|
||
DEPĂRA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. DEPĂRÁ, dépăr, vb. I. 1. Tranz. și refl. (Reg.) A(-și) smulge părul de pe cap (de jale.de desperare etc.); fig. a (se) necăji. 2. (Fam.) A (se) părui. [Var.: dăpărá vb. I] - Lat. depilare.Sursa : DEX '98 depărá (tehn.) vb., ind. prez. 3 sg. depăreázăSursa : ortografic depărá/dăpărá (a-și smulge părul din cap) vb., ind. prez. 1 sg. dépăr/dápăr, 2 sg. déperi/dáperi, 3 sg. și pl. deápără/dápără, 1 pl. depărăm/dăpărăm; conj. prez. 3 sg. și pl. dépere/dápereSursa : ortografic depărá (-réz, -át), vb. - 1. A smulge părul. - 2. A lua de păr. - Var. dăpăra. Mr. deapir, dipirare, megl. deapir, dipirari. Lat. d?p?l?re (P. Papahagi 101; Pușcariu 483; Candrea-Dens., 1329; Pascu, I, 141; Iordan, Dift., 123; REW 2571); cf. v. it. dipelare (calabr. dipilare), fr. (dépiler), sp. (depilar.) Este dublet al lui depila, vb. (a îndepărta părul de pe corp), cf. depilator, s.n. (substanță cu ajutorul căreia se depilează); și omonim al lui depăra, vb. (a îndepărta, a separa), puțin folosit în Trans., pe care Drăganu, Dacor., III, 700, îl consideră reprezentant al lat. *de-par?re. Depărare desemnează și o veche uzanță juridică, abandonată a principiului la începutul sec. XIX și conservată în unele toponime (Depărați); delimitînd o proprietate, fiii proprietarilor primeau public o pedeapsă constînd în ceea ce indică vb., cu pretextul de a-i face să-și amintească pentru totdeauna stabilirea delimitării. Presupunem că este etimologie populară, care a confundat probabil rezultatul rom. al lui *d?p?l?re cu lat. *d?pal?re "a publica", formă vulgară de la pal?ri, atestată de glosa depalata "manifestată" (Silos 120); rezultatul normal de la *d?pal?re este și *depăra. Cf. Pascu, Lat., 259. - Der. depărat, s.n. (tăbăcire, smulgere mecanică a firelor de păr).Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. |