierii de război sau, în regimurile totalitare, persoanele considerate ostile regimului. 3. (În trecut) Totalitatea statelor și a persoanelor care luptau pentru aceeași idee social-politică. II. Organ de mașină pe care se sprijină și se ghidează o axă, o osie, un arbore. - Din germ. Lager.Sursa : DEX '98 LÁGĂR s. I. 1. (MIL.) campament, tabără, (înv.) sălaș, tabie. (\~ al unui regiment.) 2. (IST.) castru, tabără, (înv.) tabie. (\~ roman.) 3. (POL.) lagăr de concentrare = gulag. II. (TEHN.) palier (\~ de mașină.)Sursa : sinonime lágăr s. n., pl. lágăreSursa : ortografic LÁGĂR \~e n. 1) Popas într-o localitate a unei trupe militare în marș; cantonament; campament; tabără; bivuac. 2) Loc unde sunt închiși prizonierii de război sau deținuții politici. 3) Comunitate de oameni sau de țări care urmăresc același scop social-politic. 4) Organ de mașină care sprijină și ghidează un ax sub un arbore, permițându-i mișcarea (de rotație). /Sursa : NODEX LÁGĂR s.n. I. 1. Tabără. 2. (Fig.) Totalitatea statelor, a oamenilor care militează pentru aceleași scopuri sau idei social-politice. 3. Loc unde sunt închiși prizonierii de război sau unde sunt închise persoanele considerate ostile regimului. II. Organ de mașină pe care se sprijină capetele unui ax sau ale unui arbore; palier. [< germ. Lager].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru LAGĂRRezultatele 1 - 10 din aproximativ 20 pentru LAGĂR. Vasile Alecsandri - Dumbrava roșie ... întregi, rup cărnuri ca lupii flămânziți, Desfundă largi antale, beau lacom fără cupe, Se ceartă, râd în hohot și urlă răgușiți. Ca dânșii, câini de lagăr la praznic luând parte, Schelălăiesc sălbatic, rod oasele deoparte, În mijlocul orgiei turbate ce tot crește; Iar printre câini și oameni pe iarbă stau căzute ... Ștefan Octavian Iosif - Eroul de la K%C3%B6niggr%C3%A4tz ... iată !... Ia-i de-unde nu-s pe nemții mei. Eu, haida-hai, cu steagu-n spate, Pornesc la drum, cu pașii rari... Ajung în lagăr pe-nserate... Ce să-ți mai spun ?... Și mici, și mari Mă duseră cu-alai, fîrtate, În cortul plin de ghinărari... ↑ Prusia (nota lui ... Nicolae Filimon - Ciocoii vechi și noi Nicolae Filimon - Ciocoii vechi şi noi Ciocoii vechi și noi sau Ce se naște din pisică șoareci mănâncă de Nicolae Filimon Romanț original Cuprins Dedicație Prolog Dinu Păturică Postelnicul Andronache Tuzluc Românul și fanariotul Chera Duduca Educațiunea ciocoiului Ipocriții în luptă Până nu faci foc, fum nu iese Mijlocul de a face foc fără să iasă fum Confidențele Chir Costea Chiorul Adevărul e proastă marfă Una la mână! Ce dai să te fac ispravnic? Ținte bine, arhon postelnice! Scene de viață socială Fă-te om de lume nouă să furi cloșca de pe ouă! Muzica și coregrafia în timpul lui Caragea Ce n-aduce anul, aduce ceasul Avertismentele Teatrul în Țara Românească Femeia a scos pe om din rai Italiana în Algir Slugile boierești Cochii Vechi Marea hătmănie O scenă dramatică Blestemul părintesc Un suflet nobil Lagărul de la Cotroceni și trădarea Alesandru Ipsilant și Eteria grecească Cu rogojina aprinsă-n cap și cu jalba-n proțap Ocna părăsită Epilog Din opincar mare Vasile Alecsandri - Visul lui Tudor Vladimirescu Vasile Alecsandri - Visul lui Tudor Vladimirescu „Tudor, Tudor, Tudorel, Dragul mamei voinicel! De când mama ți-ai lăsat Și olteni ți-ai adunat Pe ciocoi să-i prinzi în gheară Și s-alungi grecii din țară, Mult la față te-ai schimbat Și mi te-ai întunecat! Spune, maică, ce te doare Ca m-oi face vrăjitoare De alean să te descânt, Să calci vesel pe pământ.â€� „Alei, maică! alei, dragă! Curând visul mi-l dezleagă, Că știi, maică! am visat Buzduganu-mi fărâmat! Sabia-mi cea bună, nouă Am visat-o ruptă-n două, Pușca mea cea ghintuită Am visat-o ruginită! Maică! pistoalele mele Le-am visat făr' de oțele, Apoi încă-am mai văzut Șarpe galben prefăcut Ce purta coarne de țap Și creastă roșie-n cap, El avea ochi vânzător, Avea grai lingușitor Și mă tot ruga mereu Să mă duc la cuibul său.â€� „Ba, ferească Dumnezeu, Să nu te duci, fătul meu, C-acel șarpe veninos E vreun dușman ticălos, Vreun hoț volintiraș Și la inimă vrăjmaș.â€� „Maică, măiculița mea, Cum să scap de cursă rea? Căci un glas prevestitor Îmi tot spune c-am să morâ€� ... Constantin Negruzzi - Sobieski și românii Constantin Negruzzi - Sobieski şi românii Sobieski și românii de Constantin Negruzzi Fără N.B. a apărut prima data dată în Calendar pentru poporul românesc pe anul 1845 , Iași, 1845. Pe drumul ce duce cătră cetatea Neamțu, pe la sfârșitul lui septemvrie 1686, se vedea o oaste mergând. După un trup de lănceri ce deschidea marșa, urmau douăsprezece tunuri mari trase de boi, apoi o ceată de ofițeri călări în fruntea cărora erau trei; unul în floarea vrâstei, posomorât, gânditor, necăjit, și doi mai bătrâni. Tustrei în haine poloneze. În sfârșit venea duiumul oștei: trăsuri, bagaje, pedestrași, șleahtă pospolită, amestecați, în neregulă, cu steagurile strânse, cu capul plecat, cu armele răsturnate, cu întristarea pe față și cu durerea în inimă. Nu se auzea nici surlă, nici dobă, numai tropotul cailor, și pasul oamenilor ce abia se mișcau, pentru că de zece zile caii n-au ros decât coaja copacilor, și oamenii s-au hrănit numai cu poame. Și însă această oaste, în stare așa ticăloasă, e acea ce a îngiosit de atâte ori trufia semilunii, iar acei trei fruntași ofițeri sunt hatmanii Iablonovski și Potoțki, și cel din mijlocul lor însuși Ion Sobiețki, regele Poloniei. Și cum ... Constantin Negruzzi - Aprodul Purice (Negruzzi) ... i tot s-afla; Așadar în vălmășagul ce gătirea prijeli, S-aruncă pe-un cal cu grabă și spre Moldova porni. După ce ieși din lagăr alergă necontenit Toată noaptea, păn-ajunse când soarele-a răsărit În oraș la Roman, unde pre pârcălabul aflând, Și primejdia ce vine abia ... Grigore Alexandrescu - Memorial de călătorie Grigore Alexandrescu - Memorial de călătorie Memorial de călătorie de Grigore Alexandrescu Călătoria făcută împreună cu Ion Ghica în vara anului 1842. O parte a acestei călătorii este descrisă în Memorial După o preumblare de o lună și jumătate, mă întorsesem în București, loc obișnuit al rezidenței mele. N-apucasem încă să mă scutur bine de praf, când îmi aruncai ochii pe o scrisoare sosită de la Iași, în lipsă-mi. Amicul ce mi-o adresa, informat de mai-nainte de voiajul nostru, își arăta părerea de rău că n-a putut să ne însoțească și sfârșea zicând că se mângâie cu ideea că literatura noastră se va îmbogăți cu vreo producție vrednică de... Neînțelegând tocmai bine spiritul celor din urmă fraze, convocai îndată consiliul meu obișnuit, care se compunea de mine și de Ioan Ghica, tovarășul călător și statornic părtaș al întâmplărilor bune sau rele. Aici citii menționata scrisoare și cerui opinia Adunării; toți, afară de mine, îmi răspunseră astfel: "Înțelesul scrisorii este că tu trebuie să descrii tot ce ai văzut pe la locurile pe unde ai umblat." O asemenea opinie din partea consilierilor în judecata cărora am multă încredere făcu să-mi cază ... Vasile Alecsandri - Introducere la scrisorile lui Ion Ghica către Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri - Introducere la scrisorile lui Ion Ghica către Vasile Alecsandri Introducere la scrisorile lui Ion Ghica către Vasile Alecsandri de Vasile Alecsandri Prințului Ion Ghica Mircești, decembrie 1883 Iubite amice, Iată-ne cu iarna în țară! Ea a sosit noaptea, pe furiș, și s-a grăbit să-și scuture cojoacele pe fața pământului pentru ca să afirmeze stăpânirea ei... A doua zi românii s-au trezit vasali acestei regine aspre ai cărei miniștri sunt crivățul și gerul, ai cărei curtezani sunt lupii și corbii, a cărei armată sunt fulgii de zăpadă și țurțurii de gheată, ale cărei palate sunt clădite cu troian. Baba cochetă și sulemenită se mirează în oglinda râurilor înghețate și poartă pe frunte-i o coroană de briliante ce te pătrunde de fiori când o privești și te preface în sloi când te atingi de dânsa. E timp de a se culege pe acasă și de a se adăposti la gura sobei în așteptarea altei regine mult mai atrăgătoare, Primăvara, care va detrona în curând pe bătrâna uzurpatoare. Sperare drăgălașă!... Ea ne face a răbda despotismul îngrozitor al iernii fără nici ... Mihail Kogălniceanu - Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie națională Mihail Kogălniceanu - Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie naţională Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie națională de Mihail Kogălniceanu Domnilor, După priveliștea lumii, după minunile naturii, nimică nu este mai interesant, mai măreț, mai vrednic de luarea noastră aminte decât Istoria . Istoria, domnilor mei, după zicerea autorilor celor mai vestiți, este adevărata povestire și infățișare a întâmplărilor neamului omenesc; ea este rezultatul vârstelor și al experienței. Se poate, dar, cu drept cuvânt, numi glasul semințiilor ce au fost și icoana vremii trecute. Karamzin, în alte cuvinte, o numește testamentul lăsat de către strămoși strănepoților, ca să le slujească de tălmăcire vremii de față și de povățuire vremii viitoare. În această privire atât de importantă, istoria, după Biblie , trebuie să fie, și a fost totdeauna, cartea de căpetenie a popoarelor și a fieștecărui om îndeosebi; pentru că fieștecare stare, fieștecare profesie află în ea reguli de purtare, sfat la îndoirile sale, învățătură la neștiința sa, îndemn la slavă și la fapta bună. Domnitorul, prin istorie, se deșteaptă la nobila ambiție de a face lucruri mari și drepte și, prin urmare, de a trăi în viitorime. Lauda neștearsă și ... Mihail Kogălniceanu - Tainele inimii ... când înnoptează, până când tunul (zic tunul pentru că scena se petrece la 1844, când artileria națională nu putea zice încă tunuri) colibelor militărești, numite lagăr, face bum-bum. Atunce toate trăsurile, baloanele, butcele, caretele, brișcele, droșcele, daradaicele și tilbiuriul dlui..., în două șiruri, intră în oraș și, trecând prin ulița ... Nicolae Gane - Andrei Florea Curcanul ... ne chemă pe toți de-a rândul după izvodul ce ținea în mână. — Copii! ne zise el. Avem poruncă să mergem în lagăr la Dunărea; grijiți-vă bine armele, luați-vă schimburi îndeajuns, și de astăzi în patru zile să vă aflați la Iași, de unde vom pleca ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LAGĂRRezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru LAGĂR. ... CÁSTRU , castre , s . n . Lagăr CONCENTRAȚIONÁR , - Ă , concentraționari , - e , adj . Privitor la lagărele de concentrare . [ Pr . : - ți - ... producției = comasare și organizare a producției în întreprinderi din ce în ce mai mari . Concentrarea capitalului = creșterea capitalului prin acumulare . 6. ( În sintagma ) Lagăr CUZINÉT , cuzineți , s . m . 1. Piesă inelară sau din două bucăți semiinelare din metal moale , care îmbracă în interior lagărul și vine în contact direct cu fusul sau axul unei mașini . 2. Element de construcție confecționat din beton armat , piatră dură etc . așezat între un bloc de fundație si un stâlp și având ca scop transmiterea greutății la blocul de fundație ... tratament ; a spitaliza . 2. A sili pe cineva să stea ( închis ) într - un ospiciu , într - o școală de corecție , într - un lagăr ... PALIÉR , paliere , s . n . 1. ( Tehn . ) Lagăr . 2. Porțiune orizontală în cuprinsul scării interioare a unei clădiri , la nivelul fiecărui etaj ; odihnă . 3. Porțiune orizontală din traseul unei căi ferate ... ... 3 ) s . n . , pivoți , ( 4 ) s . m . 1. S . n . ( Tehn . ) Fus de formă cilindrică , tronconică , conică etc . , care se rotește ori alunecă într - un lagăr la care sarcina acționează în direcția axului . 2. S . n . Rădăcină principală , verticală , îngroșată a unor plante ca morcovul , sfecla etc . 3. S ... |
||