|
|
||
Vezi și:AVANSCENĂ,
BENOAR,
CAPSULĂ,
FOSĂ,
FRANCMASON,
FRANCMASONERIE,
LOCUL,
LOCULAR,
LOMBOTOMIE,
UNILOCULAR
... Mai multe din DEX...
LOJĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. LÓJĂ s. f. 1. fiecare dintre despărțiturile amenajate în jurul unei săli de spectacol. 2. cameră în care stă portarul unei instituții în timpul serviciului. 3. organizație francmasonică. 4. (bot.) locul (2). 5. cavitate în care se află un organ sau altă formație anatomică. 6. fiecare dintre cavitățile în care e împărțit corpul hexacoralierilor sau madreporilor. (< fr. loge)Sursa : neoficial LÓJĂ, loji, s.f. I. 1. Compartiment cuprinzând un număr redus de locuri pentru spectatori, așezat, alături de altele, în jurul incintei unei săli de spectacole. * Loja orchestrei = spațiul dintre scenă și primul rând de scaune (într-o sală de spectacol), amenajat sub nivelul scenei și al sălii, în care stă orchestra; fosa orchestrei. 2. Mic compartiment sau cabinet la unele clădiri, comunicând cu exteriorul, destinat unor servicii de îndrumare a publicului sau de pază. 3. (În sintagma) Lojă masonică = asociație de francmasoni. II. 1. Cavitate în floarea unei plante, în care se găsesc ovulele sau polenul; cavitate în fructul unei flori, în care se găsesc semințele. ** Fiecare dintre cele două părți ale staminei, care conțin polenul. 2. Loc ocupat de un organ sau de altă formație anatomică. [Pl.și: loje] - Din fr. loge.Sursa : DEX '98 LÓJĂ s. (înv.) palc. (\~ la teatru.)Sursa : sinonime lójă s. f., g.-d. art. lójii; pl. lojiSursa : ortografic LÓJ//Ă \~i f. 1) Compartiment în jurul unei săli de spectacole separat printr-un perete subțire, având locuri numai pentru câteva persoane. 2) Cavitate a florii unei plante în care se află ovulele sau polenul. 3) Cavitate în fructul unei plante unde se află semințele. [G.-D. lojii] /Sursa : NODEX LÓJĂ s.f. I. 1. Fiecare dintre despărțiturile amenajate în jurul unei săli de spectacol, în care încap fotolii numai pentru un număr mic de spectatori. 2. Cameră în care stă portarul unei instituții în timpul serviciului. 3. (Determinat prin "masonică") Unitate a unei asociații francmasonice. II. 1. Cavitate în floarea unei plante (unde se află ovulele sau polenul) sau în fructul ei (unde se află semințele). 2. Cavitate în care se află un organ sau altă formație anatomică. [Pl. -ji, -je. / < fr. loge].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru LOJĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 32 pentru LOJĂ. Ion Luca Caragiale - Sfânt-Ion ... mi venise amețeală; Că Jenică Arionu, Pasămite-i farmazonu, A tras la loja de sus Și drept în față ne-am pus, La lojă de beletaj, Unde-i mai mare blamaj! C-apoi stam și petreceam Și în lojă chef făceam, La poliție nici gândeam, La poliție, bat-o vina! Că ea e toată pricina, Ea cu colonel Algiu, Ursuzu și belaliu, Nu i ... unde-ncep să strănut, Și cu Jean să mă sărut Și să-i urez la mulți ani, Sănătate, chef și bani, Și fiatru permanent La lojă cu-abonament, La lojă de beletaj, nde-i mai mare blamaj. Da' pesemne-amoniacu Făcu efect, lua-l-ar dracu! Că ne trecu uluiala Ș-am rămas doar cu ... a întrebat. „Ce să facem! am zis noi; Eram Ioni amândoi Am cinstit, măre, cinstit, Patraonu-am prăznuit, La fiatru c-am venit, Lojă bună c-am găsit. Să vedem și noi Voivodu1, Cum l-a văzut tot norodu, Da' polițaiu, nerodu, Pasămite era beat! Dânsul de ... Ion Luca Caragiale - Sfânt Ion ... mi venise amețeală; Că Jenică Arionu, Pasămite-i farmazonu, A tras la loja de sus Și drept în față ne-am pus, La lojă de beletaj, Unde-i mai mare blamaj! C-apoi stam și petreceam Și în lojă chef făceam, La poliție nici gândeam, La poliție, bat-o vina! Că ea e toată pricina, Ea cu colonel Algiu, Ursuzu și belaliu, Nu i ... unde-ncep să strănut, Și cu Jean să mă sărut Și să-i urez la mulți ani, Sănătate, chef și bani, Și fiatru permanent La lojă cu-abonament, La lojă de beletaj, nde-i mai mare blamaj. Da' pesemne-amoniacu Făcu efect, lua-l-ar dracu! Că ne trecu uluiala Ș-am rămas doar cu ... a întrebat. „Ce să facem! am zis noi; Eram Ioni amândoi Am cinstit, măre, cinstit, Patraonu-am prăznuit, La fiatru c-am venit, Lojă bună c-am găsit. Să vedem și noi Voivodu1, Cum l-a văzut tot norodu, Da' polițaiu, nerodu, Pasămite era beat! Dânsul de ... Dimitrie Anghel - De vorbă cu un afiș ... se învecinau surăzîndu-și și nelipsita orchestră cu alămurile ei ataca zgomotos eterna partitură. Poete et paysan . Antractele erau lungi, și lumea se vizita din lojă-n lojă, își întorcea vizitele, cornetele cu bomboane și tăvile cu înghețate apăreau, și gurile mîncînd lucruri dulci își spuneau poate vorbe amare cu cel mai grațios ... și adorat de mulțime. Era de ajuns să apară cu înfățișarea lui bachică, peste măsură de gros, cu burta lui balonată, ca zîmbetul să cîștige lojă cu lojă, scaun cu scaun, pînă în înaltul galeriilor, și teatrul să se prefacă într-o gură imensă care rîde. Și iată Luchian, cu fața lui simiescă ... Nicolae Filimon - Rașela și Ristori ... zise: „Voi să văd și eu această minune!“ Să înfășură dar într-o mantilă, își acoperi fața și se ascunse într-o lojă, astfel încît să nu fie văzută de nimeni. Și văzu pe Mira , jucată de Ristori. Dar cînd văzu pe Ristori în toată sublimitatea și maiestatea ... mai înceta din aplaude și bravo. Cine ș-a susținut mai bine demnitatea caracterului? Rașela care, venind la reprezintarea Ristoriii, ședea ascunsă în lojă și gemea de turbare și gelozie? Sau Ristori, care la reprezentarea Rașelii se arătă, veselă și aplaudînd, în ochii tutulor? Eu cred că în Rașela ... Constantin Stamati-Ciurea - Două primadone Constantin Stamati-Ciurea - Două primadone Două primadone de Constantin Stamati-Ciurea I Dona Burakova Știut este că oamenii bătrâni, osteniți de o viață îndelungată și dormitând pe ruinele trecutei lor activități, necontenit se plâng de starea prezentă și laudă ceea ce a fost. Ei cu oareșicare deoÂsebită stimă își aduc aminte de acel timp, și epilogul convorbirii lor se sfârșește mai totdeauna cu o tristă oftare adresată suveÂnirelor anilor trecuți. Tânăra generație, din respect către părul cărunt, nu contrazice, ci cu ironie zâmbește pe furiș, ascultă flecăria și gândește... oare ce gândește? D-ta, cititorule, dacă ești tânăr, știi ce gândește. Știi bine că toți moșnegii sunt guralivi, știi că ei măcar prin aduceri aminte își mai mișcă simțirile paralizate de greutatea anilor și a neÂputinței, punctul de unde nu-i departe ultima stațiune a omului bătrân, mormântul ce se află într-un pustiu imens fără verdeață, la care ajunge trecând peste colina de flori a tinereții. Deci povesÂtirea întâmplărilor din tinerețile trecute nu o dată este intereÂsantă, și junimea o ascultă cu plăcere. Vă ofer, așadară, și eu un episod din întâmplările mele, pe când ... Cincinat Pavelescu - Nu-ți cer, duduie... Cincinat Pavelescu - Nu-ţi cer, duduie... Nu-ți cer, duduie... de Cincinat Pavelescu Fiind rugat să citesc ceva la șezătorile societății Amicii Orbilor și indignat de taifasul tinerilor de ambe sexe, care nu ascultau decât îndemnurile inimii lor, am adresat unei domnișoare din prima loje aceste versuri: Nu-ți cer, duduie, cu nesațiu Sonetul meu modest să-l sorbi; Să știi atât: că eu spun versuri Nu pentru surzi, ci pentru ... de când nu ne-am mai văzut! * Ceri într-o băcănie: - Băiete, o țuică! - Nu-i da, domnule, c-o bea! zice Mitică. * - Am deseară lojă la operă; mergi cu mine? zice Mitică. - Merg... Ce se cântă? - Relaș, în cinci acte! * Intri la Gambrinus; te apropii de Mitică și-l saluți ... Ion Luca Caragiale - Teatrul național Ion Luca Caragiale - Teatrul naţional Teatrul național de Ion Luca Caragiale De vro câteva zile apar, în unele gazete din capitală, mici notițe despre cele ce se petrec la Teatrul Național; nu tocmai pe scenă, căci stagiunea e închisă, ci prin comitetul teatral și prin gândul direcțiunii. Altfel, daca ne-am găsi în plină activitate teatrală, poate că ziarele nu s-ar ocupa de lucru în sine, afacerea aceasta fiind mai serioasă, cerând mai multă bătaie de cap decât aruncarea pe hârtie a patru rânduri — iasă ce-o ieși. Sunt, fără îndoială, doi-trei maniaci care urmăresc mersul teatrului nostru, atunci când se joacă pe scenă, cu multă dragoste și c-o Meosebită luare-aminte; zelul lor este însă fals înțeles, sau înadins luat în nume de rău; adesea, stăruința și patima ce depun în această urmărire sunt explicate și arătate, atât publicului, cât mai ales autorității de la Teatrul Național, ca o pornire răuvoitoare, ca o hotărâre d-a “mâhni degeaba pe bieții actori ș-a descuraja orice entuziasm (!) la cârma Teatrului nostru Naționalâ€�. Dar se uită un lucru: maniacii ăștia, o dată stagiunea închisă, nemaiavând nimic în fața lor ... Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul și Francmasoneria Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul şi Francmasoneria Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul și Francmasoneria de Nicolae Paulescu publicată în 1913 Cuprins 1 SPITALUL [1] 1.1 I. Ce este un medic? 1.2 II Dar, ce este un bolnav? 1.3 III Ce este un spital? 1.4 Dar ce este Caritatea? 1.5 LEGISLAȚII RELIGIOASE 2 CORANUL 2.1 I. - Patima de proprietate 2.2 II. - Patima de dominație 2.3 III. - Legea iubirii 3 TALMUDUL 3.1 I. - Patima de proprietate 3.1.1 1. - Cămătăria 3.1.2 2. - Frauda 3.1.3 3. - Jurământul fals 3.2 II - Patima de dominație 3.3 III - Legea iubirii 3.4 Omorurile rituale 4 CAHALUL 4.1 ORGANIZAȚIA STATULUI JIDOVESC 4.1.1 A) CAHALUL ELEMENTAR 4.1.1.1 I. - Școlile talmudice 4.1.1.2 II. – Proprietate 4.1.1.3 III. – Dominație 4.1.2 B) CAHALELE SUPERIOARE 4.1.3 EFECTELE CAHALELOR TALMUDICE 4.1.3.1 AUSTRO-UNGARIA 4.1.3.2 BUCOVINA 4.1.3.3 GALIȚIA 4.1.3.4 UNGARIA 4.1.3.5 AUSTRIA 4.1.3.6 FRANȚA 4.1.3.7 ALGERIA 4. ... Constantin Stamati-Ciurea - Luxul Constantin Stamati-Ciurea - Luxul Luxul de Constantin Stamati-Ciurea Dedicat Eminenței Sale Înalt Preasfințitului arhiepiscop și mitropolit al Bucovinei și Dalmației etc. etc., dr. Silvestru Morariu-Andrievici Nu anii îmbătrânesc pe om, ci viața, pentru că starea normală a omului este indiferentismul... Ce exprimă cuvântul lux ? Expunerea sau deslușirea deșertăciunilor omenești, în care parÂtizanii senzualismului caută desfătarea trupească, găsind că în ea este originea tuturor ideilor noastre în contra idealismului. Orișicum să fie, dar luxul este viciul cel mai atrăgător, cel mai molipsitor, din care se nasc toate calamitățile ce aduc la pieire nu numai individualitatea omenirii, ci dărâmă și stinge națiuni întregi. Odată ce omul este molipsit de acest demon al ispitei, el contenește de a fi mulțumit cu aceea ce munca sa îi dă. Nu exisÂtă o chestie mai grandioasă și mai însemnată de discutat decât chestia luxului; lupta și contrazicerile ideilor nu s-au sfârșit între filozofii antici precum și moderni. Unii sunt de opinia că luxul este podoaba națiunii și alții că el este pieirea ei. Răsfoind paginile istoriei, găsim că unde luxul se mărește, năravurile se desfrânează și națiunea slăbind cade și se stinge. La egipteni, la perși, ... ... deschide alta.) D. deputat?... altă debutantă... d. secretar general?... altă debutantă... Să vedem acuma doamna venerabilă... doi debutanți. (aruncă pe rând scrisorile, luând repede altele.) Lojă în stânga... gratis; lojă în dreapta... gratis; două fotoliuri aproape de scenă... șapte galerii... gratis... Gratis! gratis!! gratis!!! (aruncând scrisorile) 'Aide, pleacă. SECRETARUL Citiți-o și p-asta. DIRECTORUL ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LOJĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru LOJĂ. AVANSCÉNĂ , avanscene , s . f . 1. Partea de dinainte a scenei , cuprinsă între cortină și rampă . 2. Fiecare dintre cele două loji așezate lângă ... BENOÁR , benoare , s . n . Lojă CAPSÚLĂ , capsule , s . f . 1. Tip de fruct uscat , uneori divizat în mai multe loji și având numeroase semințe , care , la maturitate , se deschide de la sine , punând semințele în libertate ; măciucă ( 3 ) , măciulie ( 2 ) . 2. înveliș al unor organe și organisme inferioare . Capsulă bacteriană . 3. Mic înveliș solubil , făcut din amidon , gelatină sau cheratină , care conține diferite medicamente pulverulente cu gust neplăcut , pentru a putea fi înghițite mai ușor . 4. Vas făcut dintr - un material rezistent la căldură , în care se încălzesc , în laborator , diverse substanțe ; capsă ( 3 ) . 5. Mic cilindru metalic care conține bioxid de carbon sub presiune , servind la prepararea unei băuturi gazoase în sifoane speciale . 6. Cutie cu capac care se deformează sub acțiunea variațiilor presiunii atmosferice ( constituind partea sensibilă a unor barometre ) . 7. ( În sintagma ) Capsulă telefonică = cutiuță care conține ( într - un aparat telefonic ) un microfon sau un receptor . 8. Capac de tinichea cu care se astupă sticlele de bere , de apă minerală etc . 9. ( În sintagma ) Capsulă cosmică = compartiment etanșeizat al navei spațiale capabil să se desprindă de restul vehiculului și să coboare pe un corp FÓSĂ , fose , s . f . 1. Cavitate puțin adâncă , mai largă la deschidere decât în adâncime , situată la suprafața unei structuri anatomice . 2. ( Geogr . ; în sintagma ) Fosă abisală , v . abisal 3. ( De obicei urmat de determinările " orchestrei " sau " de orchestră " ) Spațiu aflat sub avanscena unui teatru sau în fața acesteia , destinat de obicei orchestrei ; loja FRANCMASÓN , francmasoni , s . m . Membru al unei organizații ( loji ) francmasonice ; adept al francmasonilor ; FRANCMASONERÍE s . f . Asociație secretă răspândită în diverse țări , ai cărei membri , organizați în loji , sunt adepții principiului fraternității și se recunosc între ei prin semne și embleme ; ... LOCÚL , loculi , s . m . ( Bot . ) Cavitate a unui fruct în care se află semințele ; lojă LOCULÁR , - Ă , loculari , - e , adj . ( Bot . ) Care este împărțit în mai multe loji ( II LOMBOTOMÍE , lombotomii , s . f . ( Med . ) Incizie a peretelui lojii ... UNILOCULÁR , - Ă , uniloculari , - e , adj . ( Bot . ; despre ovare și fructe ) Cu o singură lojă |
||