Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

DEFICIENT - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

DEFICIÉNT, -Ă, deficienți, -te, adj. Care are o insuficiență organică sau mintală. ** Care produce mai puțin decât trebuie, decât e planificat. ** (Substantivat) Persoană lipsită de anumite facultăți fizice sau psihice. Un deficient mintal. [Pr.: -ci-ent] - Din fr. déficient.

Sursa : DEX '98

 

DEFICIÉNT, -Ă I. adj. în deficit; care produce mai puțin decât trebuie. II. s. m. f. cel care prezintă o insuficiență mintală, motrice sau senzorială. (< fr. déficient, lat. deficiens)

Sursa : neoficial

 

DEFICIÉNT adj. v. defectuos.

Sursa : sinonime

 

deficiént adj. m. (sil. -ci-ent), pl. deficiénți; f. sg. deficiéntă, pl. deficiénte

Sursa : ortografic

 

deficiént s.m., pl. deficiénți

Sursa : ortografic

 

DEFICIÉN//T^2 \~tă (\~ți, \~te) m. și f. Persoană care are deficiențe. [Sil. -ci-ent] /déficient

Sursa : NODEX

 

DEFICIÉN//T^1 \~tă (\~ți, \~te) 1) Care vădește deficiențe (organice sau mintale); cu deficiențe. Organism \~. Inteligență \~tă. 2) Care se caracterizează prin deficit; cu deficit. Recoltă \~tă. [Sil. -ci-ent] / déficient

Sursa : NODEX

 

DEFICIÉNT, -Ă adj. Care este în deficit, în pierdere, în pagubă; care produce mai puțin decât trebuie. // s.m. și f. Persoană cu unele defecte fizice sau psihice. [Pron. -ci-ent. / < fr. déficient, it. deficiente].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.