Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Cuvântul INTELECTUALĂ nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: INTELECTUAL

  Vezi și:INTELECTUAL, INTELECTUALITATE, INTELECTUALICEȘTE, PERSONALITATE, SPIRIT, ÎNĂLȚIME, ÎNAINTAT, ÎNDOBITOCI, ÎNDOBITOCIT, ȘTIINȚĂ, ACTIVITATE ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului INTELECTUALĂ: INTELECTUALA.

 

INTELECTUALĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

INTELECTUÁL, -Ă, intelectuali, -e, adj., s.m. și f. 1. Adj. Care aparține intelectului, care se referă la activitatea minții, la intelect. 2. S.m. și f. Persoană care posedă o pregătire de specialitate temeinică și lucrează în domeniul artei, al științei, tehnicii etc.; persoană care aparține intelectualității. [Pr.: -tu-al] - Din fr. intellectuel, lat. intellectualis.

Sursa : DEX '98

 

INTELECTUÁL, -Ă I. adj. referitor la intelect. II. s. m. f. cel care are ca specialitate, pe baza unei pregătiri corespunzătoare, munca intelectuală. (< fr. intellectuel, lat. intellectualis)

Sursa : neoficial

 

INTELECTUÁL adj. 1. cerebral, mintal, rațional, spiritual. (Activitate \~.) 2. spiritual. (Cultura \~.)

Sursa : sinonime

 

intelectuál adj. m., s. m. (sil. -tu-al), pl. intelectuáli; f. sg. intelectuálă, pl. intelectuále

Sursa : ortografic

 

INTELECTUÁL^2 \~i m. Persoană care se ocupă cu munca intelectuală; om cu pregătire specială care lucrează în domeniul științei, artei, învățământului etc. [Sil. -tu-al] /<lat. intellectualis, fr. intellectuel

Sursa : NODEX

 

INTELECTUÁL^1 \~ă (\~i, \~e) Care ține de intelect; propriu intelectului. [Sil. -tu-al] /<lat. intellectualis, fr. intellectuel

Sursa : NODEX

 

INTELECTUÁL, -Ă adj. Referitor la activitatea de gândire, la intelect. // s.m. și f. Cel care are ca specialitate, pe baza unei pregătiri corespunzătoare, munca intelectuală și lucrează în domeniul științei, al artei, al economiei, tehnicii, învățământului etc. [Pron. -tu-al. / cf. fr. intellectuel].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru INTELECTUALĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 117 pentru INTELECTUALĂ.

Ion Luca Caragiale - Intelectualii...

... perioada politică: de la revelațiune la apostolat. Iată-i... La orice masă de la berării, birturi, cafenele, dacă sunt trei mușterii, unul desigur este un intelectual. Ce face el, omul ales, alături cu cei doi profani? Își îndeplinește misiunea: propagă, luminează, vulgarizează. Sunt chelneri cari, după cât au prins pe apucate ... atâta nu mi-e de ajuns; aș voi să-mi dai o definițiune mai scurtă și mai limpede; să-mi spui deslușit: ce este un intelectual? — Bucuros, răspund eu; iată: Omul care desprețuiește orice ocupație de imediată utilitate și pentru el și pentru lume și se dedă la nobila profesiune ... la minte ori lovit cu leuca — astea sunt întrebări absolut indiferente; e destul că poate zice cu toată siguranța: „Eu?... Eu sunt un intelectual

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra mișcării literare și științifice

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra mişcării literare şi ştiinţifice Asupra mișcării literare și științifice de Constantin Dobrogeanu-Gherea Seceta literară și științifică, sărăcia mișcării noastre literare contemporane e în afară de orice îndoială și, desigur, puțini se vor găsi care să nege acest fapt pe cât de trist, pe atât de adevărat. Nu-i vorbă, în privința mișcării științifice propriu-zise se vor găsi unii care nu ne vor da dreptate. Numărul școlilor și al școlarilor crește necontenit, universitățile noastre se îmbunătățesc foarte mult, o mulțime de tineri ne vin din străinătate înarmați cu toată știința europeană; n-ar fi deci nedrept de a vorbi de lipsa unei mișcări științifice la noi? Neîndoielnic că cei ce vor vorbi așa vor avea o mare doză de dreptate. Că instrucția se întinde la noi — cam încet, nu e vorbă, dar totuși se întinde — nu mai încape discuție; că universitățile noastre se îmbunătățesc foarte mult, e poate mai puțin sigur, admitem însă și asta; dar de aci și până la o mișcare științifică în adevăratul înțeles al cuvântului mai e un pas, și un pas foarte important. Pentru că aceea ce deosebește mai ales o mișcare științifică într-o ...

 

Ion Luca Caragiale - Grămătici și măscărici

... dreaptă a boierului, mai cu seamă la cele politicești. Afară de grămătic, însă, orice boier care se respectă mai avea încă un alt slujbaș intelectual, tot atât de neapărat unei curți boierești cu întinse relații sociale. Pe atunci, când nu se pomenea de viață publică și când elita socială și ... la inel, boierul de bună credință, lumea schimbându-și numai forma, tob așa și astăzi: profesiunile de credintă le scrie “cu îndelungă fidelitateâ€� proletarul intelectual, iar boierul le subscrie “cu robustă convingereâ€�. Și pentru ca să se păstreze cu scumpătate bunul obicei străbun, deși nu mai au boierii noștri ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Idealurile sociale și arta

... idealuri sociale pentru un artist și pentru un grup de scriitori ce ar dori să creeze un curent intr-o țară, un curent literar și intelectual. Pentru ilustrarea ziselor mele, am citat grupul junimist, care n-a avut o înrâurire așa de puternică asupra societății noastre pe cât ar ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Munca creatoare și munca-exercițiu

... exercitat, el trebuie să fie exercitat în anumite margini după care începe osteneala și chiar degenerarea organului; se înțelege că trebuie înlăturat surmenajul fizic și intelectual — în acest caz munca în loc de plăcere va aduce durere și, în loc de reparația organismului, va aduce degenerarea lui, dar în marginile ... prevalează exclusiv muncaexercițiu fizic. În viața intelectuală a unei țări întru atâta întru cât e vorba de răspândirea cunoștințelor dobândite, predomnește munca-exercițiu intelectual, decât aice munca creatoare joacă un rol mai mare. Este însă o ramură a vieții și activității omenești unde munca creatoare predomnește aproape ...

 

Garabet Ibrăileanu - Evoluția literară și structura socială

... scriitorii din Ardeal și Principate acum nu se mai deosebesc ca în epoca precedentă: intelectualul ardelean nu mai este atât de departe de boierinașul moldovan, intelectual și el, și mai ales de burghezul intelectual muntean, în definitiv și el un om din popor. Am subliniat mai sus cuvântul "mai ales", pentru că acestei apropieri mai mari între scriitorii ardeleni ...

 

Titu Maiorescu - Despre progresul adevărului în judecarea lucrărilor literare

Titu Maiorescu - Despre progresul adevărului în judecarea lucrărilor literare Despre progresul adevărului în judecarea lucrărilor literare de Titu Maiorescu Publicat întâi în „Almanahul Societăței Academice «România Jun㻓 din Viena (1883) Mulți scriu și multe se scriu în literatura lumii; multe idei trecătoare , foarte multe păreri greșite, unele adevăruri și, din când în când, o creațiune frumoasă. Regele egiptean Thamus, după spusa lui Plato (Phaedrus, LIX) din adânca vechime își arătase temerea că mare stricăciune va aduce scrierea între oameni, slăbindu-le memoria, dezvățându-i de la propria gândire și deprinzându-i mai mult cu părerile altora despre înțelepciune decât cu îns[...]nțelepciunea. La noi, ce e drept, se scrie mai puțin, dar tot se scrie câte ceva; și poate nu se va găsi de prisos ca să ne întrebăm odată într-un mod mai general: pentru ce scriem? Scriem pentru a ne răspândi gândirea mai departe decât o duce vorba. Vorba nu poate trăi mult nici în timp, nici în spațiu. Rostită acum, ea amuțește apoi: auzită aici, ea se pierde acolo. Uneori o prinde cel ce o aude și își aduce aminte de ea, o poartă chiar din loc în loc. Dar ...

 

Ion Luca Caragiale - Literatura și artele române în a doua jumătate a secolului XIX

... Frumosul! a! frumosul! Frumosul nu e decât marele, bunul și adevărul în mișcare, precum zicea favoritul elev al vicrimei demagogiei și tiraniei ateniene, moștenitorul intelectual al sublimului băutor de cucută, divinul Platone. Care român nu a publicat ceva? Cine n-a criticat tot? Cine e acela ... să avem curaj! Să avem mai ales speranța că putem răspunde* hotărât la întrebările de mai sus — întrebări de la cari atârnă viitorui nostru intelectual, cultural, național, - astfel: acela nu este, nu poate fi un român, nu este, nu poate fi decât un străin!! Cititorul, sperâm, trebuie să fi luat ...

 

Paul Zarifopol - Privind viața (Zarifopol)

Paul Zarifopol - Privind viaţa (Zarifopol) Privind viața [1] de Paul Zarifopol În scrisul tău destinat publicului, pune ideile tale, dar niciodată sentimentele tale, adică partea întimă a personalității tale, niciodată imaiginația ta, adică produsul imediat al personalității tale. Radicalismul acestui sfat care propune nici mai mult, nici mai puțin suprimarea poeziei, înseamnă o anticipare adânc originală asupra viitorului îndepărtat al scrisului literar. Nu este exclus, cred, ca pudoarea sentimentelor și a imaginației să evolueze astfel, încât produsele imediate ale personalității, deci lirismul și plastica poetică între altele, să nu mai fie publicizate. Printr-o delicatețe severă, nouă și cu totul aleasă, experiența personală va rămâne închisă în mândria tainelor intime. Rezultatele ultime ale elaborării ideologice, răcite de fierberile experienței interioare și turnate în forme prin care curiozitatea vulgară nu poate pătrunde, vor fi, singure, date mulțimii necunoscute. Atunci nu se va mai plânge poetul: Mein Lied ertönt der unbekannten Menge. Dar pân atunci? Vine greu cititorului să nu trateze colecțiile de maxime ca niște memorii sufletești ale autorului. Însă celui care vorbește în public despre o carte de maxime a unui contemporan în viață, i se impune, credem, să facă abstracție de ...

 

Garabet Ibrăileanu - Omul - o celulă a organismului numit societate

Garabet Ibrăileanu - Omul - o celulă a organismului numit societate Omul - o celulă a organismului numit societate de Garabet Ibrăileanu 1. Omul poartă centrul lumii fizice în orice punct cuprins în spațiul ocupat de trupul său; centrul lumii sentimentale și intelectuale îl poartă în conștiința sa (luând cuvântul în înțelesul său psihologic, nu moral). 2. În lume, nu vorbesc numai de artiști, sunt două feluri de oameni: oameni care apreciază, care au simpatii și antipatii, dar la care aprecierea aceasta, simpatiile și antipatiile nu devin un motiv de luptă. Ei nu luptă pentru ceea ce cred ei că e bine și nu luptă împotriva a ceea ce cred ei că e rău. Majoritatea oamenilor e așa. A trage însă concluzia că acești oameni sunt ,,impasibili", ,,impersonali", ar fi o mare greșeală și nimene, de fapt, n-o face. Dar sunt alți oameni care fac din simpatiile și antipatiile lor motive de luptă, care își fac un ideal (pe care-l urmăresc) de a stârpi ceea ce cred ei că e rău și de a ajuta la triumful binelui. Aceștia sunt oameni ,,luptători"'. 3. ,,Multe dureri-s, puține ...

 

Ion Luca Caragiale - Criza de cabinet

Ion Luca Caragiale - Criza de cabinet Criza de cabinet de Ion Luca Caragiale Timpul s'a abstinut cu desăvârșire de orice reflecții sau comentarii asupra epidemiei ce bântue cabinetul Brătianu, și care a și secerat trei victime. Am stat și urmăm a sta neturburați în fața unor certe intestine pe câtă vreme ele nu vor avea ca rezultat de a compromite soarta țării și mai mult cum este deja compromisă, sau pe câtă vreme negoțierile pentru înlocuirea celor morți nu vor trece peste cercul partidului așa zis liberal. Vom aștepta dar în liniște rezultatul crizei într'un fel sau într'altul și atunci numai vom avea a zice și noi cuvântul nostru. Astăzi voim a face numai ceea ce s'ar putea numi diagnosis crizei ministeriale, fără a ne preocupa dacă boala este mortală sau cine va fi moștenitorul, în caz de moarte. Spectacolul ce ne este dat a privi este, fără îndoială, din cele mai extraordinare. Vedem pe d. Brătianu dispunând în Cameră aproape de unanimitatea voturilor, și de o mare majoritate în Senat, amenințat de a pierde o ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru INTELECTUALĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 74 pentru INTELECTUALĂ.

INTELECTUAL

INTELECTUÁL , - Ă , intelectuali , - e , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care aparține intelectului , care se referă la activitatea minții , la intelect . 2. S . m . și f . Persoană care posedă o pregătire de specialitate temeinică și lucrează în domeniul artei , al științei , tehnicii etc . ; persoană care aparține intelectualității . [ Pr . : - tu -

 

INTELECTUALITATE

INTELECTUALITÁTE , intelectualități , s . f . 1. Categorie socială neomogenă formată din oameni pentru care munca intelectuală reprezintă sursa principală de existență . 2. Totalitatea intelectualilor ; mulțime de intelectuali ; inteligență ( 2 ) . [ Pr . : - tu -

 

INTELECTUALICEȘTE

... INTELECTUALICÉȘTE adv . Ca intelect ; din punct de vedere intelectual . [ Pr . : - tu - a - ] - Intelectual

 

PERSONALITATE

PERSONALITÁTE , personalități , s . f . 1. Ceea ce este propriu , caracteristic fiecărei persoane ( 1 ) și o distinge ca individualitate ; ansamblu de trăsături morale sau intelectuale prin care se remarcă o persoană ; felul propriu de a fi al cuiva . 2. Persoană cu aptitudini deosebite și cu alese însușiri intelectuale și morale , care se realizează și se manifestă în mod practic prin reușite într - un anumit domeniu de activitate . 3. Persoană care deține o funcție importantă în viața politică , socială , culturală ; personaj ( 1 ) . 4. ( Astăzi rar ; mai ales la pl . ) aluzie tendențioasă și jignitoare la adresa unei persoane (

 

SPIRIT

SPÍRIT , spirite , s . n . I. 1. Factor ideal al existenței ( opus materiei ) ; conștiință , gândire ; p . ext . minte , rațiune , intelect . 2. Persoană considerată sub raportul capacității sale intelectuale sau din punctul de vedere al însușirilor morale , de caracter etc . 3. ( La pl . ) Societatea în întregul ei , oamenii considerați ca purtători ai unor idei , ai unor preocupări intelectuale ; opinie publică . 4. Mod , fel de a gândi , de a se manifesta ; părere , concepție împărtășită de un grup de oameni , de o colectivitate . 5. Caracter specific , trăsătură caracteristică a ceva . 6. Înclinare , pornire , tendință care determină felul de a fi , de a gândi , de a se manifesta al cuiva . 7. Glumă , anecdotă , banc . II. Semn grafic în scrierea greacă , care , adăugat unui sunet , arată cum se pronunță sunetul respectiv din punctul de vedere al

 

ÎNĂLȚIME

ÎNĂLȚÍME , înălțimi , s . f . 1. Distanță de la nivelul pământului ( sau de la un nivel orizontal ) până la un punct situat deasupra lui ; dimensiune a unui lucru sau a unei ființe , măsurată de la bază până la partea cea mai ridicată . 2. Punct ridicat deasupra nivelului pământului ; p . ext . ( la pl . ) cer . 3. Numărul de vibrații pe secundă ale unui sunet . 4. Fig . Stare de superioritate intelectuală , morală etc . 5. ( Înv . ; urmat de un pronume posesiv ) Termen de adresare către o persoană cu funcție importantă . [ Var . : ( reg . ) nălțíme s . f . ] - Înalt + suf . -

 

ÎNAINTAT

... înaintați , - te , adj . 1. Care este situat în față . 2. Care se detașează de ceilalți , situându - se înaintea lor prin cunoștințele și prin nivelul său intelectual

 

ÎNDOBITOCI

ÎNDOBITOCÍ , îndobitocesc , vb . IV . Refl . și tranz . A - și pierde sau a face pe cineva să - și piardă facultățile intelectuale și morale ; a ( se ) prosti ^2 , a ( se ) tâmpi , a ( se ) abrutiza . - În +

 

ÎNDOBITOCIT

ÎNDOBITOCÍT , - Ă , îndobitociți , - te , adj . Care și - a pierdut facultățile intelectuale și morale ; prostit . - V.

 

ȘTIINȚĂ

ȘTIÍNȚĂ , științe , s . f . I. 1. Faptul de a avea cunoștință ( de ceva ) , de a fi informat ; cunoaștere . 2. Conștiință . II. 1. Pregătire intelectuală , instrucție ; învățătură , erudiție . 2. Ansamblu sistematic de cunoștințe despre natură , societate și gândire ; ansamblu de cunoștințe dintr - un anumit domeniu al

 

ACTIVITATE

ACTIVITÁTE , activități , s . f . Ansamblu de acte fizice , intelectuale și morale făcute în scopul obținerii unui anumit rezultat ; folosire sistematică a forțelor proprii într - un anumit domeniu , participare activă și conștientă la ceva ; muncă , ocupație , îndeletnicire , lucru . 2. ( În sintagma ) Activitate solară = totalitatea fenomenelor care se produc în păturile exterioare ale suprafeței soarelui și care pot influența suprafața terestră . 3. ( Fiz . ) Numărul de particule emise pe secundă de o sursă

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...