Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Cuvântul DEPUS nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: DEPUNE

  Vezi și:DEPUNE, DEPUNĂTOR, STRECHE, DEPUNERE, GUNOI, PUNE, ȘICANĂ, ȘIP, ȚIGĂRAR, ABUREALĂ, ASUDA ... Mai multe din DEX...

DEPUS - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

DEPÚNE^1, depún, vb. III. 1. Tranz. A lăsa un obiect din mână, punându-l undeva. * Expr. A depune bani (la o instituție bancară) = a lăsa o sumă de bani (în păstrare la o instituție bancară). A depune mandatul = a renunța la o însărcinare încredințată, invocând drept motivare imposibilitatea de a continua îndeplinirea ei. A depune un act (sau o cerere, un memoriu etc.) = a înainta, a preda forului competent un act (sau o cerere, un memoriu etc.). A depune muncă (sau efort, osteneală etc.) = a munci, a se strădui. (Rar) A depune un examen = a da un examen. A depune jurământ(ul) = a) (despre o parte în litigiu sau despre un martor) a se angaja spună tot adevărul în legătură cu faptele unui proces; b) (despre unele categorii de oameni și despre militari) a se angaja solemn -și îndeplinească îndatoririle cu respectarea legilor țării. A depune mărturie = (despre un martor) a face declarații în fața unui organ de jurisdicție sau de urmărire penală în legătură cu faptele unui proces. 2. Tranz. (Despre animale care se înmulțesc prin ouă) A elimina ouăle (la loc potrivit). 3. Refl. (Despre substanțe solide aflate în stare de suspensie sau dizolvate într-un lichid) A se așeza la fund, formând sedimente; a se sedimenta. [Perf. s. depusei, part. depus] - Din lat. deponere (cu sensurile fr. déposer).

Sursa : DEX '98

 

DEPÚNE^2, pers. 3 depúne, vb. III. Intranz. (Reg.; despre vaci, bivolițe etc.) A-și mări ugerul (ca urmare a secreției abundente de lapte), a fi aproape fete. [Perf. s. depuse, part. depus] - Lat. deponere.

Sursa : DEX '98

 

DEPÚNE vb. I. tr. 1. a pune, a lăsa (un obiect) undeva (în păstrare). o a ~ bani = a încredința bani spre păstrare (unei instituții); a ~ mandatul = a renunța la o demnitate, la o însărcinare specială pe care cineva nu o poate îndeplini; a ~ jurământ = a) a spune tot adevărul într-un proces; b) (despre unii funcționari, despre militari) a jura în mod solemn pentru respectarea anumitor angajamente. 2. a desfășura, a executa, a presta (o muncă, un efort). II. tr., refl. a cădea, a lăsa cadă la fund (substanțe solide în stare de suspensie sau dizolvare într-un lichid care formează un sediment pe fundul vasului). III. intr. (jur.) a face o depoziție. (< lat. deponere, după fr. déposer)

Sursa : neoficial

 

DEPÚNE vb. 1. a lăsa, a preda. (A \~ geamantanul la gară.) 2. v. preda. 3. v. pune. 4. v. plăti. 5. a se așeza, a se așterne, a se pune. (S-a \~ mult praf pe ...) 6. v. cădea. 7. v. sedimenta. 8. v. desfășura. 9. v. presta. (A \~ un jurământ.)

Sursa : sinonime

 

depúne vb. ? pune

Sursa : ortografic

 

A SE DEPÚNE pers. 3 se \~ intranz. (despre materii, substanțe aflate în suspensie) A se așeza la fund sub formă de sediment; a se sedimenta. /<lat. deponere

Sursa : NODEX

 

A DEPÚNE depún tranz. 1) (obiecte) A lăsa din mâini, punând într-un anumit loc. 2) (bani, hârtii de valoare etc.) A pune pentru păstrare la o instituție bancară; a consemna. 3) (acte, cereri, memorii etc.) A înainta (unui for competent) spre examinare. * \~ mandatul a renunța la o demnitate, la un post, invocând diverse motive. \~ muncă (sau efort, osteneală) a munci cu străduință. \~ armele a recunoaște a fost învins și a înceta lupte; a se preda. \~ jurământ a) a jura în privința autenticității faptelor pe care le declară; b) a jura în mod solemn privind îndeplinirea datoriei față de patrie. \~ mărturie a face declarații în fața unei instanțe judecătorești sau penale. /<lat. deponere

Sursa : NODEX

 

DEPÚNE vb. III. 1. tr. A pune, a lăsa (un obiect) undeva (în păstrare). * A depune bani = a încredința bani spre păstrare (de obicei unei instituții); a depune un mandat = a renunța la o demnitate, la o însărcinare specială pe care cineva nu o poate îndeplini. 2. tr., refl. A cădea sau a lăsa cadă la fund (substanțe solide aflate în stare de suspensie sau dizolvate într-un lichid care formează un sediment pe fundul vasului). 3. intr. A face o depoziție. [P.i. depún, perf.s. -pusei, part. -pus. / < lat. deponere, cf. fr. déposer, după pune].

Sursa : neologisme

 

depúne (-n, -ns), vb. - 1. Despre oi și vaci, a făta. - 2. Despre oi și vaci, a fi fecundată. - 3. A depune, a lăsa. - Var. (sensurile 1 și 2) dăpune. Mr., megl. dipun "descind". Lat. *d?p?n?re (Pușcariu 502; Candrea-Dens., 1463; REW 2572; Tiktin; Candrea; Scriban), cf. it. deporre, sp., prov. deponer, port. depôr. Este cuvînt popular, din fondul tradițional lat., cu primele sensuri. Cu toate uzurile care înseamnă "a depune" este neol. - Der. deponent, adj.; depunător, adj.; depozant, s.m., din fr. déposant; depozit, s.n, mr. dipozit, din it. deposito; depozita, vb.; depozitar, s.m.; depoziți(un)e, s.f., toate neol.

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru DEPUS

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 82 pentru DEPUS.

Dimitrie Bolintineanu - Popa Stoica

... pînă la copite. Popa Stoica luptă; mor bravii români, Însă ca vitejii, cu armele-n mîni. Pașa zice popei: — "Vino tu la mine, Armele depune

 

Ion Luca Caragiale - Teatrul național

Ion Luca Caragiale - Teatrul naţional Teatrul național de Ion Luca Caragiale De vro câteva zile apar, în unele gazete din capitală, mici notițe despre cele ce se petrec la Teatrul Național; nu tocmai pe scenă, căci stagiunea e închisă, ci prin comitetul teatral și prin gândul direcțiunii. Altfel, daca ne-am găsi în plină activitate teatrală, poate că ziarele nu s-ar ocupa de lucru în sine, afacerea aceasta fiind mai serioasă, cerând mai multă bătaie de cap decât aruncarea pe hârtie a patru rânduri — iasă ce-o ieși. Sunt, fără îndoială, doi-trei maniaci care urmăresc mersul teatrului nostru, atunci când se joacă pe scenă, cu multă dragoste și c-o Meosebită luare-aminte; zelul lor este însă fals înțeles, sau înadins luat în nume de rău; adesea, stăruința și patima ce depun în această urmărire sunt explicate și arătate, atât publicului, cât mai ales autorității de la Teatrul Național, ca o pornire răuvoitoare, ca o hotărâre d-a “mâhni degeaba pe bieții actori ș-a descuraja orice entuziasm (!) la cârma Teatrului nostru Naționalâ€�. Dar se uită un lucru: maniacii ăștia, o dată stagiunea închisă, nemaiavând nimic în fața lor ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Dorm visurile tale...

Ştefan Octavian Iosif - Dorm visurile tale... Dorm visurile tale... de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Dorm visurile tale, cu tine dimpreună, Și-n sărbători nu-i nimeni, cuprins de duioșie, O candelă s-aprindă pe groapa ta pustie, O lacrimă să verse, o floare să depună! În zori mai ciripește vreo pasăre pribeagă Pe brațul crucei negre ce-ți străjuie mormîntul, Prin iarba mohorîtă cu șuier trece vîntul, Și multe spune dînsul cui știe să-nțeleagă : Că vremea noastră-i tristă și plină de mizerii, Dar alte generații pe urma ei veni-vor, Din negura uitării cu drag ademeni-vor Icoana ta, o, dulce și trist bard [1] al durerii ! Cînd s-or preface-n ternă acei ce te uitară, Vei tresări din groapă, chemat la viață nouă : Va picura din gene dumnezeiasca rouă Și-ți va-nflori pe groapă eterna primăvară ! ↑ În Credințe , greșeală de tipar:

 

Alecu Donici - Presura

Alecu Donici - Presura Presura de Alecu Donici În adâncă liniștire, La revărsatul de zor, Presura, cu glas din fire De abia răsunător, Cânta plină de simțire Către bunul ziditor! Iară când măritul soare Ca un mire mult dorit, Bucurând toată suflarea S-a ivit la răsărit Și când lumea salutare Îi depunea prin cântare, Atunci presura tăcea. Însă o privighetoare Ce mai de mult o știa, I-a și făcut întrebare: De ce tace?  â€” Nu cutez, Zise presura-n durere, Cu glasu-mi fără putere Soarele să salutez. Dar cu nespusă plăcere Eu vă binecuvântez! Așa și eu mă căinez Că n-am talentul poeziei: Să cânt unirea

 

Alexandru Macedonski - Cântec (Macedonski)

Alexandru Macedonski - Cântec (Macedonski) Cântec de Alexandru Macedonski Și pentru ce n-ar fi permis Al vieții mele tainic vis     Să-l împlinești, Iubindu-te, să mă iubești?     Să mă iubești! Făgăduind, — ziceai că ții, Prin cuget dacă-mi aparții     De ce, — de ce N-ai vrea să calci peste orice?     Peste orice! De mă iubești, — să te supui, O sărutare să depui     Pe fruntea ta, Și morții-n gropi vor tresălta!     Vor tresălta! Pe buza ta, pe-obrazul tău, Oh! lasă-mă să fiu călău,     Călău de flori, Și vor cânta privighetori!     Privighetori! Pe ochii tăi și pe-al tău sân, Trecând amorul meu păgân,     Amorul meu, Tu poți să-l faci un semizeu,     Un semizeu! Natura este-n haină nouă... Privește! flori de zarzări plouă...     Sub ele, — noi, Vom fi la umbră amândoi     Cu

 

Alexandru Macedonski - Două științe

Alexandru Macedonski - Două ştiinţe Două științe de Alexandru Macedonski Publicată în Literatorul , IV, 4, aprilie 1883, p. 197. Să trăiești să-nvață greu, Să trăiești e o știință... S-o pricepi depui silință, Ș-amăgit rămâi mereu. Dar ce poate-adeseaori Ca știință mai adâncă Să să-nvețe mai greu încă Este ca să știi să

 

Alexandru Vlahuță - No. 6

Alexandru Vlahuţă - No. 6 No. 6 de Alexandru Vlahuță Publicată în Naționalul , an II, nr. 62, 25 august 1891 Baraboi se ia de gînduri: Iarăși a rămas la os, Cîte s-a-ncercat să facă, Toate i-au ieșit pe dos. "Bre, ce zodie-ncîlcită ! Cît n-am stat să-i dau de rost? Unde n-am cătat norocul?... Numai popa doar n-am fost. Pedagog, sufleor la teatru, Jurnalist, birtaș, misit, Ba am fost și-n pușcărie, Și sunt tot nepricopsit !... Dar la ce-mi mai pierd eu vremea, Toate astea s-au trecut. Pentru viitor e vorba Să vedem ce-i de făcut... Iat-un plan care-mi surîde: Am să dau în țară zvon Că m-am hotărît, la toamnă, Să deschid un «pension» !" Baraboi convoacă-ndată Un consiliu de samsari, Îi convinge c-or să fie Pentru toți gheșefturi mari; Fiecare, ca la teatru, Își ia rolul cuvenit: La-nceput sunt toți tovarăși... Planu-i foarte nemerit ! Sunt cinci ani de-atunci. În curtea Unei case mari, roiesc Cîrduri de copii zburdalnici... Zgomotele se-ntețesc. Directorul stă la pîndă Și cînd larma e mai mare, Iată-l, fioros și aprig, ...

 

Cezar Bolliac - Alaiul unui cerșetor

... pentru mâine; Regii-s d'opotrivă cu cerșetorul mort. Stați, țari și cezari! trece-un cerșetor! Loc! loc, suverani! trece-un călător! Țărâna-i se depune în urna veciniciei, Unde concheranții p-a lor o au depus, Și viermii putrejunei dau pânteci lăcomiei - Sufletele toate se văd acolo sus ...

 

Cincinat Pavelescu - Mama (Pavelescu)

Cincinat Pavelescu - Mama (Pavelescu) Mama de Cincinat Pavelescu Cea mai mare parte din comoara sensibilității și imaginației poeților este moștenirea directă a sufletului delicat, blând și iubitor al mamelor. Dar care poet, cât de necunoscut, sau literat, cât de modest, nu simte în ochii lui arzând o lacrimă de emoțiune și de recunoștință când, pronunțând cuvântul Mama, evocă ființa iubită ce se apleacă înfrigurată de griji peste leagănul copilului sau peste nădejdile adolescentului? Dați-mi voie să smulg eu o frunză din laurii ce încununează frunțile voastre de aleși ai muzelor, de învingători ai vieții și s-o las să-și tremure mângâierea târzie peste frunțile acelor mame care n-au trăit ca să împărtășească gloria voastră, sau s-o depun cu multă evlavie la picioarele celor care, fiind în viață, au făurit din suferințele lor neștiute sufletele și victoriile voastre de azi. Toată ziua cosea și lucra pentru copii. N-am văzut-o niciodată ieșind din casă decât însoțită de tata sau de unul din noi. N-am cunoscut în casa noastră alte distracții decât muzica, citirea, declamarea. Obosită de-a fi născut, crescut și educat atâția copii, a murit într-o ...

 

Cincinat Pavelescu - Unui mare proprietar, dar mic poet

... Când trece meșterul Nigrim În propria-i trăsură, E foarte greu să nimerim Pe melancolica-i figură, De merge la vrun țintirim Sau de-și depune

 

Dimitrie Bolintineanu - Călugărenii

... Sprijină cu pieptul vântul cel turbat. Dar Mihai așteaptă corpu-ajutător... Va veni-nainte de pierirea lor? Soarele-i aproape sceptrul a-și depune. Domnul îngenunche, face rugăciune — ,,Doamne, ce-ești în ceruri, blând, ascultător, Fii cu bunătate pentru-al tău popor. Iar de cere soarta prada sa ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DEPUS

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 78 pentru DEPUS.

DEPUNE

DEPÚNE^2 , pers . 3 depúne , vb . III. Intranz . ( Reg . ; despre vaci , bivolițe etc . ) A - și mări ugerul ( ca urmare a secreției abundente de lapte ) , a fi aproape să fete . [ Perf . s . depuse , part . depus ] DEPÚNE^1 , depún , vb . III . 1. Tranz . A lăsa un obiect din mână , punându - l undeva . 2. Tranz . ( Despre animale care se înmulțesc prin ouă ) A elimina ouăle ( la loc potrivit ) . 3. Refl . ( Despre substanțe solide aflate în stare de suspensie sau dizolvate într - un lichid ) A se așeza la fund , formând sedimente ; a se sedimenta . [ Perf . s . depusei , part .

 

DEPUNĂTOR

... DEPUNĂTÓR , - OÁRE , depunători , - oare , s . m . și f . Persoană care depune spre păstrare o sumă de bani , hârtii de valoare etc . - Depune

 

STRECHE

... vitelor cornute mari , hrănindu - se cu sângele lor ( Hypoderma bovis ) ; b ) ( și în sintagma strechea oilor ) insectă mare de culoare brună - cenușie , păroasă , care își depune larvele în nările oilor , de unde ajung în sinusurile frunții , producând moartea animalelor ( Oestrus ovis ) ; c ) ( și în sintagma strechea cailor ) insectă mare de culoare ... ouăle pe corpul sau pe coama cailor , de unde larvele ajung în intestin ( Gastrophilus equi ) ; d ) insectă cu abdomenul oval , cu picioarele păroase , care își depune

 

DEPUNERE

... DEPÚNERE , depuneri , s . f . Acțiunea de a ( se ) depune ^1 și rezultatul ei . 1. Sumă de bani depusă la o instituție bancară . 2. Sediment , depozit pe o suprafață sau pe fundul unui vas . - V ...

 

GUNOI

... 2 , gunoiesc , vb . IV . 1. Tranz . A îngrășa pământul cu gunoi ^1 ( 2 ) . 2. Tranz . și refl . ( Despre păsări ) A - și depune excrementele ( murdărind ceva ) . 3. Refl . Fig . ( Despre oameni ) A slăbi extrem de mult ( de boală , de muncă ) . GUNÓI^1 , gunoaie , s . n . 1 ... 2. Baligă amestecată cu paiele care au servit vitelor drept așternut , întrebuințată ca îngrășământ agricol organic . 3. Fir de pai , scamă , murdărie etc . care se depune

 

PUNE

... Tranz . A face să stea într - un anumit loc , a așeza la locul dinainte stabilit sau cel mai potrivit , a depune la locul lui , a plasa ; p . ext . a așeza într - un anumit loc față de alte obiecte de același fel , a ... A ( - și ) așeza pe corp obiectele de îmbrăcăminte necesare ; a ( se ) îmbrăca sau a ( se ) încălța . 6. Tranz . A depune valori bănești ( în păstrare , spre fructificare etc . ) ; a investi valori bănești . 7. Tranz . A fixa , a stabili ; orândui , a ...

 

ȘICANĂ

ȘICÁNĂ , șicane , s . f . 1. Acțiune prin care cineva sâcâie , agasează pe altcineva cu cereri și cu pretenții neîndreptățite ; sâcâială fără motiv . 2. Obstacol ( de forme diferite ) montat pe circuitul unui fluid pentru a - i micșora viteza , pentru a - i imprima un drum ocolit sau pentru a - i uniformiza debitul , dându - i astfel posibilitatea să se răcească , să depună suspensiile pe care le poartă

 

ȘIP

... șipuri , s . n . ( Reg . ) Sticlă ( pentru păstrat lichide ) ; flacon . ȘIP ^1 , șipi , s . m . Specie de pește din Marea Neagră , asemănător cu nisetrul , care își depune

 

ȚIGĂRAR

... ȚIGĂRÁR , țigărari , s . m . Insectă din ordinul coleopterelor , de culoare albastră - verzuie cu reflexe aurii , care își depune

 

ABUREALĂ

ABUREÁLĂ , abureli , s . f . 1. Aburi condensați în picături foarte fine care se depun pe obiecte . 2. Exalație , miros . 3. Fig . ( Rar ) Adiere . - Aburi + suf . -

 

ASUDA

ASUDÁ , asúd , vb . I . Intranz . 1. A secreta sudoare ; a transpira , a năduși . 2. Fig . A munci depunând mari eforturi ; a osteni , a

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...