|
|
||
Vezi și:ACARET,
CASNIC,
GOSPODĂRIOARĂ,
GOSPODĂRIT,
ȘATRĂ,
ȘEPTEL,
ȘTIRBI,
ȘURĂ,
ALBĂSTREALĂ,
ARGAT,
BURIU
... Mai multe din DEX...
GOSPODĂRIE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. GOSPODĂRÍE, gospodării, s.f. 1. Totalitatea bunurilor care constituie averea (imobilă a) unui locuitor, îndeosebi a unui țăran (și a familiei sale); casă^1. ** Unitate formată dintr-o locuință și din persoanele (înrudite) care o locuiesc, trăind în comun; persoanele (înrudite) care locuiesc împreună, având buget comun și valorificând în comun bunurile dobândite prin munca lor. 2. Activitate casnică (a gospodinei); menaj. 3. (Ieșit din uz) Unitate de producție agricolă, de prestări de servicii etc. (de stat, cooperatistă sau particulară). 4. Conducere, administrare a unui bun, a unei instituții (publice) etc.; instituție sau ansamblu de instituții care asigură această conducere, administrare. Gospodărie comunală. - Gospodar + suf. -ie.Sursa : DEX '98 GOSPODĂRÍE s. v. casă, căsătorie, căsnicie, menaj.Sursa : sinonime GOSPODĂRÍE s. 1. (înv. și reg.) namestie. (Are o \~ frumoasă.) 2. v. menaj.Sursa : sinonime gospodăríe s. f., art. gospodăría, g.-d. art. gospodăríei; pl. gospodăríi, art. gospodăríileSursa : ortografic GOSPODĂRÍ//E \~i f. 1) Totalitate a bunurilor care formează averea unui locuitor (de la țară). 2) Unitate formată dintr-o locuință și familia care trăiește în ea. 3) Activitatea casnică a gospodinei pentru satisfacerea necesităților de trai ale unei familii. 4) Unitate de producție (în special agricolă) cu uneltele și mijloacele de muncă necesare. [G.-D. gospodăriei] /gospodar + suf. \~ieSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru GOSPODĂRIERezultatele 1 - 10 din aproximativ 59 pentru GOSPODĂRIE. Alexei Mateevici - Expoziția din Kiev ... avut o mulțime de despărțituri, dintre care cele mai însemnate după bogăția lucrurilor, ce se afla în ele, sunt: despă rțitura mașinilor și uneltelor de gospodărie sătească, despărțitura negustoriei, despărțitura științei și a meșteșugurilor și altele. Despărțitura mașinilor la expoziție a prins un loc foarte însemnat: ea ... mulțime de motoare de tot felul, automobiluri, locomobiluri, mașini de stins pojarul și multe altele. Dar deosebit de multe au fost mașinile și uneltele de gospodărie sătească: treierători și secerători uriașe, semănători de cele ce seamănă în rânduri, fel de fel de pluguri, teascuri pentru poamă și multe altele. Școala de ... Alexei Mateevici - Chestia preoțească Alexei Mateevici - Chestia preoţească Chestia preoțească de Alexei Mateevici La 24 iulie [a] anului mergător a încetat din viață preotul de loc Mihail Matveevici. Răposatul și-a lăsat soția cu patru copii nepuși la cale. Peste vreo două săptămâni după înmormântarea lui, văduva pleacă la Chișinău spre a-l ruga pe preasfințitul Vladimir să mute la biserica din Zaim pe un cumnat de-al ei, un preot tânăr, cu familia mică, care, deci, avea putința de a le da orfanilor ajutor atât moral, cât și material. Rugămintea scrisă, cu expunerea tuturor acestora, fusese trimisă mai de timpuriu. Preasfințitul îi răspunde văduvei în mod nesigur (nelămurit), zicând că uneori cu străinii te împaci mai bine decât cu ai tăi și că el nici nu-i făgăduiește, dar nici nu-i respinge rugămintea. Și văduva, nemulțumită, se întoarce acasă. De aici se începe o istorie interesantă, care, fiind pân-acuma singura în felul ei și zugrăvind moravurile preoțimii basarabene, dovedește două lucruri: l. că tulburările de astăzi au atins și tagma duhovnicească și 2. varsă puțină lumină asupra unor oameni, așa-numiți „fruntași ai satelor“, arătând pân’ la ce ... Alexei Mateevici - Cuvânt împotriva beției Alexei Mateevici - Cuvânt împotriva beţiei Cuvânt împotriva beției de Alexei Mateevici „Nu beți băutură bețivă... că de vei da ochii tăi spre cap și spre pahar, mai pe urmă vei umbla mai gol decât pilugul. Și apoi vei fi ca cel mușcat de șarpe, din carele se varsă veninul“ (Pild. lui Solom. 23, 31—32) Iată la ce cale, creștinilor, aduce beția! Iată ce folos dobândește bețivul din beție! Că umblă mai gol decât pilugul și apoi, din pricina spirtului otrăvitor, se face ca cel mușcat de șarpe din care se varsă veninul. Așa ne spune nouă Sfânta Scriptură, care nimica strâmb nu vorbește, ci toate le vorbește drept și adevărat: că cerul și pământul va trece, iar din Scriptură un cuvânt în zadar nu va trece (Matf. 5, 18). Mulțime de curse întinde diavolul spre înșelăciunea și pierzarea oamenilor, dar din toate cursele lui cea mai rea și mai vicleană este beția, pentru că ea este rădăcina tuturor păcatelor, că cui este vai, cui sunt gâlceve, cui judecăți, cui necazuri și sfezi, cui zdrobire în zadar, cui sunt ochii urduroși — au nu celor ce zăbăvesc la beții și celor ce păzesc unde se fac ospețe, ... ... iară altele, mai ascunse la inimă, cu toată puterea rachiului, răspund oftând: „bărbații, ca bărbații, și mai bine și mai rău, așa-i la gospodărie!“ Negurile serii încep a se vărsa, și femeile se ridică și, luându-și ziua bună de la lehuză, dau somn copilului ... ... l-a așezat, și l-a bătăturit! O să i-l trimit chiar azi. Strânsura asta de hârtii e cea dintâi gospodărie a ei, gospodărie care o să pregătească pe cea de mâine, cea temeinică, la casa ei de femeie harnică și cinstită... Dacă ar da Dumnezeu să o văd ... Ștefan Octavian Iosif - Copii eram... Ştefan Octavian Iosif - Copii eram... Copii eram... de Heinrich Heine Traducere de Ștefan Octavian Iosif Surorei mele Copii eram pe-atunci, copilă, Copii drăguți, copii vioi; Ne cocoțam printre cotețe, Dormeam în paie amândoi... Iar oamenii veneau afară Când noi cucurigam drăcoși, Și ei credeau de bună seamă Că este cântec de cocoș... Cu lăzile din curtea noastră, Grămadă una peste altă, Întruchipasem noi o casă: Gospodăria laolaltă... De prin vecini bătrâna mâță Ne cerceta-n răstimpuri dese, O-ntâmpinam cu plecăciune, Rostind cuvinte ne-nțelese. Ba o-ntrebam de sănătate, Politicoși, care de care; De-atunci, la câte mâți bătrâne N-am pus aceeași întrebare! Ba stam adesea la taifasuri, Ca doi bătrâni din vremi uitate, Ne tânguiam că-n vremea noastră Erau așa frumoase toate; Că dragostea, credința, cinstea Pe zi ce merge, tot dispar, Și cât de scumpă e cafeaua, Și banul cât e azi de rar!... S-a dus copilăria noastră, Și toate-s de vârtej furate — Și bani, și vremuri, și credință, Și cinste, și iubire — Alexei Mateevici - Tovărășiile de cultură pe la sate ... să ne învețe pe noi, moldovenii iști proști, toate învățăturile cele folositoare pentru viață. Să ne citească cărți moldovenești, gazeturi, să ne deie sfaturi de gospodărie. Că iată ș-acu oamenii noștri din sat, când văd vreun gazet, apoi curat să-l rupă cu dinții, nu alta. Îl pun pe-un ... Dimitrie Anghel - "Sunt lacrimae rerum" ... lacrimae rerum" "Sunt lacrimae rerum" de Dimitrie Anghel Publicată în Seara , II, 536, 11 iul. 1911, p. 1 Ce dulce intimitate se desprinde dintr-o gospodărie veche... Sunt unele în care lucrurile fac parcă un singur trup cu odaia. Ele stau nemișcate, și vremea trece peste ele, nimic nu le schimbă ... Dimitrie Anghel - A. D. Holban Dimitrie Anghel - A. D. Holban A. D. Holban de Dimitrie Anghel Publicată în Ordinea , II, 428, 17 mai 1909, p. 1. Sunt unii oameni senini și blînzi, cari împrăștie în jurul lor o atmosferă de bunătate ce te farmecă și te cîștigă cu fiecare vorbă, cu fiecare gest al lor ; iar alții care te resping de la început și față de cari nu știu ce sîmțămînt tainic îți dă de știre să te ferești. Unul dintre aceștia din urmă este și veteranul om politic A. D. Holban, o interesantă figură a Iașului din alte vremuri. Mi-am adus aminte de dînsul citind într-un ziar recent reflecțiile sale pline de răutate la adresa artiștilor noștri de astăzi. Îl cunosc de cînd eram copil; pot zice că m-am trezit cu el în casă, căci, cît timp a trăit tatăl meu, nelipsit a fost din casa și de la masa noastră. În anii din urmă însă, îl pierdusem din vedere aproape cu desăvîrșire ; glasul lui parcă amuțise în larma uriașă ce o fac luptele zilelor noastre, cu alte aspirații, cu alte idealuri, cu altă pornire de muncă. Arar ... Dimitrie Anghel - Ceasornicul bunicii ... privi în urmă... Și pasul meu a sunat din nou în golul altor încăperi. Cu fantoma amintirii de mînă am mers, și o gospodărie veche a reînviat : un salon vast, cu mobile fantome, cu jilțuri și canapele mari acoperite cu giulgiuri albe, un salon părăsit de musafiri ... ... Ranetti A ars în mahala o băcănie, Jupînul cu nevasta-i stau în drum, Privind sinistrele grămezi de scrum, Pierduta lor pe veci gospodărie. Pe cînd ei plîng, o mare bucurie Simte un porc din curtea lor acum, Căci scormonind maidanul plin de fum, Descoperi cu rîtul o scrumbie ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru GOSPODĂRIERezultatele 1 - 10 din aproximativ 71 pentru GOSPODĂRIE. ... ACARÉT , acareturi , s . n . 1. Construcție auxiliară care ține de o gospodărie . 2. ( La pl . ) Unelte de gospodărie ... CÁSNIC , - Ă , casnici , - ce , adj . , s . m . și f . I. Adj . 1. Care ține de casă ^1 , de gospodărie . 2. Care își petrece timpul liber acasă , în familie . II. 1. S . f . Femeie care se ocupă numai cu gospodăria ; gospodină . 2. S . m . ( Rar ... ... GOSPODĂRIOÁRĂ , gospodărioare , s . f . ( Fam . ) Diminutiv al lui gospodărie ( 1 ) . [ Pr . : - ri - oa - ] - Gospodărie ... GOSPODĂRÍT , - Ă , gospodăriți , - te , adj . ( Despre oameni ) Care și - a întemeiat o gospodărie ȘÁTRĂ , șatre , s . f . 1. Cort în care se adăpostesc țiganii nomazi ; p . ext . grup de corturi care alcătuiesc locuințele unei comunități țigănești nomade . 2. ( Înv . ) Cort de tabără . 3. ( Pop . ) Construcție rudimentară care servește ca adăpost pentru vite , pentru uneltele gospodăriei ... ȘEPTÉL , șepteluri , s . n . Totalitatea animalelor domestice crescute într - o gospodărie ... ȘTIRBÍ , știrbesc , vb . IV . 1. Intranz . A - și pierde dinții , a deveni știrb . 2. Refl . ( Despre vase de gospodărie și alte obiecte ) A pierde o părticică din margine ; a se ciobi ; ( despre instrumente de tăiat ) a avea lipsă ... ... ȘÚRĂ^2 s . f . v . șiră . ȘÚRĂ^1 , șure , s . f . Construcție anexă pe lângă o gospodărie ... f . 1. Albastru , albăstrime . 2. Substanță de culoare albastră - indigo , care are proprietatea de a descompune culoarea galbenă și care se folosește în gospodărie ARGÁT , - Ă , argați , - te s . m . și f . ( Rar la f . ) Servitor , slugă angajată ( în trecut ) pentru muncile agricole , creșterea vitelor sau pentru muncile din gospodăria BURÍU , burie , s . n . ( Înv . și reg . ) Butoiaș cu capacitatea de peste 100 l , în care , în gospodăriile țărănești , se păstrează de obicei țuica sau Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||