|
|
||
Vezi și:AFOCAL,
FOCHIST,
INJECTOR,
METASTAZĂ,
ALTAR,
ANOFELOGEN,
CONDIȚIONAT,
ELIPSĂ,
FOCAL,
FOCOMETRU
... Mai multe din DEX...
FOCAR - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. FOCÁR, focare, s.n. 1. Punct în care se întâlnesc razele convergente reflectate sau refractate de un sistem optic (lentilă, oglindă, etc.) pe care au căzut raze paralele. * Focar real = punctul în care se strânge un fascicul de lumină convergent, obținut prin reflexia pe o oglindă sau prin refracția printr-o lentilă a unui fascicul luminos paralel. Focar virtual = punctul din care par că izvorăsc razele unui fascicul de lumină divergent, obținut prin trecerea unui fascicul luminos paralel printr-o lentilă divergentă. 2. (Geom.) Fiecare dintre cele două puncte din planul unei curbe ale căror distanțe până la punctele curbei dau o sumă, o diferență sau un produs constant. ** Fiecare dintre cele două puncte ale căror distanțe până la punctele unei suprafețe dau o sumă, o diferență sau un produs constant. 3. Parte a cuptoarelor, a căldărilor de abur sau a instalațiilor de încălzit în care se produce arderea combustibilului. 4. (Geol.; în sintagmele) Focar magmatic = bazin magmatic. Focar seismic = hipocentru. 5. Fig. Izvor, sediu principal, punct de concentrare și de răspândire (a unor acțiuni, idei, sentimente etc.). 6. (Med.; în sintagma) Focar de infecție = centru al unui proces inflamator, loc în care se colectează puroiul; loc de unde se pot răspândi microbi provocatori de infecții; p. ext. loc murdar, neîngrijit. 7. (Înv. și pop.) Fochist. - Foc^1 + suf. -ar (după fr. foyer).Sursa : DEX '98 FOCÁR s. n. 1. punct în care se reunesc razele luminoase emanate de o anumită sursă luminoasă și care sunt reflectate sau refractate de un sistem optic. 2. punct în care se reunesc razele vectoare ale unei curbe. 3. parte a unei mașini, a unui aparat sau a unei instalații de încălzit în care se produce arderea combustibilului. 4. (fig.) centru, loc unde se strâng și de unde se răspândesc anumite idei, influențe etc. 5. centru al unui proces inflamator; loc din care se răspândește o anumită boală. (după fr. foyer)Sursa : neoficial FOCÁR s. v. centru, fochist.Sursa : sinonime FOCÁR s. focar magmatic v. bazin magmatic; focar seismic v. hipocentru.Sursa : sinonime focár s. n., pl. focáreSursa : ortografic FOCÁR \~e n. 1) Punct de întâlnire a razelor luminoase convergente, reflectate sau refractate de un sistem optic. 2) geom. Punct de reunire a razelor vectoare ale unei curbe. 3) Parte a unei instalații de încălzit în care are loc arderea combustibilului. 4) fig. Centru de concentrare și de răspândire a unor idei sau influențe. \~ de știință. /foc + suf. \~arSursa : NODEX focár^2, focáre, s.n. (înv.) 1. foc mare (în care se ardeau osândiții); rug. 2. (fig.) nenorocire, amar.Sursa : arhaisme FOCÁR s.n. 1. Punct în care se reunesc razele luminoase emanate de o anumită sursă luminoasă și care sunt reflectate sau refractate de un sistem optic. 2. Punct în care se reunesc razele vectoare ale unei curbe. 3. Parte a unei mașini, a unui aparat sau a unei instalații de încălzit în care se produce arderea combustibilului. 4. (Fig.) Centru, loc unde se strâng și de unde se răspândesc anumite idei, influențe etc. 5. Focar de infecție = centru al unui proces inflamator; loc din care se răspândește o anumită boală; (p. ext.) loc murdar. [< foc + -ar, lat. focarium - sursă de căldură, după fr. foyer].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru FOCARRezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentru FOCAR. Ion Luca Caragiale - Despre cometă - prelegere populară Ion Luca Caragiale - Despre cometă - prelegere populară Despre cometă de Ion Luca Caragiale Prelegere populară D. Mariu Chicoș Rostogan, distinsul nostru pedagog și director al școalei model „Ulpiu Traian", este destul de cunoscut tutulor acelora cari se interesează de mișcarea noastră culturală, așa ca să ne scutim de a-i mai face vreo reclamă. Ne mărginim doar să dăm aci, cu sfințenie, prelegerea pe care d-sa a ținut-o, în fața școlarilor săi, asupra cometei de luni 1, marți la 2 noemvrie. Pentru ca să guste cititorul și mai bine această producțiune, trebuie să-i amintim că vechea noastră cunostință, eminintele pedagog d. Mariu Chicoș Rostogan, totdeauna, înainte de e și i, pronunță pe: n ca gn franțuzesc; t ca k; d ca gh; g ca j; c ca șș, etc. Pe ici, pe colo, pentru a ținea deșteaptă această amintire, transcriem cât se poate mai exact felul de pronunțare a eminintelui pedagog, lăsând cititorului să suplinească părțile din cale-afară originale. Iată prelegerea d-lui Mariu Chicoș Rostogan: Profesorul: Am primit ghe la onoratul ministeriu următorul țircular: „Domnule director, În apropierea zilei de prima novembre, lumea toată ... Alexandru Macedonski - Imn la Satan ... răsufli, Averi de-avari le risipești prin simțuri reci furtuni când sufli; Înnebunești pe prea cuminți, ce stau tâmpiți de-nțelepciune Și schimbi deodată în focar ce-a fost mai stins ca un tăciune. Tu, care culci sub sărutări în silnicia ta sublimă Pe crinul fraged ca să smulgi ... Alexandru Macedonski - Ospățul lui Pentaur ... i se opune, Maiestatea-sa năvală își repede al său car. Calcă, culcă,-mpunge, rupe, taie, spintecă, răpune, C-o mânie trăsnitoare în al ochilor focar. Zeul Month îi dă iuțeala și Baal a lui putere, C-o silință uriașă sparge zidurile vii, Iar în urma lui se scurge ... Cincinat Pavelescu - Apologia dracului Cincinat Pavelescu - Apologia dracului Apologia dracului de Cincinat Pavelescu (Jean Richepin) FRAGMENT Tatălui meu O, da! eu sunt urâtul, învinsul, blestematul. El marele, eu micul, el totul, eu nimic; El zis-a că prin mine născutu-s-a păcatul, Dar eu vă sunt amic. El zis-a că-nșelat-am pe întâiul vostru tată, Dar dulce era mărul oprit, și l-a gustat, Gând raiul i se smulse în ora blestemată, Tot eu l-am ajutat. I-am spus: ți se închide grădina nemuririi; Supremul te gonește din sântul paradis, Dar vino, căci în lume, locaș al fericirii Un altul ți-am deschis. Voind apoi să vadă pe oameni în durere Le zise: pâinea-n lacrimi muiați-o s-o mâncați; Atunci le-am dat speranță, răbdare și putere, Și ei au fost scăpați. Pe om dorind să-l vadă urât de-a lui soție, Să nască hotărât-a femeia în suspin, Iar eu le-am dat plăcerea, izvor de poezie, Să-și uite orice chin. Când dânsa îl va strânge la pieptul ce palpită, Când buzele pe buze șopti-vor amoros, Eternul din a ... Friedrich Schiller - Cavalerul Toggenburg ... a cerului mireasă Aceea ce cauți tu; Ieri fu ziua cea aleasă Nunta ei când se făcu." . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Abandonă, nu-și mai vede Al părinților focar; Armele nu-și mai revede, Nici fidelul armăsar. De la Toggenburg apune Jos spre văi, necunoscut; Peste membrii nobili pune Vestmânt aspru, răsțesut. O colibă ... Ion Heliade Rădulescu - Cavalerul Toggenburg ... a cerului mireasă Aceea ce cauți tu; Ieri fu ziua cea aleasă Nunta ei când se făcu." . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Abandonă, nu-și mai vede Al părinților focar; Armele nu-și mai revede, Nici fidelul armăsar. De la Toggenburg apune Jos spre văi, necunoscut; Peste membrii nobili pune Vestmânt aspru, răsțesut. O colibă ... Vasile Alecsandri - Pâinea amară a exiluluil Vasile Alecsandri - Pâinea amară a exiluluil Pâinea amară a exilului de Vasile Alecsandri 1881 Mircești, 1881 Amice Ghica, Gustat-ai vreodată pâinea amară a exilului? Sper că nu, dar în orice caz îmi place a constata că ai scăpat teafăr, ca și mine, de influența sa perturbatoare. Pâinea amară a exilului posedă strania proprietate de a crea în țara noastră martiri noi și patentați. Ea trebuie să fie plămădită cu o parte din făină neagră, mucedă, aprinsă și cu trei părți de lacrimi de crocodil, de zeamă de mătrăgună și de bocete patriotice; — a fi mâncat pâinea amară a exilului este un fapt care de la 1848 încoace a devenit la noi un titlu la admirarea, la recunoștința generațiilor prezente și viitoare. Pe frontonul Panteonului din Paris este scris în aur: Aux grands hommes la Patrie reconnaissante. Pe frontonul Panteonului ce se va ridica odată în București va figura următoarea inscripțiune: Celor cu pâinea amară a exilului: Patria recunoscătoare. Ești om cât de ordinar, destinat a trece pe lume necunoscut? A face umbră pământului ... Titu Maiorescu - Din experiență ... de felurite obiecte, ascunsă într-o peșteră întunecoasă, în care n-ai putea pătrunde cu altă lumină decât cu un mic felinar blindat, al cărui focar strâmt ar arunca un mănunchi subțire de raze asupra cel mult șapte obiecte deodată. Dacă astfel vreai să-ți dai seamă de cuprinsul și valoarea ... Titu Maiorescu - Observări polemice Titu Maiorescu - Observări polemice Observări polemice de Titu Maiorescu 1869 I — A critica este ușor; e greu a face mai bine. — Fără îndoială. Dar de aci nu urmează, precum par a crede cei ce ne întâmpină cu asemenea opinii noi, că a critica este de prisos. Ușoară sau nu, critica a fost și va rămânea o lucrare necesară în viața publică a unui popor. Înțelegerea răului este o parte a îndreptării. Din acest punct de vedere, înființarea unei reviste ( Convorbiri literare ) cu o tendință critică mai pronunțată ne pare a împlini un gol lăsat în mica noastră mișcare literară. În adevăr, publicistica română prezintă deocamdată în tonul și maniera criticilor sale spectacolul a două extreme greu de împăcat. Foile politice, cu prea puține excepții, sunt pline de personalități la adresa celor ce susțin o opinie contrară, jurnaliștii se tratează de inimici, nu de adversari, "oameni corupți, trădători de patrie", în timpul din urmă "conspiratori austro-maghiari", sunt epitetele obișnuite cu care un partid atacă pe calălalt, și, fiindcă acesta răspunde tot așa celui dintâi, publicul cu bun-simț ... Alecu Russo - Iașii și locuitorii lui în 1840 Alecu Russo - Iaşii şi locuitorii lui în 1840 Iașii și locuitorii lui în 1840 de Alecu Russo Iașii a început de câtăva vreme să ațâțe curiozitatea publicului european, nu în chip excentric, prin el însuși, ci ca scaun al principatului nostru și deci ca un punct al marii chestiuni a Orientului. Până în 1830, orașul acesta — așa de interesant prin moravurile tuturor popoarelor care au călcat pământul celor două principate, de la dacul rătăcitor și sălbatic, de la romanul de pe Tibru, de la toate hoardele nomade care-și croiseră prin vechea Dacie pierdută o cale sângerată spre a se năpusti în inima imperiului până la musulman, leah și ungur, până la grec și, în sfârșit, până la rusul de azi care se pretinde regeneratorul nostru politic, moravuri necunoscute adaptate la moravuri cunoscute, obieciuri barbare altoite pe obiceiuri antice, patriarhalismul pastoral topit în servitutea feudală, misterele creștinismului încrustate pe miturile păgâne, superstițiile poetice ale evului mediu încrustate în secătuitoarea necredință a veacului, tot ce-i vechi și ce-i nou, Occidentul și Orientul, topite într-un tot nedespărțit, cimentate de vremi și împrejurări așa fel încât clădirea s-ar dărâma ... Ion Heliade Rădulescu - Anatolida sau Omul și forțele Ion Heliade Rădulescu - Anatolida sau Omul şi forţele Anatolida sau Omul și forțele de Ion Heliade Rădulescu Cuprins 1 I. Empireul și Tohu-Bohu 2 II. Imnul creațiunii 2.1 I. Lumina 2.2 II. Firmamentul 2.3 III. Apele 2.4 IV. Astrele 2.5 V. Peștii și păsările 2.6 VI. Animalele pământului 2.7 VII 3 III. Viața sau androginul 3.1 I 3.2 II 3.3 III 3.4 IV 3.5 V 3.6 VI 4 IV. Arborul științei 4.1 I 4.2 II 4.3 III 4.4 IV 4.5 VIII 4.6 IX 4.7 X 5 V. Moartea sau frații 5.1 I 5.2 II 5.3 III 5.4 IV I. Empireul și Tohu-Bohu Înalt, mai sus de ceruri, la locul nemuririi, În sfânta atmosferă luminii celei vii, De unde-emană viața; și râul fericirii Adapă, răcorește cereștile câmpii, Și spiritul agapei burează ambrozie Și-nmărgărită câmpii eternei beatituți, Spre-a crește-haritatea, angelica tărie Din care purced pacea, divinele virtuți; Pe muntele de aur, în stânci de adamante, Cu pulbere de stele, verzit de imortali, Umbrit de cedri-eterii, florat de amarante ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FOCARRezultatele 1 - 10 din aproximativ 24 pentru FOCAR. AFOCÁL , - Ă , afocli , - e , adj . ( Despre sisteme optice ) Care este format din două ( grupuri de ) lentile , așezate astfel încât focarul - imagine al uneia să coincidă cu focarul - obiect al ... FOCHÍST , fochiști , s . m . Muncitor calificat care asigură arderea combustibilului într - un focar ( 3 ) ; focar ... care servește la injectarea combustibilului lichid sau pulverulent în camera de ardere a unui motor cu ardere internă sau care , la instalațiile cu focar , servește la amestecarea combustibilului cu aerul carburant și la suflarea acestui amestec în focar . 2. Aparat care servește la alimentarea cu apă a cazanelor de abur în care apa este antrenată de un curent de abur sub ... ... METASTÁZĂ , metastaze , s . f . 1. Apariție în cursul unei boli a unui focar ... jertfe zeilor . 3. ( În expr . ) Pe altarul patriei = ( sacrificându - se , făcând totul ) pentru patria sa . 4. ( Tehn . ) Perete de material refractar situat în spatele unui focar ... ANOFELOGÉN , - Ă , anofelogeni , - e , adj . ( Despre terenuri , bălți etc . ) Care constituie un focar CONDIȚIONÁT , - Ă , condiționați , - te , adj . Aer condiționat ( În sintagmele ) = aer menținut prin instalații speciale în condiții optime de temperatură , umiditate și puritate . ( Psih . ) Reflex condiționat = reacție bazată pe legătura nervoasă temporară formată în scoarța cerebrală între două focare de excitație care coincid în timp . [ Pr . : - ți - ELÍPSĂ , elipse , s . f . 1. Locul geometric al punctelor dintr - un plan pentru care suma distanțelor la două puncte fixe , numite focare , este constantă . 2. ( Figură de stil care constă în ) omiterea din vorbire sau din scris a unor elemente care se subînțeleg sau care nu sunt absolut necesare pentru înțelesul FOCÁL , - Ă , focali , - e , adj . ( Fiz . ) Privitor la focarul lentilelor sau al FOCOMÉTRU , focometre , s . n . Aparat folosit pentru determinarea pozitiei focarelor și a punctelor principale ale unei lentile sau ale unei Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||