A r c h e u s . r o

Sursa : NODEX

Sursa : arhaisme

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Rezultate suplimentare

Rezultate din Literatură pentru ISCUSI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 82 pentru ISCUSI.

Vasile Aaron - Istoria lui Sofronim și a Haritei cei frumoase

Vasile Aaron - Istoria lui Sofronim şi a Haritei cei frumoase Istoria lui Sofronim și a Haritei cei frumoase de Vasile Aaron Informații despre această ediție Fragmente.     Ci acea odihnă nu fu delungată,     Fiindcă iubirea vrăjmașă s-arată.     Îi strică odihna, liniștita pace:     În cuget, în minte schimbări mari îi face:     Harite Margoala lui Aristef pruncă     Într-a Ioaninei răsfățată luncă     Și dintră oricâte Miletul fecioare     Cu minte înaltă, fire zburătoare.     Dintră toate câte Ținutul avea,     Cea mai iscusită, alta nu-i ca ea,     Aristef Județul n-avu multă grije     Trudind oareșcare talant să-i câștige.     Talanturi frumoase îi dădusă firea     Și cum nu-i lipsisă nice iscusirea,     Ajunsă fecioara nu fără lesnire     La desăvârșita minții procopsire.     De ani șaisprezece, era iscusită,     Un suflet curat, față veselită!     Ascuțimea minții cu dânsa născută,     La trupșor subțire și oablă crescută.     De stat nici înaltă, nici iarăși prea mică     Numai cum să pare lumei mai voinică,     Ochișorii negrii, fața rătunjoară,     La căutătură flacără și pară.     Sprincenele încă negre și-nghinate,     Tăcând despre alte daruri de sus date,     Să creadă întocma Platon pe sine     Ca Orfeu la cântec sau doar și mai bine.     [.............................................................]     Zărind-o, ce rod și ...

Ion Heliade Rădulescu - Coconul Drăgan

Ion Heliade Rădulescu - Coconul Drăgan Coconul Drăgan de Ion Heliade Rădulescu Frățica, scumpul jumătățoi al coconiței Drăgane, s-a fost chemat și dumnealui coconul Drăgan și noi nici nu știam. E mult de când se împărtășise publicului portretul acestei coconițe și lumea nu știa nimica despre boierul dumneaei, pentru că nu era așa ieșit la obraze. Trebuie însă sa vorbim ceva și de dumnealui, căci acum e între oameni. Coconul Drăgan e un fel de bădăran boierit, care se ține mereu de moda veacului. În vremea de mai nainte, după cum am zis, era un neiculiță de minune, om al trebii, scotea lapte din piatră, pupa pe român în bot și-i lua din pungă tot; sau, dacă nu vrea hoțul de român să-i dea, atunci... atunci târnuit, scuturat, cu părul vâlvoi ți-l băga (după limba dumnealui) la obedeală, îi da fum de ardei, și lasă-l în pace apoi... De când am scăpat de acele vremi afurisite, după care suspină toți Drăganii din țară, coconul Drăgan se făcu un patriot grozav, năbădăios, numai foc și inimă albastră pentru patrie (însă numai când nu e în slujbă, ca să se știe). Acum, slavă Domnului că ...

Vasile Alecsandri - Satire și alte poetice compuneri de prințul Antioh Cantemir

Vasile Alecsandri - Satire şi alte poetice compuneri de prinţul Antioh Cantemir Satire și alte poetice compuneri de prințul Antioh Cantemir de Vasile Alecsandri În sfârșit, iată o carte bine alcătuită, bine tradusă și bine tipărită! o carte ce mulțumește mintea prin tablourile satirice și prin duhul filozofic care cuprinde; o carte ce încântă auzul prin armonia versurilor și prin bogăția stilului adevărat românesc; o carte ce desfătează vederea prin frumusețea formatului și a tiparului: Satirele prințutui Antioh Cantemir, traduse din rusește de d.d. A. Donici și C. Negruzzi și ieșite de curând la lumină la Cantora Foaiei sătești. Acele Satire care au făcut atât vuiet în Rusia cu un veac mai înainte și care au fost atât de mult prețuite și sprijinite de însăși împărăteasa Elisaveta Petrovna, căreia au fost dedicate; acele Satire care zugrăvesc atât de viu și lovesc atât de aspru relele năravuri... [1] , acele Satire care au dobândit autorului cinstitorul nume de Boileau al Nordului, trebuie să fie primite cu atât mai mare entuziasm din partea românilor, că prințul Antioh Cantemir a fost însuși român și cu atâta mai mare recunoștință că pare să fi fost scrise pentru veacul nostru ...

Alecu Donici - Florile

Alecu Donici - Florile Florile de Alecu Donici La niște case mari, în oale prea bogate, Sta falnic pe ferești, Pe lângă flori firești, Și cele prelucrate De mâine omenești. Dar iată, nori s-adună, Cu fulgere lucind, Și tunetul răsună De ploaie prevestind; Iar floricelele acele iscusite Îndreaptă către zei Smerita rugăminte: Ca să oprească ei, Cu un cuvânt din ceri, A ploaiei neplăceri; Dar rugămintea lor au fost zădărnicită Și ploaia cea pornită De un răcoare vânt Se varsă pre pământ, Potoale sfera grea, Verdeața înnoiește Și firea după ea Se pare că zâmbește. Atunci și florile acele naturale Se dezvelesc frumos, Din sânurile sale Dau desfătat miros; Iar florile de fir, mătasi și catifea, Ce ruge înălța când ploaia se ivea, De frumusețea lor lipsite și pătate, Au fost de pe ferești afară lepădate. Talentului firesc de critică nu-i pasă, Ea nu întunecă a lui gândiri frumoase; Și numai florile acele prelucrate Se tem de ploaie

Alexandru Vlahuță - Cârmacii

Alexandru Vlahuţă - Cârmacii Cârmacii de Alexandru Vlahuță Lui V. A. Urechiă Din bordei de lângă vatra unde stă nenorocirea Ca o strajă neclintită ridicatu-mi-am privirea Sus, spre sfetnici, și văzut-am a lor fețe luminoase, Ș-am văzut maimuțăria, strâmbăturile grețoase Astor molii, astor ciocli, dezmățați copii ai spumei, Care-n aur văd, smintiții, sufletul și cinstea lumei, Inimi dogorâte-n para poftei de-a se-navuți, Stând ca viermii pe-un cadavru, ce-a-nceput a se-mpuți. I-am văzut păpuși gătite, tologiți în jețuri moi, Trântori, fără nici o grijă, și străini de-orice nevoi, Răscolind în a lor cuget ale țării măruntaie Și cătând, nesocotiții, ca din trupul ei să taie Partea ce-a mai rămas bună, membrul ce-a mai rămas teafăr. Pieptul lor, plin de medalii, strălucea ca un luceafăr. Dar înnuntru sub medalii și sub hainele bogate Clocotește-n oala cărnei, otrăvită de păcate, La a negrelor lor pofte, la a infamiei pară Clocotește crima . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Stoarceți, stoarceți măduva din țară! Nu vă pese! Striviți totul! Cugetați că poate mâini O ...

Alexandru Vlahuță - Slăvit e versul

Alexandru Vlahuţă - Slăvit e versul Slăvit e versul de Alexandru Vlahuță În vers e mântuirea când n-ai nimic de spus. Se deapănă pe rânduri, ca firul de pe fus, Din volbura de vorbe se deapănă ușor Un cântec ce sporește, mai larg, tot mai sonor, E opera vrăjită ce din nimic se-ncheagă, Și nu-i nici o nevoie ca lumea s-o-nțeleagă. În vers e mântuirea când n-ai nimic de spus. Pe trepte de dactile vin vorbe mari de sus, Iar critica solemnă, ce-n gol vede-adâncime, Ca un copil adoarme în leagănul de rime. Slăvit e versul cântec, miraj, întraripare E-n Nemurire-o carte de liberă intrare. Tu ia doar la crestarea silabelor aminte, Să nu prea bată-n struna știutelor cuvinte, Ci-n răsuciri de fraze, cu vorbe de la tine, Fă sunetele goale să ni se pară pline, Cum, iscusit dispuse, oglinzile ne mint, Dintr-o-ncăpere-ngustă făcând un labirint. Nici șir, nici sens... Acestea ne-ar dezvăli secretul, Am ști ce spui, ce cugeți. Și, pentru noi, poetul Cu cât mai nențeles e, cu-atât e mai profund. Ce mici devin chiar zeii când nu se mai ascund! ...

Alexei Mateevici - La noul-Neamț

Alexei Mateevici - La noul-Neamţ La noul-Neamț de Alexei Mateevici (Clipe trăite) Clopotnița înaltă domnește-mprejurimea Tihnitei mănăstiri, Și plopii de la Nistru privesc în adâncimea Măreței oglindiri. Intrăm. Portarul-frate ne-arată găzduirea, Înalt și somnoros... Răcoarea ne cuprinde, și toată mănăstirea Ne pare-un rai frumos. Ne hodinim. Dar somnul nu poate să mă fure Și mă mai duc prin vii. Se coace poama. Cântec răsună prin pădure, Și ziua-i la chindii. Mă-ntorc. Aproape-i slujba și frații se adună De prin chilii ieșind. Chemarea își îndeamnă a clopotului strună... Lumini în hram s-aprind. Mă duc pe la egumen. La slujbă se gătește După un somn ușor... Dar bucurie mare că știu moldovenește: — Bătrânu-i vorbitor. Frumos moșneag bătrânul. Știut-a și pe tata Și pe bunelul meu. Biblioteca? Veche-i. (El totdeauna-i gata Cu ajutorul său.) Destul îi de bogată... A fost și mai avută, Dar cărți s-au mai furat; I-i jale de-un Apostol făcut cu mare trudă, Dar șters de-un învățat. Era nerânduială. Acuma-i mai cuminte Monahul pus la cărți. Ar' să-mi arate mâine cucernicul părinte Din ...

Alexei Mateevici - Unora

Alexei Mateevici - Unora Unora de Alexei Mateevici Noi nu ne înțelegem: voi vreți a noastră limbă S-o înnoiți, surpându-i temeiurile vechi, Și noua latinie, măcar de-ar fi cam strâmbă, Vă pare totuși cântec, sunându-vă-n urechi. Veșmântul firii noastre din pânză strămoșească Cu tivituri de aur, de vechi argint și flori, Războaie-mpodobite de-o mână meșterească Vă par sărăcăcioase mantale de păstori. Noi nu ne înțelegem: acolo unde bate Izvorul veșniciei, frumoasei nemuriri, -- Vă pare că-i pustie, bordeie lepădate -- Și căutați s-aduceți de-ai voștri trandafiri. Dar trandafirii voștri făcuți-s din hârtie Și miroase a leacuri luate din dugheni, În limbă doftorească a voastră latinie Preface graiul slobod din codrii moldoveni. Noi nu ne înțelegem: din sine limba crește, Nevoie nu mai are de ajutor străin, Din sine-și prinde floare, din sine se-nnoiește, Când nu-i atingi temeiul puternic și bătrân. Destulă înflorire păstrat-a limba noastră Din sânul maicii sale cel vechi și sănătos, Și nu-i mai trebui leacuri și nici boia albastră Să zugrăvească cerul cel sfânt și luminos. Noi nu ne înțelegem: povestea nu-i de-aseară ...

Antim Ivireanul - Postfața Evangheliei greco-române, tipărită la București, în anul 1693

Antim Ivireanul - Postfaţa Evangheliei greco-române, tipărită la Bucureşti, în anul 1693 Postfața Evangheliei greco-române, tipărită la București, în anul 1693 de Antim Ivireanul Iubitoriului cetitoriu sănătate. Ca și corhorul între alte verdĂ©țe, precum zice pilda, mă arăt și eu, o iubiților cetitori, cătră cei meșteri și iscusiți și înțelepți și nevoitori tipografi, cu aciastă de bogoslovie cu patru strune și cu toată alcătuirea de dulcele glas alăută, a ceii în trei staturi dumnezăiri, capul ceii fără prihană ai noastre credință, sfânta, zic și dumnezăiasca Evanghelie. Dintru carea noi luminându-ne pren dumnezăeștii și ai duhului propovĂ©dnici apostoli, și sânguri văzători a înfricoșatelor a Domnului taine, cea întreită și nedespărțită aceii desăvârșită și necuprinsă troiță, am cunoscut pre Tatăl nenăscut, și pre Fiiul den părintele născut, și pe dumnezăescul Duh de la părintele purcezătoriu, o dumnezăire de o ființă și de împărăție în trei fĂ©țe cunoscută. Deci văzând eu smeritul, adâncul bogoslovii, mă stridiiam a mă apuca de acest lucru. Însă dându-mă pre mine cu credință curată și cu nădĂ©jde cătră dulcele Hristos carele zice, la Mathei 21: De veți avea credință și nu vă ...

Antim Ivireanul - Precuvântare la gramatică

Antim Ivireanul - Precuvântare la gramatică Precuvântare la gramatică de Antim Ivireanul Iată că a încolțit sămânța străină, adecă gramatica slavonească, o artă cunoscută și un lucru bun și iscusit, și în zilele domnieivoastre. Pentru fiecare e de mirare și plăcut lucru, când pe câmpul lui (în țarina lui) cresc oarecari grăunțe de altă limbă, căci vede un lucru nou și tăinuit, ce mai nainte n-a fost și nu s-a văzut. Astfel că multă mirare s-a întâmplat și cu neamul nostru lipsit sau de sămânța aceasta, adică de cetirea adevărată slavonească, sau de fructul ei, adecă de înțelegerea celor cetite, când în urma îngrijirei pline de iubire a voastră, ajunse vremea ca să se arate și acest fericit dar, adecă limba slavonească, în țara noastră. Și dacă limba slavonească la ai săi sau la ai casei (cum s-ar zice), adecă la slavi, e prea slăvită și admirată, acolo unde ea se întrebuințează ca limbă proprie, cu cât mai mult la noi, cari o întrebuințăm nu ca pe a noastră, ci ca pe una străină și împrumutată, ar trebui ca să fie ridicată în slavă ...

Antioh Cantemir - Focul și statuia de ceară

Antioh Cantemir - Focul şi statuia de ceară Un vărsător de ceară ca meșter iscusit A nimerit odată un chip desăvârșit. Delicatețea, părul și zâmbitoarea față Îi dă înfățoșărei un aer de viață, Dar din nenorocire el chipul a lăsat Pe lângă foc la care a fost și prelucrat. Nu este de mirare că statuia de ceară, S-a risipit îndată aproape stând de pară. De ai făcut un lucru și vrei ca să-l păstrezi Pentru viitorie, apoi să depărtezi Tot răul de-nainte-i și orice-mpiedicare, Căci altfel este numai zadarnică

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Biblie pentru ISCUSI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 20 pentru ISCUSI.

Exodul Capitol 36

Exodul Capitol 36 Exodul 35 Exodul Capitol 36 1 Bețaleel, Oholiab, și toți bărbații iscusiți în cari pusese Domnul înțelepciune și pricepere, ca să știe să facă lucrările rînduite pentru slujba sfîntului locaș, au făcut totul după cum poruncise Domnul. 2 Moise a chemat pe Bețaleel, Oholiab, și pe toți bărbații iscusiți în mintea cărora pusese Domnul pricepere, și anume pe toți cei cu tragere de inimă la lucrul acesta ca să -l facă. 3 Ei au luat dinaintea lui Moise toate prinoasele, pe cari le aduseseră copiii lui Israel ca să facă lucrările rînduite pentru slujba sfîntului locaș. Chiar și dupăce se începuse lucrarea, tot se mai aduceau lui Moise, în fiecare dimineață, daruri de bună voie. 4 Atunci toți bărbații iscusiți, prinși la toate lucrările sfîntului locaș, și-au lăsat fiecare lucrul pe care -l făceau, 5 și au venit de au spus lui Moise: ,,Poporul aduce mult mai mult decît trebuie pentru facerea lucrărilor, pe cari a poruncit Domnul să le facem.`` 6 Moise a pus să strige în tabără că nimeni, fie bărbat fie femeie, să nu mai aducă daruri pentru sfîntul locaș. Au oprit astfel pe popor să ...

2 Cronici Capitol 2

2 Cronici Capitol 2 2 Cronici 1 2 Cronici Capitol 2 1 Solomon a poruncit să se zidească o casă Numelui Domnului și o casă împărătească pentru el. 2 Solomon a numărat șapte zeci de mii de oameni, ca să ducă sarcinile, optzeci de mii ca să taie pietre pe munte, și trei mii șase sute ca să -i privegheze. 3 Solomon a trimes să spună lui Hiram, împăratul Tirului: ,,Fă-mi și mie cum ai făcut tatălui meu David, căruia i-ai trimes cedri, ca să-și zidească o casă de locuit. 4 Iată, eu înalț o casă Numelui Domnului, Dumnezeului meu, ca să I -o închin Lui, să ard înaintea Lui tămîie mirositoare, să aduc necurmat în ea pînile pentru punerea înainte, și să aduc arderile de tot de dimineață și de seară, în zilele de Sabat, de lună nouă, și de sărbătoare ale Domnului, Dumnezeului nostru, după o lege vecinică pentru Israel. 5 Casa pe care o voi zidi trebuie să fie mare, căci Dumnezeul nostru este mai mare decît toți dumnezeii. 6 Dar cine poate să -I zidească o casă, cînd cerurile și cerurile cerurilor nu -L pot cuprinde? ...

Exodul Capitol 35

Exodul Capitol 35 Exodul 34 Exodul Capitol 35 1 Moise a strîns toată adunarea copiilor lui Israel, și le -a zis: ,,Iată lucrurile, pe cari a poruncit Domnul să le faceți. 2 Șase zile să lucrați, dar ziua a șaptea să vă fie sfîntă; acesta este Sabatul, ziua de odihnă, închinată Domnului. Cine va face vreo lucrare în ziua aceea, să fie pedepsit cu moartea. 3 Să n`aprinzi foc, în niciuna din locuințele voastre, în ziua Sabatului.`` 4 Moise a vorbit întregei adunări a copiilor lui Israel, și a zis: ,,Iată ce a poruncit Domnul. 5 Luați din ce aveți și aduceți un prinos Domnului. -Fiecare să aducă prinos Domnului ce -l lasă inima: aur, argint, și aramă; 6 materii vopsite în albastru, în purpuriu, în cărmiziu, in subțire și păr de capră; 7 piei de berbeci vopsite în roș și piei de vițel de mare; lemn de salcîm, 8 untdelemn pentru sfeșnic, mirodenii pentru untdelemnul ungerii și pentru tămîia mirositoare; 9 pietre de onix și alte pietre pentru împodobirea efodului și a pieptarului. 10 Toți cei iscusiți ...

Ezra Capitol 7

Ezra Capitol 7 Ezra 6 Ezra Capitol 7 1 După aceste lucruri, supt domnia lui Artaxerxe, împăratul Perșilor, a venit Ezra, fiul lui Seraia, fiul lui Azaria, fiul lui Hilchia, 2 fiul lui Șalum, fiul lui Țadoc, fiul lui Ahitub, 3 fiul lui Amaria, fiul lui Azaria, fiul lui Meraiot, 4 fiul lui Zerahia, fiul lui Uzi, fiul lui Buchi, 5 fiul lui Abișua, fiul lui Fineas, fiul lui Eleazar, fiul lui Aaron, marele preot. 6 Acest Ezra a venit din Babilon: era un cărturar iscusit în Legea lui Moise, dată de Domnul, Dumnezeul lui Israel. Și, fiindcă mîna Domnului, Dumnezeului său, era peste el, împăratul i -a dat tot ce ceruse. 7 Mulți din copiii lui Israel, din preoți și din Leviți, din cîntăreți, din ușieri, și din slujitorii Templului, au venit și ei la Ierusalim, în al șaptelea an al împăratului Artaxerxe. 8 Ezra a venit la Ierusalim în a cincea lună a anului al șaptelea al împăratului. 9 Plecase din Babilon în ziua întîi a lunii întîia, și a ajuns la Ierusalim în ziua întîi a lunii ...

Exodul Capitol 31

Exodul Capitol 31 Exodul 30 Exodul Capitol 31 1 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 2 ,,Să știi că am ales pe Bețaleel, fiul lui Uri, fiul lui Hur, din seminția lui Iuda. 3 Lam umplut cu Duhul lui Dumnezeu, i-am dat un duh de înțelepciune, pricepere, și știință pentru tot felul de lucrări, 4 i-am dat putere să născocească tot felul de lucrări meșteșugite, să lucreze în aur, în argint și în aramă, 5 să sape în pietre și să le lege, să lucreze în lemn, și să facă tot felul de lucrări. 6 Și iată că i-am dat ca ajutor pe Oholiab, fiul lui Ahisamac, din seminția lui Dan. Am dat pricepere în mintea tuturor celor ce sînt iscusiți, ca să facă tot ce ți-am poruncit: 7 cortul întîlnirii, chivotul mărturiei, capacul ispășirii care va fi deasupra lui, și toate uneltele cortului; 8 masa cu uneltele ei, sfeșnicul de aur curat cu toate uneltele lui, altarul tămîierii; 9 altarul arderilor de tot cu toate uneltele lui, ligheanul cu piciorul lui; 10 veșmintele pentru slujbă, veșmintele sfinte ale preotului Aaron, veșmintele fiilor lui pentru slujbele preoțești; 11 untdelemnul ...

2 Samuel Capitol 14

2 Samuel Capitol 14 2 Samuel 13 2 Samuel Capitol 14 1 Ioab, fiul Țeruiei, a băgat de seamă că inima împăratului era aprinsă de dor după Absalom. 2 A trimes să aducă din Tecoa o femeie iscusită, și i -a zis: ,,Fă-te că plîngi, și îmbracă-te în haine de jale; nu te unge cu untdelemn, și fii ca o femeie care de multă vreme plînge după un mort. 3 Să te duci astfel la împărat, și să -i vorbești așa și așa.`` Și Ioab i -a spus ce trebuia să zică. 4 Femeia aceea din Tecoa s`a dus să vorbească împăratului. A căzut cu fața la pămînt, s`a închinat, și a zis: ,,Împărate, scapă-mă!`` 5 Împăratul i -a zis: ,,Ce ai?`` Ea a răspuns: ,,Da, sînt văduvă, bărbatul mi -a murit! 6 Roaba ta avea doi fii; amîndoi s`au certat pe cîmp, și n`a fost nimeni să -i despartă; unul a lovit pe celalt, și l -a omorît. 7 Și iată că toată ...

Psalmii Capitol 45

Psalmii Capitol 45 Psalmii 44 Psalmii Capitol 45 1 (Către mai marele cîntăreților. De cîntat cum se cîntă: ,,Crinii``. Un psalm al fiilor lui Core. O cîntare. O cîntare de dragoste.) Cuvinte pline de farmec îmi clocotesc în inimă, și zic: ,,Lucrarea mea de laudă este pentru Împăratul!`` Ca pana unui scriitor iscusit să-mi fie limba! 2 Tu ești cel mai frumos dintre oameni, harul este turnat pe buzele tale: de aceea te -a binecuvîntat Dumnezeu pe vecie. 3 Războinic viteaz, încinge-ți sabia, -podoaba și slava, 4 da, slava Ta! -Fii biruitor, suie-te în carul tău de luptă, apără adevărul, blîndeța și neprihănirea, și dreapta ta să strălucească prin isprăvi minunate! 5 Săgețile tale sînt ascuțite: supt tine vor cădea popoare, și săgețile tale vor străpunge inima vrăjmașilor împăratului. 6 Scaunul Tău de domnie, Dumnezeule, este vecinic; toiagul de domnie al împărăției Tale este un toiag de dreptate. 7 Tu iubești neprihănirea, și urăști răutatea. De aceea, Dumnezeule, Dumnezeul Tău Te -a uns cu un untdelemn de bucurie, mai pe sus decît pe tovarășii Tăi de slujbă. 8 Smirna, aloia și casia îți umplu de miros plăcut toate veșmintele; în casele tale ...

Psalmii Capitol 58

Psalmii Capitol 58 Psalmii 57 Psalmii Capitol 58 1 (Către mai marele cîntăreților. ,,Nu nimici``. O cîntare de laudă a lui David.) Oare, tăcînd, faceți voi dreptate? Oare așa judecați voi fără părtinire, fiii oamenilor? 2 Dimpotrivă! în inimă, săvîrșiți nelegiuiri; în țară, puneți în cumpănă silnicia mînilor voastre. 3 Cei răi sînt stricați încă din pîntecele mamei lor, mincinoșii se rătăcesc odată cu ieșirea din pîntecele mamei lor. 4 Au o otravă ca otrava unui șarpe, ca otrava unei aspide surzi, care își astupă urechea, 5 care n`aude glasul vrăjitorilor, glasul fermecătorului celui mai iscusit. 6 Dumnezeule, zdrobește-le dinții din gură! Smulge, Doamne, măselele acestor pui de lei! 7 Să se risipească întocmai ca niște ape cari se scurg! Săgețile, pe cari le-aruncă ei, să fie niște săgeți tocite! 8 Să piară, ca un melc, care se topește umblînd; să nu vadă soarele, ca stîrpitura unei femei! 9 Înainte ca oalele voastre să simtă focul de spin verde sau uscat, îl va lua vîrtejul. 10 Cel fără prihană se va bucura la vederea răzbunării; își va scălda picioarele în sîngele celor răi. 11 Și atunci oamenii vor zice: ,,Da, este o răsplată pentru ...

Proverbele Capitol 22

Proverbele Capitol 22 Proverbele 21 Proverbele Capitol 22 1 Un nume bun este mai de dorit decît o bogăție mare, și a fi iubit prețuiește mai mult decît argintul și aurul. - 2 Bogatul și săracul se întîlnesc: Domnul i -a făcut și pe unul și pe altul. - 3 Omul chibzuit vede nenorocirea și se ascunde, dar cei proști merg înainte și sînt pedepsiți. - 4 Răsplata smereniei, a fricii de Domnul, este bogăția, slava și viața. - 5 Spini și curse sînt pe calea omului stricat: cel ce-și păzește sufletul se depărtează de ele. - 6 Învață pe copil calea pe care trebuie s`o urmeze, și cînd va îmbătrîni, nu se va abate dela ea. - 7 Bogatul stăpînește peste cei săraci, și cel ce ia cu împrumut, este robul celui ce -i dă cu împrumut. - 8 Cine samănă nelegiuire, nelegiuire va secera, și nuiaua nelegiuirii lui este gata. - 9 Omul milostiv va fi binecuvîntat, pentrucă dă săracului din pînea lui. 10 Izgonește pe batjocoritor, și cearta se va sfîrși, neînțelegerile și ocările vor înceta. - 11 Cine iubește curăția inimii, și are bunăvoința pe buze, este prieten cu împăratul. - 12 Ochii Domnului păzesc pe cel ...

Cintarea cintarilor Capitol 7

Cintarea cintarilor Capitol 7 Cintarea cintarilor 6 Cintarea cintarilor Capitol 7 1 Ce frumoase îți sînt picioarele în încălțămintea ta, fată de domn! Marginile rotunde ale coapsei tale sînt ca niște lănțișoare de pus la gît, lucrate de mînile unui meșter iscusit. 2 Pîntecele tău este un pahar rotund, de unde nu lipsește vinul mirositor; trupul tău este un snop de grîu, încins cu crini. 3 Amîndouă țîțele tale sînt ca doi pui de cerb, ca gemenii unei căprioare. 4 Gîtul tău este ca un turn de fildeș; ochii tăi sînt ca iazurile Hesbonului, de lîngă poarta Bat-Rabim; nasul tău este ca turnul Libanului, care privește spre Damasc. 5 Capul tău este cum e Carmelul, și părul capului tău este ca purpura împărătească: pînă și un împărat ar fi înlănțuit de pletele tale!... 6 Ce frumoasă și ce plăcută ești, tu, iubito, în mijlocul desfătărilor! 7 Statura ta este ca finicul, și țîțele tale ca niște struguri. 8 Îmi zic: ,,Mă voi sui în finic, și -i voi apuca crăcile!`` Atunci țîțele tale vor fi ca strugurii din vie, mirosul suflării tale ca al merelor. 9 Și gura ta toarnă un vin ales, care curge lin ca răspuns ...

Isaia Capitol 3

Isaia Capitol 3 Isaia 2 Isaia Capitol 3 1 Domnul, Dumnezeul oștirilor, va lua din Ierusalim și din Iuda orice sprijin și orice mijloc de trai, orice izvor de pîne, și orice izvor de apă, 2 pe viteaz și pe omul de război, pe judecător și pe prooroc, pe ghicitor și pe bătrîn, 3 pe căpetenia peste cincizeci și pe dregător, pe sfetnic, pe meșteșugarul ales și pe vrăjitorul iscusit. 4 ,,Le voi da băieți drept căpetenii, -zice Domnul, -și niște copii vor stăpîni peste ei.`` 5 Oamenii se vor asupri unii pe alții, unul va apăsa pe celalt, fiecare pe aproapele lui, tînărul va lovi pe cel bătrîn, și omul de nimic pe cel pus în cinste. 6 Vor merge pînă acolo încît unul va apuca pe fratele său în casa părintească, și -i va zice: ,,Tu ai o haină, fii căpetenia noastră! Ia dărămăturile acestea supt mîna ta!`` 7 Dar în aceeaș zi el va răspunde: ,,Nu pot să fiu doftor, căci în casa mea nu este nici pîne nici haină: nu mă puneți căpătenie peste popor.`` 8 Se clatină Ierusalimul, se prăbușește Iuda, pentrucă vorbele și faptele lor sînt îndreptate împotriva Domnului, înfruntînd privirile Lui mărețe. ...

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ISCUSI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 20 pentru ISCUSI.

ISCUSIT

ISCUSÍT , - Ă , iscusiți , - te , adj . 1. Îndemânatic , dibaci , abil , ingenios , priceput ; învățat . 2. Făcut cu pricepere , cu măiestrie , cu

ÎNDEMÂNATIC

ÎNDEMÂNÁTIC , - Ă , îndemânatici , - ce , adj . 1. Care execută bine și ușor orice muncă manuală ; iscusit , dibaci . 2. De care te folosești cu ușurință ; comod . 3. ( Înv . ) Potrivit , favorabil . [ Var . : îndemânátec , - ă , îndemănátec , - ă adj . ] - Îndemână + suf . -

ABIL

ABÍL , - Ă , abili , - e , adj . ( Adesea adverbial ) Care este îndemânatic , iscusit , priceput ,

BUN

BUN , - Ă , buni , - e , ( I - VIII ) adj . , s . m . și f . , ( IX ) bunuri , s . n . , ( X ) adv . I. Adj . Care are calități . 1. Care face în mod obișnuit bine altora , care se poartă bine cu alții ; binevoitor . 2. Care se achită de obligațiile morale și sociale ; corect , cuviincios ; frumos , milos . 3. ( Despre copii ) Cuminte , ascultător , îndatoritor ; care are grijă de părinți . 4. Caracteristic omului mulțumit , vesel , bine dispus . II. Adj . 1. Care face sau prinde bine ; plăcut , satisfăcător , agreabil . 2. ( Despre mâncăruri și băuturi ) Gustos , apetisant , ales . 3. Bogat , abundent , îmbelșugat . 4. ( Despre miros ) Frumos , plăcut , agreabil . 5. Liniștit , tihnit , fără griji ; fericit . Viață bună . III. Adj . 1. Potrivit , apt pentru un anumit scop ; p . ext . care - și îndeplinește bine menirea . 2. ( Despre organele corpului sau despre funcțiunile lor ) Care funcționează bine . 3. ( Despre îmbrăcăminte și încălțăminte ) Care nu este uzat ; p . ext . nou , de sărbătoare . 4. De calitate superioară ; p . ext . de preț , scump , nou . 5. ( Despre bani ) Care are putere de circulație . IV. Adj . Înzestrat , talentat , priceput ; p . ext . dibaci , abil , iscusit . V. Adj . 1. Folositor , util ; avantajos , rentabil . 2. ( În basme și superstiții ) Prevestitor de bine . VI. Adj . 1. Zdravăn , puternic , strașnic . 2. Întreg , plin ; deplin ; ...

DIBACI

DIBÁCI , - CE , dibaci , - ce , adj . Îndemânatic , abil , priceput ,

INGENIOS

INGENIÓS , - OÁSĂ , ingenioși , - oase , adj . 1. Care are mult spirit inventiv , multă agerime de minte ; iscusit , dibaci . 2. Care este alcătuit , elaborat cu inventivitate , cu măiestrie , cu iscusință etc . [ Pr . : - ni -

ISCHIUZAR

ISCHIUZÁR , - Ă , ischiuzari , - e , adj . , s . m . și f . ( Înv . ) ( Om ) dibaci , șiret , șmecher , iscusit . [ Var . : ișchiuzár , - ă adj . , s . m . și

ISCUSINȚĂ

... ISCUSÍNȚĂ , iscusințe , s . f . Îndemânare , dibăcie , pricepere ; p . ext . talent , artă . - Iscusi

ISTEȚ

ISTÉȚ , - EÁȚĂ , isteți , - e , adj . Ager ( la minte ) , deștept , iscusit ,

JONGLER

JONGLÉR , jongleri , s . m . Artist de circ sau de varietăți iscusit în arta de a

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...