|
|
||
|
Cuvântul INTERNĂ nu a fost găsit. Au fost afișate formele bază: INTERN,INTERNA Vezi și:INTERN, INTERNA, INTERNAȚIONAL, INTERNAȚIONALISM, INTERNAȚIONALIST, INTERNAȚIONALIZA, INTERNAȚIONALIZARE, FORMĂ, INTERNARE, INTEROCEPTOR, MĂRUNTAIE ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului INTERNĂ: INTERNA, INTERNA.
INTERNĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. INTÉRN, -Ă, interni, -e, adj., s.m. și f. 1. Adj. Care se află înăuntrul unui obiect, al unei ființe, al unui spațiu etc., care este în interior. * Organe interne = organe situate în cavitățile abdominală și toracică. Boli interne = bolile organelor din interiorul corpului. Motor cu ardere internă = motor care foloseşte energia unui combustibil ars în interiorul cilindrului. Unghiuri interne = fiecare dintre cele două perechi de unghiuri situate în interiorul a două drepte paralele tăiate de o secantă și aflate de aceeași parte a secantei. * Loc. adj. De (sau pentru) uz intern = a) (despre medicamente) care se ia oral; b) (despre cărți, documente, acte etc.) care poate fi consultat numai în condiții speciale în interiorul unei instituții. 2. S.m. și f., adj. (Elev sau ucenic) care locuieşte într-un internat sau la locul unde învață meseria. 3. S.m. și f. Student în medicină admis pe bază de concurs să facă practică la un spital. - Din fr. interne, lat. internus.Sursa : DEX '98 INTÉRN, -Ă I. adj. care se află înăuntru; interior, lăuntric. o organe ? = organele din cavitatea toracică și abdominală; boli ? = boli ale organelor interne; motor cu ardere ~ă = motor care foloseşte energia unui combustibil ars în interiorul cilindrului; unghi ~ = unghi format din două drepte tăiate de o secantă, aflat în interiorul lor și de aceeași parte a secantei; (inform.) memorie ~ă = memorie a calculatorului făcând parte din unitatea centrală. II. s. m. f. 1. elev, ucenic care locuieşte și ia masa într-un internat. 2. student în medicină care face practică într-o clinică, unde, de obicei, și locuiește. (< fr. interne, lat. internus)Sursa : neoficial Intern ≠ externSursa : antonime INTÉRN adj., s. 1. adj. v. interior. 2. adj. (livr.) intestin, (înv.) domestic. (Tulburări \~ într-un stat.) 3. s. (înv.) înlountraș. (\~ la liceu.)Sursa : sinonime intérn adj. m., s. m., pl. intérni, f. sg. intérnă, pl. intérneSursa : ortografic INTÉRN^2 \~i m. 1) Elev sau ucenic care locuieşte și ia masa în instituția școlară pe care o frecventează. 2) Student în medicină (în ultimii ani de studii) care face practica într-un spital. /<lat. internus, fr. interneSursa : NODEX INTÉRN^1 \~ă (\~i, \~e) 1) Care se află în partea de dinăuntru a ceva; de dinăuntru; interior; lăuntric. * Organe \~e organe din cavitatea toracică și abdominală. Boli \~e boli ale acestor organe. 2) Care are loc în interiorul unui organism social. /<lat. internus, fr. interneSursa : NODEX INTERN, -Ă adj. Care se află înăuntru; interior, lăuntric. * Organe interne = organele din cavitatea toracică și abdominală; unghi intern = unghi format de două drepte tăiate de o secantă, aflat în interiorul lor și de aceeași parte a secantei. // s.m. și f. Elev sau ucenic care locuieşte și ia masa într-un internat. ** Student în medicină care face practică la un anumit spital, unde de obicei și locuiește. [Cf. interne, it. interno, cf. lat. internus].Sursa : neologisme INTERNÁ, internez, vb. I. Tranz. 1. A instala un bolnav într-un spital pentru tratament; a spitaliza. * Refl. S-a internat pentru operație. 2. A sili pe cineva să stea (închis) într-un ospiciu, într-o școală de corecție, într-un lagăr etc., pentru a-l ține sub supraveghere, pentru a-l reeduca etc. - Din fr. interner.Sursa : DEX '98 INTERNÁ vb. I. tr., refl. a (se) instala în spital pentru tratament sau operație. II. tr. 1. a încredința unui institut specializat pe un minor sau pe cineva suferind de o anomalie fiziologică sau psihică. 2. a închide (pe cineva) într-un lagăr, într-un ospiciu etc., pentru a fi ținut sub supraveghere. (< fr. /s'/interner)Sursa : neoficial INTERNÁ vb. v. spitaliza.Sursa : sinonime interná vb., ind. prez. 1 sg. internéz, 3 sg. și pl. interneázăSursa : ortografic A INTERN//Á \~éz tranz. 1) (bolnavi, accidentați, răniți) A instala în spital pentru tratament medical; a spitaliza. 2) (persoane) A închide într-un ospiciu sau într-un loc de detenție, pentru a ține sub supraveghere sau pentru reeducație; a izola de societate. /Sursa : NODEX INTERNÁ vb. I. tr. 1. A instala în spital (un bolnav) pentru tratament. 2. A închide (pe cineva) într-un lagăr, într-un ospiciu etc. pentru a fi ținut sub supraveghere. [< fr. interner, it. internare].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru INTERNĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 46 pentru INTERNĂ. Ion Luca Caragiale - Telegrame Ion Luca Caragiale - Telegrame Telegrame de Ion Luca Caragiale Onor. prim-ministru București. Directoru prefecturi locale Raul Grigorașcu insultat grav dumnezeu mami și palme cafine central. Amenințat moarte. Viața onorul nesigure. Rugăm anchetat urgent faptu. Costăchel Gudurău avocat, aleg. coleg. I, fost deputat. * Onor. prim-ministru București. Repet reclama telegrama No... Petiționat parchetului. Procoror lipsește oraș mănăstire maici chef. Substitut refudat pără vini procoror. Tremur viața me, nu mai putem merge cafine. Facem responsabil guvern. Costăchel Gudurău. avocat, aleg. col. I, fost deputat. * Procuror tribunal X... Anchetați urgent scandalul Costăchel Gudurău cu directorul prefecturii și raportați imediat. Ministrul Justiției. * Ziarului "Aurora Română" București. Az pitrecut scenă nostimă piața noastră. Madam Atenaisa P. al cărui nume trecem sub tăcere, care părăsit soțul cetățean onorabil, pentru romanse cu individ infam localitate, întâlnind nefericitul soț, căpătat bună lecție moralitate în public, care aprobat. Această fimee fără inimă neroșind amenințat cu sbiri puteri, deoarece complicele directoru prefecturi. Corespondent. * Onor. prim-ministru București. A doua oară atacat palme picioare piața endepedenți acelaș bandit director scandalos însoțit sbiri. Situația devenit insuportabilă. Oraș stare asediu. Panica domnește cetățeni. Costăchel Gudurău avocat, ecțetera. * Procuror trib. X... Repet ordinul telegrafic. Cercetați imediat incidentul directorului prefecturii cu ... Ion Luca Caragiale - Liberalii și conservatorii Ion Luca Caragiale - Liberalii şi conservatorii Liberalii și conservatorii de Ion Luca Caragiale Sunt în România două partide, care se exclud unul pe altul: liberalii și conservatorii, roșii și albii, radicalii și reacționarii. Deși nimeni nu tăgăduește că aceste două partide în adevăr se exclud, părerile în privința lor se deosebesc. D. C. A. Rosetti, cel mai competent om în materie de lupte politice, e de părere că partidul conservator, alb sau reacționar, este o Plevnă internă pe care liberalii trebue să o combată la moarte și viață. Diletanții politici, din contră, sunt de părere că aceste două partide, deși în adevăr se exclud, vor același lucru, adică să ajungă și să rămâie la putere. Noi credem că d. C. A. Rosetti, cu toate că este un foarte excelent bărbat politic, merge prea departe în judecata sa asupra partidului conservator; cu toate acestea - nu împărtășim vederile diletanților politici. De când fericirile liberalismului s'au revărsat asupra țării noastre, liberalii și conservatorii mereu se luptă, și, cu deosebire în cursul celor din urmă doi ani, ne-au dat destule dovezi că o sinceră și neîmpăcată ură îi desparte. O mulțime de oameni au fost dați în ... Ion Luca Caragiale - Oare teatrul este literatură%3F ... pe cît ar fi sculptura și pictura cu arhitectura și muzica. Pe cînd concepțiunea poetului se formulează în gîndirile lui proprii cari sunt chiar materialul intern al artei sale, și care, transmise prin cuvinte, constituiesc de-a dreptul obiectul de artă desăvîrșit, concepțiunea dramaturgului se formează în înfățișări vii ... Cincinat Pavelescu - Lui N. Titulescu Cincinat Pavelescu - Lui N. Titulescu Lui N. Titulescu de Cincinat Pavelescu I Îți va fi gloria eternă, Căci și-n politica internă, Când forța ta-i amestecată, Dai libertate lui Bujor; Și prin jurnal omorâtor Garda de fier e dizolvată. II Nicu nu-i om să dea cu barda, Prea-i diplomat superior. Când liberează pe Bujor, E logic să suprime Grigore Alexandrescu - Unirea Principatelor Grigore Alexandrescu - Unirea Principatelor Unirea principatelor de Grigore Alexandrescu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 Note I Pe antice monumente am văzut ades sculptate Acvila ce poartă crucea, zimbrul țării-nvecinate, Sub o mână, o coroană, întrunite figurând; Și în vechea capitală, o măreață mănăstire, [1] După lupte sângeroase monument de înfrățire, De-al Moldovei domn clădită, stă trecutul atestând. II Ce spun aste suvenire? ele-arată că-altădată, Înainte-acelor lupte, în vechimea depărtată, Fii ai Romei cei eterne, acești popoli au fost frați; C-ale lor restriști cumplite au izvor în despărțire, Că la răul ce-i apasă nu pot s-afle lecuire, Decât numai în unirea către care sunt chemați. III Căci de urile interne mult a profitat străinul; Căci în suflete și-n inimi el a infiltrat veninul, Ce corumpe, ce îneacă tot instinctul generos; Căci slăbiți prin moliciune, umiliți prin apăsare, În furtune și în intrigi balotați fără-ncetare, Am uitat noi vechea cale și trecutul glorios. IV Astăzi nu ni se cer lupte, sacrificiuri de sânge, Virtuți mari de altădată; astăzi ținta vom ajunge Prin credință în ... Ion Luca Caragiale - Criza de cabinet Ion Luca Caragiale - Criza de cabinet Criza de cabinet de Ion Luca Caragiale Timpul s'a abstinut cu desăvârșire de orice reflecții sau comentarii asupra epidemiei ce bântue cabinetul Brătianu, și care a și secerat trei victime. Am stat și urmăm a sta neturburați în fața unor certe intestine pe câtă vreme ele nu vor avea ca rezultat de a compromite soarta țării și mai mult cum este deja compromisă, sau pe câtă vreme negoțierile pentru înlocuirea celor morți nu vor trece peste cercul partidului așa zis liberal. Vom aștepta dar în liniște rezultatul crizei într'un fel sau într'altul și atunci numai vom avea a zice și noi cuvântul nostru. Astăzi voim a face numai ceea ce s'ar putea numi diagnosis crizei ministeriale, fără a ne preocupa dacă boala este mortală sau cine va fi moștenitorul, în caz de moarte. Spectacolul ce ne este dat a privi este, fără îndoială, din cele mai extraordinare. Vedem pe d. Brătianu dispunând în Cameră aproape de unanimitatea voturilor, și de o mare majoritate în Senat, amenințat de a pierde o ... Ion Luca Caragiale - Iarăși promisia D-lui Fleava Ion Luca Caragiale - Iarăşi promisia D-lui Fleava Iarăși promisia D-lui Fleava de Ion Luca Caragiale Se zice că d. N. Fleva, cu toate promisiile d-sale în privința libertăților alegerilor, ar fi comis iarăși un act care denotă cât de puțin sincere erau acele promisiuni și cât de naivi au fost aceia cari le-au acordat oarecare încredere. În adevăr, ni se spune că ministrul de interne ar fi dat afară din serviciu pe un vechiu rândaș al d-sale, sub ridicolul și meschinul pretext că acel nenorocit, bănuit de a avea principii conservatoare, ar fi furat din tainul cailor cantități însemnate de ovăz pe care-l dăruia unui cârciumar coreligionar politic, în schimbul unor tratații care i le făcea acesta. Frumoase alegeri libere ne Ion Luca Caragiale - O admirabilă lucrare literară Ion Luca Caragiale - O admirabilă lucrare literară O admirabilă lucrare literară de Ion Luca Caragiale “Dacă nu ești faur, la ce-ți mânjești nasul cu cărbuni?â€� zice o vorbă populară; iar un autor modern, Carmen Sylva, zice: “La bĂȘtise se met au premier rang pour ĂȘtre vue; l’intelligence se met en arrière pour voirâ€�. Onor. d. A. Pencovici, directorul Monitorului oficial, al Tipografiei statului și al Internelor, ține grozav de mult să-l vedem. Să vedeți cum: ne-o spune d-sa însuși. Domnului A. Pencovici îi cere șeful de atelier text pentru Probarul nou al Tipografiei statului, și (cauzele mici produc adesea efecte mari) d. A. Pencovici se transformă deodată și devine dintr-un împiegat conștiințios un și mai conștiincios om de litere. D-sa traduce pentru Probar: Carmen Sylva,Le PensĂ©es d-une Reine. Minunat Probar ! el va conține, peste probele de litere ale atelierului, o probă mai mult de talentele directorului. Considerația superiorilor, stima inferiorilor, dragostea familiei, iubirea prietinilor, astea le-a avut totdeuna onor. d. A. Pencovici; dar astea sunt de ajuns pentru un împiegat; astea nu ajung omului ... Ion Luca Caragiale - Reacțiunea Ion Luca Caragiale - Reacţiunea Reacțiunea de Ion Luca Caragiale De geaba - eu sunt nemulțumit. Încă o iluziune pierdută! încă o legendă, pe care mi-a distrus-o vremea și școala noastră modernă: Reacțiunea! Ce era Reacțiunea! Un monstru odios, eminamente anti-patriotic, anti-național, anti-liberal, - o Plevnă internă! Ea desprețuia, batjocorea, strivea, trăda, sugruma poporul, și apoi tot ea îl exploata sistematic. Vrăjmașă jurată a libertăților publice, a Constituțiunii și a tutulor instituțiunilor, ea înneca mai întâi și apoi scălda țara în sânge. Era neagră; avea sute de capete ca hidra și mii de ghiare de vampir; fugea de lumină și lucra la întuneric, fără să aibă vreodată curajul opiniilor sale, și complota cu străinii contra Românismului. Uneori, ea își înfigea adânc ghiarele în costele Națiunii și, odată călare pe pradă, sugea cu lăcomie sângele și sudoarea poporului-martir; alteori, înfigea în sânul României un cuțit până'n prăsele și cadavrul ei sângerând îl arunca la picioarele comitelui Andrassy! Era în fine oribilă și hidoasă. Dar, pe lângă atâtea grozăvii, avea și o mare calitate: închipuirea ei era sprijinul cel mai positiv al patriotismului și liberalismului meu. Când aceste sentimente, ... Ion Luca Caragiale - Teatrul național Ion Luca Caragiale - Teatrul naţional Teatrul național de Ion Luca Caragiale De vro câteva zile apar, în unele gazete din capitală, mici notițe despre cele ce se petrec la Teatrul Național; nu tocmai pe scenă, căci stagiunea e închisă, ci prin comitetul teatral și prin gândul direcțiunii. Altfel, daca ne-am găsi în plină activitate teatrală, poate că ziarele nu s-ar ocupa de lucru în sine, afacerea aceasta fiind mai serioasă, cerând mai multă bătaie de cap decât aruncarea pe hârtie a patru rânduri — iasă ce-o ieși. Sunt, fără îndoială, doi-trei maniaci care urmăresc mersul teatrului nostru, atunci când se joacă pe scenă, cu multă dragoste și c-o Meosebită luare-aminte; zelul lor este însă fals înțeles, sau înadins luat în nume de rău; adesea, stăruința și patima ce depun în această urmărire sunt explicate și arătate, atât publicului, cât mai ales autorității de la Teatrul Național, ca o pornire răuvoitoare, ca o hotărâre d-a “mâhni degeaba pe bieții actori ș-a descuraja orice entuziasm (!) la cârma Teatrului nostru Naționalâ€�. Dar se uită un lucru: maniacii ăștia, o dată stagiunea închisă, nemaiavând nimic în fața lor ... Mihai Eminescu - Romancero espa%C3%B1ol Mihai Eminescu - Romancero espa%C3%B1ol Romancero español de Mihai Eminescu Copii de pe natură Furtișagurile litterarii ale lui Cocovei Moretto sau vicleniile lui Scapin traduse-n spaniolește de Signorul Don Lopez de Poeticales Motto: Es muss auch solche Käutze geben. Istorie ciudată! Timpii se iau de păr și se trag îndărăt! Trecutul e viitor și viitorul e trecut.  Anul 15... a furat pe anul 1870 într-un mod oribil și cu precauțiunea viclenește zâmbitoare cum că n-are să fie recunoscut. Odată... în timpi mai... în anul 1870 trăia în România un scriitor care se ocupa din principiu și meserie cu chir Cocoveiu, întunecoasă bufniță ce cutreiera tribunalele României, care-n loc de cocoveau! îngâna încet și printre dinți vorba: Considerând!... Acest autor de caraghioslâcuri, moldovenește de mascarade, s-apucă-ntr-o bună dimineață sau într-o bună seară sau într-una din zile (căci două nu i-ar fi trebuit genialei Lopăți) să scrie-n românește o comedie: Viclenie și amor , în trei acte, cu boschet și cu ascunzători secrete și tainice totodată, și în versuri neversificate. În anul 15... post Christum natum trăiește și un autor spaniol, Moretto, și scrie și ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru INTERNĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 169 pentru INTERNĂ. INTÉRN , - Ă , interni , - e , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care se află înăuntrul unui obiect , al unei ființe , al unui spațiu etc . , care este în interior . 2. S . m . și f . , adj . ( Elev sau ucenic ) care locuiește într - un internat sau la locul unde învață meseria . 3. S . m . și f . Student în medicină admis pe bază de concurs să facă practică la un INTERNÁ , internez , vb . I . Tranz . 1. A instala un bolnav într - un spital pentru tratament ; a spitaliza . 2. A sili pe cineva să stea ( închis ) într - un ospiciu , într - o școală de corecție , într - un lagăr etc . , pentru a - l ține sub supraveghere , pentru a - l reeduca INTERNAȚIONÁL , - Ă , internaționali , - e , adj . Care are loc între mai multe națiuni , care angajează sau privește mai multe țări , privitor la raporturile dintre națiuni . La care participă reprezentanții mai multor state ; care are o importanță ce depășește granițele unei singure INTERNAȚIONALÍSM s . n . 1. Solidaritate , colaborare , cooperare liber - consimțită între națiuni popoare , țări etc . egale în drepturi , în scopul sprijinului reciproc . 2. Doctrină potrivit căreia diversele interese naționale trebuie să fie subordonate unui interes general , supranațional . [ Pr . : - ți - INTERNAȚIONALÍST , - Ă , internaționaliști , - ste , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care are caracterul internaționalismului , care aplică principiile internaționalismului , care aparține internaționalismului . 2. S . m . și f . Adept al internaționalismului . [ Pr . : - ți - INTERNAȚIONALIZÁ , internaționalizez , vb . I . Tranz . A face să dobândească un caracter internațional . [ Pr . : - ți - INTERNAȚIONALIZÁRE , internaționalizări , s . f . Acțiunea de a internaționaliza . [ Pr . : - ti - o - ] - V. FÓRMĂ , forme , s . f . 1. ( Fil . : În corelație cu conținut ) Categorie care desemnează structura internă și externă a unui conținut , modul de organizare a elementelor din care se compune un obiect sau un proces . 2. Înfățișare , aspect ( extern ) , contur , siluetă . 3. ( Geogr . : în sintagma ) Formă de relief = neregularitate a suprafeței pământului , rezultat al interacțiunii agenților geografici interni și externi . 4. Totalitatea mijloacelor de exprimare a conținutului unei opere artistice . 5. Fel , chip , mod . 6. Mod de organizare , de conducere politică , socială etc . 7. Dispoziție de procedură ( care poate atrage anularea unui act sau a unei hotărâri judecătorești ) . 8. ( Lingv . ) Complex de sunete prin care se exprimă un sens ; aspectul exterior al unui cuvânt pentru a exprima o valoare sau o funcție gramaticală . 9. Vas , tipar , model care servește pentru a da unor materiale o anumită înfățișare , un anumit aspect INTERNÁRE , internări , s . f . Acțiunea de a ( se ) interna și rezultatul ei . V. ... INTEROCEPTÓR , interoceptori , s . m . ( Biol . ) Terminație nervoasă a unui analizator intern MĂRUNTÁIE s . f . pl . 1. Totalitatea organelor interne la animale și la om ; viscere , vintre ; p . restr . organele interne aflate în cavitatea abdominală . 2. Fig . Partea cea mai adâncă a unui lucru ; fund , adâncime , Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||