Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Cuvântul INCINTA nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: INCINTĂ

  Vezi și:INCINTĂ, TERMOSTAT, BOXĂ, CAMERĂ, CITADELĂ, HIPODROM, LOJĂ, LUMINOZITATE, PERIBOL, PRESURIZA, PRESURIZAT ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului INCINTA: INCINTĂ.

 

INCINTA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

INCÍNTĂ, incinte, s.f. 1. Spațiu (mare) închis în interiorul unei construcții. 2. Suprafață de teren înconjurată din toate părțile de construcții, de amenajări. 3. (În sintagma) Incintă acustică = casetă de lemn de construcție specială în care sunt fixate unul sau mai multe difuzoare în scopul ameliorării caracteristicilor acustice ale acestora; boxă. - Din fr. enceinte.

Sursa : DEX '98

 

INCÍNTĂ s. f. 1. spațiu închis din toate părțile (în interiorul unei construcții). * limitele unui spațiu determinat. o ~ acustică = cutie de lemn în care sunt fixate unu sau mai multe difuzoare pentru îmbunătățirea calităților acustice ale acestora; boxă (4). 2. linie de apărare care înconjură un obiectiv militar, un oraș, o cetate etc. (< fr. enceinte)

Sursa : neoficial

 

incíntă s. f., g.-d. art. incíntei; pl. incínte

Sursa : ortografic

 

INCÍNT//Ă \~e f. 1) Spațiu închis în interiorul unei construcții. 2) Suprafață de teren înconjurată de construcții. /enceinte

Sursa : NODEX

 

INCÍNTĂ s.f. 1. Spațiu închis; sală mare de ședințe. ** Limitele unui spațiu determinat. 2. Linie de apărare care înconjură un obiectiv militar etc. [Cf. fr. enceinte].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru INCINTA

 Rezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru INCINTA.

Dimitrie Anghel - Reflecțiile unui respins

Dimitrie Anghel - Reflecţiile unui respins Reflecțiile unui respins de Dimitrie Anghel Publicată în Flacăra , I, 33, 2 iunie 1912, p. 257. "Flacăra" îmi cere să fac un gest ostentativ împotriva nemuritorilor noștri. Răspund că l-am făcut în alte vremuri, cînd aveam mai multe iluzii, și că tirada aceea inofensivă a fost destul de popularizată pe scena Teatrului Național de poetul Colum, ca să am nevoie să mai reeditez un gest inutil. Am fost premiat atunci și n-am adormit pe laurii cîștigați, ci am lucrat înainte, conștient de mine, de drumul pe care merg. Ce-au făcut cei mai mulți dintre acei ce alcătuiesc neutrul corp nu știu. Afară de cîteva fericite excepții (vorbesc de "secția literară", bineînțeles), nu văd cîte pagini au adăogat consacrații operelor lor... "postume". Mîhnire eu nu resimt, căci, reluîndu-mi cărțile surgunite din incinta nemuririi, îmi aduc aminte cu drag, precum fac desigur și tovarășii mei, de ceasurile multe pe care le-am cheltuit ca să le scriu, de truda ce am pus-o spre mai bine, de mulțumirile ce le-am trăit cu fiece pagină și de toate speranțele ce le-am închis în ele. Aceste cei chemați să ne ...

 

George Topîrceanu - Panait Istrati (Topîrceanu)

... prozatori în stare să înfrunte comparația cu marii creatori traduși în toate limbile civilizate. Prin spărtura făcută de Istrati ei vor pătrunde, poate, în marea incintă, trăgând în urma lor și pe alții mai mărunți care vor avea norocul să poată prezenta străinilor altceva decât ceea ce străinii aveau deja la ...

 

Garabet Ibrăileanu - Estetice

Garabet Ibrăileanu - Estetice Estetice de Garabet Ibrăileanu 1. Din punctul de vedere al plăsmuirilor și al senzațiilor, care sunt adevăratele elemente ale artei, poezia este expresiunea cea mai înaltă a artei. La muzică sunt numai senzațiuni și plăsmuiri auditive, la pictură numai vizuale, la sculptură iarăși vizuale. Poezia are însă toate plăsmuirile și senzațiile cunoscute. Poezia pe lângă că dezvoltă idei, ca și celelalte arte, dar conține chiar idei. Entuziasm în cel mai mare grad îl produce muzica și poezia. Muzica deșteaptă mai cu greu decât celelalte arte ,,idei senzuale". 2. Un stil umflat, lipsit de idei, e ca și un corp bĂșget, lipsit de sânge. Precum sângele nutrește, dă viață corpului, așa și ideile dau viață stilului. 3. Literatura românească va fi, când scriitorii se vor întoarce la popor, unde e și materialul, și formele, și stilul, și limba, căci limba, literatura, poezia sunt naționalitatea unui popor. 4. ...un popor nu-și poate justifica dreptul la existență distinctă în sânul popoarelor civilizate, decât dacă poate contribui cu ceva la cultura universală, dându-i nota specifică a geniului său. 5. Poezia e mai ales simțire, și simțirea, încă o dată, e lucrul cel mai individual, ...

 

Garabet Ibrăileanu - Privind viața

Garabet Ibrăileanu - Privind viaţa Privind viața de Garabet Ibrăileanu Celor pe care-i stimezi adu-le omagiul de a nu le ceda nimic din opiniile tale. Celorlalți nu le face onoarea intransigenței tale. Nimene nu reclamă mai mult toleranța decât cel netolerant, pentru că toleranța ta este condiția de viață a netoleranței lui. Nu mărturisi sentimentul nobil pentru care ai făcut o acțiune, căci nu vei fi crezut. Inventează unul mai puțin nobil și dă-l ca motiv al acțiunii tale, pentru ca oamenii să nu-ți atribuie unul rău detot. Nu crede că, strălucind în fața unei femei mai mult decât amantul ei și eclipsându-l, ai putea s-o întorci către tine. Nu vei reuși decât să-ți atragi antipatia și invidia ei. De câte ori te văd sincer, am impresia că, în războiul tuturora contra tuturora, tu ți-ai lăsat zalele acasă. Un singur lucru face omul fără nici un sentiment de responsabilitate: acela pe care ar trebui să-l facă terorizat de sentimentul responsabilității: copii. Când ai cincizeci de ani și, în loc să fii grav și pozitiv, citești poezii, arăți entuziasm pentru muzică, te extaziezi în fața naturii -- poți inspira ...

 

Mihail Kogălniceanu - Dezrobirea țiganilor, ștergerea privilegiilor boierești, emanciparea țăranilor

Mihail Kogălniceanu - Dezrobirea ţiganilor, ştergerea privilegiilor boiereşti, emanciparea ţăranilor Dezrobirea țiganilor, ștergerea privilegiilor boierești, emanciparea țăranilor de Mihail Kogălniceanu Discurs rostit la 1/13 aprilie 1891 în ședința solemnă a Academiei Române organizată cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la fondare Sire! Preagrațioasă doamnă și regină! Alteță regală! Doamnelor și domnilor! Colegii mei mi-au încredințat misiunea de a lua și eu cuvântul în această mare și frumoasă zi, în care serbăm jubileul de 25 de ani al fundărei Academiei Române. Această onoare o datoresc vârstei mele înaintate. În adevăr, cu excepțiunea venerabililor noștri colegi, domnii N. Kretzulescu și G. Barițiu. eu sunt, dintre toți ceilalți academicieni, cel mai în vârstă. Și, dacă ar fi exact anul nașterii mele ce mi-l dau nu numai biografii străini, dar și literatorii români, care au binevoit a se ocupa cu scrierea vieții mele, eu aș fi mai înaintat în bătrânețe decât chiar Nestorii mai sus-numiți ai Academiei Române. După Lexiconul de conversațiune al lui Meyer (Meyer's Konversations-Lexicon) , eu aș fi născut la 1806; și, nu mai demult decât sunt câteva săptămâni, "România literară" mi-a dat ...

 

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul I) Volumul II →→ Am pornit cu stângul în lume, ca și în război. La demobilizare, acolo, în dosul magaziilor gării, pe câmpul presărat cu mese și cu soldați beți de fericirea vieții recâștigate, pe toți i-am auzit: "Băgați de seamă, când vă veți vedea cu libretul în mână, să porniți cu dreptul!" Dar eu știu că oricât m-am muncit cu gândul, acum un an, să mișc întâi dreptul, când s-o da semnalul de plecare, spre front, din obișnuință militărească - deși acum nu mai răcneau porunci scurte ca la paradă și nimeni nu se uita cu ce pas o ia omul spre moarte -, am mișcat stângul. Și iată-mă c-am ajuns prin atâtea ploi de foc, cu picioarele și cu mâinile zdravene, cu pieptul neîngăurit, tocmai aici, în această zi sfințită a liberării de orice pericol. Iar astăzi e zi de marți și dacă toți oamenii dimprejurul meu se fac a uita c-au să pornească înapoi pe drumul vieții, cu tot dreptul mișcat întâi, într-o zi atât de nefastă, eu mă simt din cale-afară de ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru INCINTA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentru INCINTA.

INCINTĂ

... s . f . 1. Spațiu ( mare ) închis în interiorul unei construcții . 2. Suprafață de teren înconjurată din toate părțile de construcții , de amenajări . 3. ( În sintagma ) Incintă

 

TERMOSTAT

... TERMOSTÁT , termostate , s . n . 1. Aparat automat sau instalație care servește pentru reglarea și menținerea unei temperaturi constante într - o incintă sau într - un circuit ; termoregulator . 2. Incintă în care se menține o temperatură constantă în vederea efectuării unor operații tehnologice , a desfășurării în anumite condiții de temperatură a unor ...

 

BOXĂ

... dimensiuni reduse , în interiorul unui local , al unei încăperi , al unei case ( pentru acuzați la tribunal , pentru o masă separată la restaurant etc . ) . 2. ( Fam . ) Incintă

 

CAMERĂ

... izolată termic , în care se menține o temperatură mai joasă decât a mediului ambiant . 3. Spațiu în care se produce un proces tehnic ; incintă care face parte integrantă dintr - un aparat , dintr - un instrument etc . sau care reprezintă instrumentul însuși : cameră de combustie = spațiu în care arde un combustibil ...

 

CITADELĂ

CITADÉLĂ , citadele , s . f . ( Adesea fig . ) 1. Mică fortăreață situată în incinta unei cetăți , a unui oraș , care servea ca rezistență și ca ultim refugiu al celor asediați . 2. Fortăreață , castel , cetate ridicată în afara zidurilor unui oraș , care servea ca post avansat pentru apărarea

 

HIPODROM

... HIPODRÓM , hipodromuri , s . n . Incintă

 

LOJĂ

LÓJĂ , loji , s . f . I. 1. Compartiment cuprinzând un număr redus de locuri pentru spectatori , așezat , alături de altele , în jurul incintei unei săli de spectacole . 2. Mic compartiment sau cabinet la unele clădiri , comunicând cu exteriorul , destinat unor servicii de îndrumare a publicului sau de pază . 3. ( În sintagma ) Lojă masonică = asociație de francmasoni . II. 1. Cavitate în floarea unei plante , în care se găsesc ovulele sau polenul ; cavitate în fructul unei flori , în care se găsesc semințele . 2. Loc ocupat de un organ sau de altă formație anatomică . [ Pl . și :

 

LUMINOZITATE

LUMINOZITÁTE , luminozități , s . f . 1. Însușire a unui corp de a fi luminos ( I 1 ) ; strălucire . 2. Însușirea unui loc , a unei incinte etc . de a fi luminoase ( I 2 ) . 3. Fig . Seninătate , limpezime ; optimism ;

 

PERIBOL

... PERIBÓL , periboluri , s . n . 1. Spațiu sacru în jurul templelor grecești sau romane , decorat cu statui și monumente votive . 2. Incintă

 

PRESURIZA

... PRESURIZÁ , presurizez , vb . I . Tranz . A menține o presiune normală într - o incintă

 

PRESURIZAT

PRESURIZÁT , - Ă , presurizați , - te , adj . ( Despre incinte etanșe ) În care este menținută o presiune normală . - V.

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...