A r c h e u s . r o

Sursa : NODEX

Sursa : NODEX

Sursa : neologisme

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Rezultate suplimentare

Rezultate din Literatură pentru CURSURI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 242 pentru CURSURI.

Mihail Kogălniceanu - Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie națională

Mihail Kogălniceanu - Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie naţională Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie națională de Mihail Kogălniceanu Domnilor, După priveliștea lumii, după minunile naturii, nimică nu este mai interesant, mai măreț, mai vrednic de luarea noastră aminte decât Istoria . Istoria, domnilor mei, după zicerea autorilor celor mai vestiți, este adevărata povestire și infățișare a întâmplărilor neamului omenesc; ea este rezultatul vârstelor și al experienței. Se poate, dar, cu drept cuvânt, numi glasul semințiilor ce au fost și icoana vremii trecute. Karamzin, în alte cuvinte, o numește testamentul lăsat de către strămoși strănepoților, ca să le slujească de tălmăcire vremii de față și de povățuire vremii viitoare. În această privire atât de importantă, istoria, după Biblie , trebuie să fie, și a fost totdeauna, cartea de căpetenie a popoarelor și a fieștecărui om îndeosebi; pentru că fieștecare stare, fieștecare profesie află în ea reguli de purtare, sfat la îndoirile sale, învățătură la neștiința sa, îndemn la slavă și la fapta bună. Domnitorul, prin istorie, se deșteaptă la nobila ambiție de a face lucruri mari și drepte și, prin urmare, de a trăi în viitorime. Lauda neștearsă și ...

Miron Costin - Viața lumii

Miron Costin - Viaţa lumii Viața lumii de Miron Costin Sueta seustv, vsa vseaceska sueta Eclisiastis, glava I (Deșertarea deșertărilor și toate sunt deșarte) A lumii cântu cu jale cumplită viiața, Cu griji și primejdii cum iaste și ața: Prea supțire și-n scurtă vreme trăitoare. O, lume hicleană, lume înșelătoare! Trec zilele ca umbra, ca umbra de vară, Cele ce trec nu mai vin, nici să-ntorcu iară. Trece veacul desfrânatu, trec ani cu roată. Fug vremile ca umbra și nici o poartă A le opri nu poate. Trec toate prăvălite Lucrurile lumii, și mai mult cumplite. Și ca apa în cursul său cum nu să oprește. Așa cursul al lumii nu să contenește. Fum și umbră sântu toate, visuri și părere. Ce nu petrece lumea și în ce nu-i cădere? Spuma mării și nor suptu cer trecătoriu, Ce e în lume să nu aibă nume muritoriu? Zice David prorocul: "Viața iaste floara, Nu trăiaște, ce îndată iaste trecătoarea". "Viiarme sântu eu și nu om", tot acela strigă O, hicleană, în toate vremi cum să nu să plângă Toate câte-s, pre tine? Ce hălăduiaște Neprăvălit, nestrămutat? Ce nu stăruiaște Spre cădere de tine? ...

Ion Luca Caragiale - Urgent

Ion Luca Caragiale - Urgent Urgent de Ion Luca Caragiale 1901 Școala de fete No. 1 din urbea Z... No. 654 - 15 noiembrie D-sale d-lui primar al urbei Z... urgentă. Domnule primar, Referindu-ne la adresa noastră din luna trecută octombre cu No. 597 asupra necesității de lemne pe care o simte școala, vă rugăm ca de urgență să binevoiți a ne trimite cantitatea prevăzută, căci vremea se strică și amenință să nu mai putem urma cursurile fără combustibil. Primiți, vă rog, domnule primar, etc. Directoare, Aglae Poppesco * Școala de fete No. 1 din urbea Z... No. 683 - 1 decembre D-sale d-lui primar al urbei Z... urgentă. Domnule primar, Referindu-ne la adresa noastră din luna trecută noiembre 15 cu No. 654, avem onoare a vă repeta cu insistență rugăciunea ce v-am făcut în privința lemnelor de încălzit necesare școalei de fete No. 1 din această urbe, care se află în lipsă de căldură suficientă pentru studii pe timpul de iarnă, mai ales așa de aspră cum este cea actuală, încât elevele sunt incapabile a mai scrie cu mânile înghețate, și chiar profesoarele sufăr neputându-se dezbrăca în clasă, ...

Alexandru Macedonski - Destul

... Rubinele pe buze, mărgăritarii-n gură Și crinii de pe sânuri și ochii ca de mură Sunt niște mărunțișuri ce nu-și mai au vrun curs: Cu lacrimile false ce-ntruna s-au tot scurs, S-au poticnit în coastă și se tot duc de-a dură Târâte de ...

Alphonse de Lamartine - Poetul murind

Alphonse de Lamartine - Poetul murind Poetul murind de Alphonse de Lamartine Traducere de Ion Heliade Rădulescu - 1866 A vieții mele cupă se sparse încă plină, În lungi suspine viața-mi se duce și declină Nici lacrimi, nici suspinuri n-o pot întârzia! În bronzul ce mă plânge în sonuri precurmate A morții mână rece ultima-mi oră bate. Să gem oar'? sau mai bine să caut a cânta? Să cânt, căci al meu suflet e încă p-a mea liră; Sa cânt, căci mie moartea ca lebedei inspiră Pe țărmuri d-o-altă lume un grid melodios. Semn bun acesta este, și geniul mi-l face. De este-al nostru suflet amor, cerească pace, Un cânt divin dar fie adio d-aci jos. În spargerea sa lira răsună mai sublimă, În stingerea sa lampa dodată se reanimă Și d-o lumină vie străluce, și s-a stins; Lebăda vede cerul la ultima sa oară; Și omul, singur omul, el numai se coboară Să-și numere trecutul, de doruri reîmpins! Și ce sunt aste zile ce omul le imploră? Un soare și alt soare, o oră ș-altă oră, Și ...

Alphonse de Lamartine - Timpul trecut

... ia aminte; Și valul parc-ascultă versul mie amat, Rostind așa cuvinte: “O, timpule, mai stă, nu trece, și voi, ore plăcute, Al vostru curs popriți, Lăsați-ne să gustăm încă aceste dulci menunte, Mai stați, nu le răpiți! Treceți în grab’ pentru acei ce soarta prigonește, Dorind ca să ...

Constantin Stamati - Timpul trecut

... ia aminte; Și valul parc-ascultă versul mie amat, Rostind așa cuvinte: “O, timpule, mai stă, nu trece, și voi, ore plăcute, Al vostru curs popriți, Lăsați-ne să gustăm încă aceste dulci menunte, Mai stați, nu le răpiți! Treceți în grab’ pentru acei ce soarta prigonește, Dorind ca să ...

Dimitrie Anghel - Tovarășii (Anghel)

Dimitrie Anghel - Tovarăşii (Anghel) Tovarășii de Dimitrie Anghel Din romanul plănuit "Arca lui Noe" Publicată în Ilustrațiuna română , II, nr. 11, nov. 1912. Apărută și în Minerva , III, 1074, 12 dec. 1911, p. 3, sub titlul "Doctorul, trăsura, vizitiul și caii". Era odată un doctor, o trăsură veche, doi cai fără culoare hotărîtă și un vizitiu bătrîn... Zic așa, pentru că sunt anumite ființe pe care nu ți le poți închipui decît ca o pluralitate. Ei singuri nu există, pentru că cer o întregire, ei trebuie să se îngemăneze ca să poată fi, trebuie să-și întovărășească pe alții ca să fie siguri că sunt cineva. Era deci un doctor, plus toate derivatele lui, și ei de douăzeci de ani stăpîneau un oraș. La anumite ceasuri, se trezeau cu toții, privind prin opt ochi somnoroși lumina, tot atîtea fălci se deschideau formînd un uriaș căscat, diferite combustibile înghițeau fiecare și apoi ciudata mașină alcătuită se punea în mișcare. Cînd începuseră tovărășia asta nu erau ca astăzi; doctorul era brun, vizitiul blond, iar bidiviii suri, și uitam să spun că și adecvata trăsură la care erau înhămați cu toții, pe vremea ceea, era solidă, strălucitoare și juca ușoară și legănată ...

Gheorghe Asachi - Elegie scrisă pe ținterimul unui sat

Gheorghe Asachi - Elegie scrisă pe ţinterimul unui sat Elegie scrisă pe ținterimul unui sat de Gheorghe Asachi Imitație Al aramei sunetoare aud tristul semn și sânt Menind soarelui repaos în a lui zilnic mormânt; Obosit acum săteanul lucrul câmpului său curmă. Fluierând păstorul vine la cotun cu a sa turmă. A pierdut a lor frumˇsețe înfloritele câmpii, În negură misterioasă ascunzând a ei mândrii; Firea-n inimă-mi insuflă o adâncă întristare, Lumea-o părăsește-n umbră și-ntru a mea cugetare, Ca-n paragină câmpie un greu gemăt amorțit La auzul meu răsună de pe turnul învechit; Bufa cea posomorâtă, când natura să-ntristează, Pe a nopței înturnare prin un bocet crud serbează. Câtu-i dulce a ta soartă, în sat, o, locuitor, Lângă soața credincioasă, în îngustul foișor! Nimic lin cursul turbură de-o viață fericită, Ziua este ostenelei, noapte-amoriului menită. Mușchiul, care anii repezi în țărână-a prefăcut, Pe părinții voștri-ascunde în mormântul cel tăcut; Acolo, pe cea movilă, unde sălcile umbrează, Ale inimei duioase lacrimile rourează; Dulcea boare-a dimineței, buciumarea de ...

Gheorghe Asachi - Imnul moldovenilor la anul nou 1836

... Preste noian, Derează-atomul Și cătră miile Adaoge-un an. Acuma îngerii Lină menitu-ni-au Ferice trecere Cătră liman. În sfera patriei Petrec Luceferii Curs strălucit; Cu focul razelor Pre toate stelele A tunecit. Din plaiuri nordice Unu-i, iar soțul său Din poarta soarelui A răsărit ...

Gheorghe Asachi - La moldoveni

... neînvinsă, puind patimele-n giug! Patrioți, veniți cu toții lângă tronul cel dorit, Să-ncheiem spre-a lui tărie giurământurile sfinte! Dup-un curs de ani o sută, ziua ceea a venit, Întru care fiul patriei fi-va domn ș-al ei părinte. Patria maică-n a ...

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Biblie pentru CURSURI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentru CURSURI.

Exodul Capitol 14

Exodul Capitol 14 Exodul 13 Exodul Capitol 14 1 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 2 ,,Spune copiilor lui Israel să se întoarcă, și să tăbărască înaintea Pihahirotului, între Migdol și mare, față în față cu Baal-Țefon: în dreptul locului acestuia să tăbărîți, lîngă mare. 3 Faraon va zice despre copiii lui Israel: ,S`au rătăcit prin țară; îi închide pustia.` 4 Eu voi împietri inima lui Faraon, și -i va urmări; dar Faraon și toată oastea lui vor face să se arate slava Mea, și Egiptenii vor ști că Eu sînt Domnul.`` Copiii lui Israel au făcut așa. 5 S`a dat de știre împăratului Egiptului că poporul a luat fuga. Atunci inima lui Faraon și inima slujitorilor lui s`a schimbat față de popor. Ei au zis: ,,Ce am făcut de am lăsat pe Israel să plece și să nu ne mai slujească?`` 6 Faraon și -a pregătit carul de război, și și -a luat oamenii de război cu el. 7 A luat șase sute de cară de luptă cu oameni aleși, și toate carăle Egiptului; în toate ...

1 Cronici Capitol 12

1 Cronici Capitol 12 1 Cronici 11 1 Cronici Capitol 12 1 Iată cei ce s`au dus la David la Țiclag, pe cînd se ținea el departe de fața lui Saul, fiul lui Chis. Ei făceau parte din vitejii cari i-au dat ajutor în timpul războiului. 2 Erau arcași, cu mîna dreaptă și cu mîna stîngă aruncau pietre, iar cu arcul trăgeau săgeți: erau din Beniamin, din numărul fraților lui Saul. 3 Căpetenia Ahiezer și Ioas, fiii lui Șemaa, din Ghibea; Ieziel și Pelet, fiii lui Azmavet; Beraca; Iehu, din Anatot; 4 Ișmaia, din Gabaon, viteaz între cei treizeci, și căpetenie peste treizeci; Ieremia; Iahaziel; Iohanan; Iozabad, din Ghedera; 5 Eluzai; Ierimot; Bealia; Șemaria; Șefatia, din Harof; 6 Elcana, Ișia, Azareel, Ioezer și Iașobeam, Coreiți; 7 Ioela și Zebadia, fiii lui Ieroham, din Ghedor. 8 Dintre Gadiți, niște viteji au plecat să se ducă la David în cetățuia din pustie, ostași deprinși la război, înarmați cu scut și cu suliță, ca niște lei, și iuți ca niște căprioare de pe munți. 9 Ezer, căpetenia; Obadia, al doilea; Eliab, al treilea; 10 Mișmana, al patrulea; Ieremia, al cincilea; 11 Atai, al șaselea; Eliel, al șaptelea; 12 Iohanan, al ...

Iov Capitol 6

Iov Capitol 6 Iov 5 Iov Capitol 6 1 Iov a luat cuvîntul și a zis: 2 ,,Oh! de ar fi cu putință să mi se cîntărească durerea, și să mi se pună toate nenorocirile în cumpănă, 3 ar fi mai grele decît nisipul mării: de aceea îmi merg cuvintele pînă la nebunie! 4 Căci săgețile Celui Atotputernic m`au străpuns, sufletul meu le suge otrava, și groază Domnului bagă fiori în mine! 5 Sbiară măgarul sălbatec cînd are verdeață? Mugește boul cînd are de mîncare? 6 Poți mînca ce -i fără gust și fără sare? Are vreun gust albușul unui ou? 7 Orice lucru de care aș vrea să nu m`ating, acela -i hrana mea, fie cît de grețoasă ea! 8 O, de mi s`ar asculta dorința, și de mi-ar împlini Dumnezeu nădejdea! 9 De ar vrea Dumnezeu să mă zdrobească, întindă-Și mîna și să mă prăpădească! 10 Îmi va rămînea măcar această mîngîiere, această bucurie în durerile cu cari mă copleșește: că niciodată n`am călcat poruncile Celui Sfînt. 11 La ce să mai nădăjduiesc cînd nu mai pot? La ce să mai aștept, cînd sfîrșitul se știe? 12 ...

Psalmii Capitol 105

... cererea lor, a trimes prepelițe, și i -a săturat cu pîne din cer. 41 A deschis stînca, și au curs ape, cari s-au vărsat ca un rîu în locurile uscate. 42 Căci Și -a adus aminte de Cuvîntul Lui cel sfînt, și ...

Isaia Capitol 27

Isaia Capitol 27 Isaia 26 Isaia Capitol 27 1 În ziua aceea, Domnul va lovi cu sabia Lui cea aspră, mare și tare, Leviatanul, Babilonul, șarpele fugar (Asur), și Leviatanul, șarpele inelat (Babel), și va ucide balaurul de lîngă mare (Egiptul). 2 În ziua aceea, cîntați o cîntare asupra viei celei mai alese: 3 ,,Eu, Domnul, sînt Păzitorul ei, Eu o ud în fiecare clipă; Eu o păzesc zi și noapte ca să n`o vatăme nimeni. 4 N`am nici o mînie. Dar dacă voi găsi mărăcini și spini, voi merge la luptă împotriva lor, și -i voi arde pe toți, 5 afară numai dacă vor căuta ocrotirea Mea, vor face pace cu Mine, da, vor face pace cu Mine.`` 6 În vremile viitoare, Iacov va prinde rădăcină, Israel va înflori și va odrăsli, și va umplea lumea cu roadele lui. 7 L -a lovit oare Domnul cum a lovit pe cei ce -l loveau? L -a ucis El cum a ucis pe cei ce -l ucideau? 8 Cu măsură l-ai pedepsit în robie, luîndu -l cu suflarea năpraznică a vîntului de răsărit. 9 Astfel nelegiuirea lui ...

Ieremia Capitol 23

Ieremia Capitol 23 Ieremia 22 Ieremia Capitol 23 1 ,,Vai de păstorii cari nimicesc și risipesc turma pășunei mele, zice Domnul.`` 2 ,,De aceea, așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel, împotriva păstorilor cari pasc pe poporul meu: ,Pentrucă Mi-ați risipit oile, le-ați izgonit, și nu v`ați îngrijit de ele, iată că vă voi pedepsi din pricina răutății faptelor voastre, zice Domnul.`` 3 ,,Și Eu însumi voi strînge rămășița oilor Mele din toate țările, în cari le-am izgonit; le voi aduce înapoi în pășunea lor, și vor crește și se vor înmulți. 4 Voi pune peste ele păstori cari le vor paște; nu le va mai fi teamă, nici groază, și nu va mai lipsi niciuna din ele, zice Domnul.`` 5 ,,Iată vin zile, zice Domnul, cînd voi ridica lui David o Odraslă, neprihănită. El va împărăți, va lucra cu înțelepciune, și va face dreptate și judecată în țară. 6 În vremea Lui, Iuda va fi mîntuit, și Israel va avea liniște în locuința lui; și iată Numele pe care i -L vor da: ,Domnul, Neprihănirea noastră!`` 7 ,,De aceea iată, vin zile, zice Domnul, cînd nu se va mai zice: ,Viu este Domnul, care ...

Ieremia Capitol 30

Ieremia Capitol 30 Ieremia 29 Ieremia Capitol 30 1 Iată Cuvîntul rostit lui Ieremia din partea Domnului: 2 ,,Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel: ,Scrie într`o carte toate cuvintele pe cari ți le-am spus. 3 Iată, vin zile, zice Domnul, cînd voi aduce înapoi prinșii de război ai poporului Meu Israel și Iuda, zice Domnul; îi voi aduce înapoi în țara, pe care am dat -o părinților lor, și o vor stăpîni.`` 4 Iată însă cuvintele pe cari le -a rostit Domnul asupra lui Israel și asupra lui Iuda. 5 ,,Așa vorbește Domnul: ,Auzim strigăte de groază; e spaimă, nu este pace! 6 Întrebați și vedeți dacă nu cumva naște vreun bărbat! Pentru ce văd pe toți bărbații cu mîinile pe coapse, ca o femeie la facere? Pentru ce s`au îngălbenit toate fețele? 7 Vai! căci ziua aceea este mare; nici una n`a fost ca ea? Este o vreme de necaz pentru Iacov; dar Iacov va fi izbăvit din ea. 8 În ziua aceea, zice Domnul oștirilor, voi sfărîma jugul de pe grumazul lui, îi voi rupe legăturile și străinii nu -l vor mai supune. 9 Ci vor sluji Domnului, Dumnezeului ...

Habacuc Capitol 3

Habacuc Capitol 3 Habacuc 2 Habacuc Capitol 3 1 Rugăciunea proorocului Habacuc. (De cîntat în felul cîntecelor de jale). 2 Cînd am auzit, Doamne, ce ai vestit, m`am îngrozit. Însuflețește-Ți lucrarea în cursul anilor, Doamne! Fă-Te cunoscut în trecerea anilor! Dar, în mînia Ta, adu-ți aminte de îndurările Tale! 3 Dumnezeu vine din Teman, și Cel Sfînt vine din muntele Paran... -(Oprire.) -Măreția Lui acopere cerurile, și slava Lui umple pămîntul. 4 Strălucirea Lui este ca lumina soarelui, din mîna Lui pornesc raze, și acolo este ascunsă tăria Lui. 5 Înaintea Lui merge ciuma, și molima calcă pe urmele lui. 6 Se oprește, și măsoară pămîntul cu ochiul; privește, și face pe neamuri să tremure; munții cei vecinici se sfărîmă, dealurile cele vechi se pleacă; El umblă pe cărări vecinice. 7 Văd corturile Etiopiei, pline de groază, și se cutremură colibele din țara Madianului. 8 S`a mîniat oare Domnul pe rîuri? Împotriva rîurilor se aprinde mînia Ta, sau împotriva mării se varsă urgia Ta, de ai încălecat pe caii Tăi, și Te-ai suit în carul Tău de biruință? 9 Arcul Tău este desvelit; blestemele sînt săgețile Cuvîntului Tău... -(Oprire.) -Tu despici ...

1 Imparati Capitol 18

... va trezi.`` 28 Ei au strigat tare, și, după obiceiul lor, și-au făcut tăieturi cu săbiile și cu sulițele, pînă ce a curs sînge pe ei. 29 Cînd a trecut ameaza, au aiurat, pînă în clipa cînd se aducea jertfa de seară. Dar nu s`a ...

1 Imparati Capitol 22

... în ziua aceea. Împăratul a stat drept în carul lui în fața Sirienilor, și seara a murit. Sîngele a curs din rană în lăuntrul carului. 36 La apusul soarelui, s`a strigat prin toată tabăra: ,,Să plece fiecare în cetatea lui și să ...

2 Imparati Capitol 4

... fiului său: ,,Mai dă-mi un vas.`` Dar el i -a răspuns: ,,Nu mai este niciun vas.`` Și n`a mai curs untdelemn. 7 Ea s`a dus de a spus omului lui Dumnezeu lucrul acesta. Și el a zis: ,,Du ...

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CURSURI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 238 pentru CURSURI.

CURS

CURS ^2 , cursuri , s . n . 1. Expunere , predare a unei materii de studiu sub forma unui ciclu de lecții sau de prelegeri ; p . ext ...

CURSĂ

CÚRSĂ^3 , curse , s . f . ( Înv . ) Un fel de pastilă aromatică , importată din Orient , întrebuințată pentru a parfuma încăperile . CÚRSĂ^2 , curse , s . f . 1. Dispozitiv de diferite forme pentru prinderea animalelor sălbatice ; teren anume pregătit pentru ca animalul care pășește în limitele lui să fie prins ; capcană . 2. Fig . Mijloc viclean pentru a prinde pe cineva spre a - l demasca sau pentru a - i face rău ; uneltire , manevră . CÚRSĂ^1 , curse , s . f . 1. Distanță parcursă regulat de un vehicul pe același itinerar și conform unui orar stabilit . 2. Distanță parcursă de o piesă între punctele extreme într - o mișcare rectilinie alternativă . 3. ( Fam . ) Drum , alergătură . 4. ( Sport ) Întrecere care constă în parcurgerea rapidă a unei anumite distanțe , pe un traseu dinainte stabilit , alergând pe jos , călare , cu bicicleta , cu automobilul etc . 5. ( În sintagma ) Cursa înarmărilor = efort intens de militarizare a industriei unui stat în vederea unui

CURENT

... CURÉNT , - Ă , curenți , - te , adj . , s . m . , s . n . I. Adj . 1. ( Despre vorbire ) Curgător , ușor , fluent . 2. ( Despre an , lună ) Care este în curs ; prezent . 3. ( Despre prețuri ) Existent într - un moment dat ; în curs . 4. ( În sintagma ) Apă curentă = instalație de apă potabilă care poate fi folosită în permanență în locuințe . II. S . m . 1. ( Și în sintagma curent ... unei mase de aer dintr - un loc într - altul , cauzată de o diferență de temperatură ; flux . 2. Mișcare a apei în direcția pantei ; curs . 3. ( Și în sintagma curent electric ) Deplasare ordonată , într - o anumită direcție , a purtătorilor de sarcină electrică . III. S . n . Ansamblu de idei ...

ÎNTRERUPE

ÎNTRERÚPE , întrerúp , vb . III . Tranz . și refl . A ( se ) opri , a ( se ) suspenda temporar cursul , desfășurarea unei acțiuni , a unui lucru ; a opri pe cineva sau a se opri în cursul unei lucrări , al unei activități ; p . gener . a ( se ) opri , a ( se )

CONFLUENT

... CONFLUÉNT , - Ă , confluenți , - te , adj . , s . m . ( Curs de apă ) care se unește cu un alt curs

CURSIST

... CURSÍST , - Ă , cursiști , - ste , s . m . și f . Persoană care urmează un curs ^2 special ( de scurtă durată ) ; cursant . - Curs

ENTROPIE

ENTROPIE , entropii , s . f . 1. Mărime de stare termică a sistemelor fizice , care crește în cursul unei transformări ireversibile a lor și rămâne constantă în cursul unei transformări reversibile . . 2. Mărime fundamentală în teoria informației , care indică cantitatea de informație raportată la un element al mesajului transmis . 3. P . gener . Măsură care indică gradul de organizare al unui

GHERDAP

GHERDÁP , gherdapuri , s . n . Loc îngust și stâncos de pe cursul unei ape ; loc de pe cursul unei ape cu căderi de apă periculoase pentru

HIDROMETRIE

... HIDROMETRÍE s . f . Ramură a hidrologiei care se ocupă cu determinarea cantitativă a debitului unui curs de apă , cu studiul metodelor tehnice pentru determinarea vitezei , a adâncimii unui curs de apă , a unui strat de apă subteran sau a apei dintr - o conductă , în vederea realizării proiectelor de construcție hidrotehnică ...

MERS

... MERS s . n . Faptul de a merge . 1. Deplasare , mișcare dintr - un loc în altul ; umblet , mergere . 2. ( Rar ) Curs , curgere ( a unei ape curgătoare ) . 3. Ieșire ( a fumului , a gazelor etc . ) . 4. Evoluție , dezvoltare , desfășurare ( a unui ...

ROTAȚIE

ROTÁȚIE , rotații , s . f . 1. Mișcare în jurul unui punct fix sau al unei axe , în cursul căreia fiecare punct al corpului care se mișcă rămâne la distanță constantă de punctul fix sau de axa respectivă . 2. Schimb alternativ de persoane sau de echipe efectuat în cursul unei activități pentru a asigura continuitatea muncii . 3. Alternare sau succesiune metodică a culturilor agricole în timp , pe același teren , în cadrul unui asolament , stabilite în funcție de caracteristicile plantelor agricole , pentru a obține recolte mari și a menține fertilitatea solului . 4. ( În sintagma ) Rotația capitalului = circuitul capitalului industrial , privit ca un proces care se repetă periodic . Rotația mijloacelor circulante = proces de schimbare succesivă , neîntreruptă a formelor funcționale pe care le îmbracă mijloacele circulante în trecerea lor din sfera

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...