CALIFICARE - Definiția din dicționar

... de a purta bărbi. Ea forma o bogată oligarhie de câteva familii greco-române, ce-și atribuise de la sine calificarea de aristocrație, calificare nebazată nici pe fapte glorioase, nici pe moștenirea titlurilor, ca la celelalte corpuri aristocrate din Europa occidentală. Totuși în acea clasă și numai în sânul ...

Vasile Alecsandri - Dridri

Vasile Alecsandri - Dridri Dridri de Vasile Alecsandri Ziarul francez Teatrul, cu data 25 iunie 1851, conține liniile următoare: ,,O tânără artistă, cea mai frumușică din toate câte le-am zărit pe scenele teatrelor de pe bulevarde, a murit în floarea tinereții! Veselă și grațioasă, ea poseda calitățile inimii și ale spiritului. Toți acei care au cunoscut-o regretă în persoana sa o artistă de talent și un model perfect de eleganță și de istețime pariziană. Ea purta între amici gentila denumire de Dridri, însă numele ei adevărat era: Marie-AngĂ©lique Chataignez!â€œ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Citind aceste rânduri, mulți din românii care au fost emigrați la Paris în anul 1848 își vor aduce aminte de acea drăgălașă copilă atât de pariziană în spiritul său, atât de română în inima sa!... Ea s-a unit la toate aspirările patriotice ale generației entuziaste de acum 20 de ani, care a dat semne de viață națională în Iași și București; ea a împrăștiat adeseori cu farmecul veseliei sale negurile posomorâte de pe fruntea celor descurajați și a lucit ca o dulce rază de soarele patriei în ochii multor emigrați din țările noastre. Prin ...

Titu Maiorescu - Direcția nouă în poezia și proza română

Titu Maiorescu - Direcţia nouă în poezia şi proza română Direcția nouă în poezia și proza română de Titu Maiorescu 1872 I - Poezia Alecsandri, Eminescu, Bodnărescu, Matilda Cugler, Șerbănescu, Petrino' Sunt întrebări care în starea normală a unei societăți nu există, dar care, o dată născute, se impun atenției tutulor și cer neapărat un răspuns de la cei ce se gândesc la interesele publice. Va avea România un viitor? Se mai află în poporul ei destulă putere primitivă pentru a ridica și a purta sarcina culturei? Căci cultura e o sarcină care cere și consumă neîntrerupt puterile vitale ale unei națiuni. Va putea să pășească în lucrare pașnică pe aceeaș cale pe care civilizația apuseană a adus atâta bine omenirii? O parte a răspunsului atârnă de la direcția spiritelor din societatea de astăzi, direcție a cărei manifestare este literatura în înțelesul cel mai larg al cuvântului. Pe când în lumea noastră politică neliniștea a ajuns la culme și totul pare întunecat în confuzia unor tendințe lipsite de princip, se dezvoltă, alăturea cu acele mișcări nesănătoase, o literatură încă jună și, în parte, încă nerecunoscută, dar care, ...

Duiliu Zamfirescu - Tănase Scatiu

Duiliu Zamfirescu - Tănase Scatiu Tănase Scatiu de Duiliu Zamfirescu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X 11 XI 12 XII I Pe drumul desfundat de ploi, înainta o trăsură cu greu. Câmpul era totuna de apă. Se lăsa noaptea, și frigul începeasă amorțească crestele bulgărilor de noroi, iar bălțile prindeau o pojghiță subțire de gheață â€” ceea ce făcea drumul și mai anevoios. Caii, asudați, mergeau prin șleau, sunând dintelencele lor monotone: erau patru înaintași, toți tineri, deprinși cu vremea rea și cu noroaiele, fiindcă erau născuțiîn herghelie, la țară. Văzuseră ei multe, de când erau la grajd:pripoare, zăpezi, ape mari, și mai cu seamă țăpoiul lui Stoicavizitiul; așa că greutățile de acum nu i-ar fi oprit din mers, dacă nu-i opreau hățurile. În adevăr, Stoica, beat mort, ca să-și țină cumpăna pe capră, se rezema în hățuri. Atunci trăsura se oprea. La fiecare popas, se auzea stăpânul înjurând: â€” Mă bețivule, mă, nu te-ai mai trezit! ?... Mă! Și la fiecare "mă", răsuna câte un ghiont în spinarea vizitiului, dar fără nici un câștig: pe dinafară cojocul gros, pedinăuntru rachiul ...

Anton Holban - O moarte care nu dovedește nimic

Anton Holban - O moarte care nu dovedeşte nimic O moarte care nu dovedește nimic de Anton Holban Fericirea a fost mare când mi s-a dat prilejul să plec la Paris! Scopul copilăriei mele se realiza. Aveam să străbat în fine eu însumi toate ungherele prin care mă orientam cu ușurință cu mintea și unde plasasem numai cu imaginația sute de romane a căror acțiune se petrecea acolo. Palpitând de bucurie, studiam, alături de Irina, ghidurile, hărțile, cărțile explicative. O purtam cu mine prin magazine, pe la legații, pe la birouri de bilete de tren, perorându-mi toate planurile. Ziua plecării sosi, și mă conduse la gară. Trenul mai avea 20 de minute până la plecare, mă instalasem bine și acum nu știam ce să-i vorbesc. (Poate pentru că mă obseda ideea că despărțirile trebuiesc întovărășite de suspine și de vorbe.) Și am schițat o teorie: â€œÎntotdeauna înainte de a te despărți de cineva drag nu te pricepi să-i vorbești, tocmai pentru că ai prea multe de spusâ€�. Îmi scuzam astfel uscăciunea din momentul acela? Sau era un mijloc să mă liniștesc, văzând-o indiferentă? În orice caz, ...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CALIFICARE

Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 17 pentru CALIFICARE.

RECALIFICARE

... RECALIFICÁRE , recalificări , s . f . 1. Pregătire , instruire în vederea obținerii unei noi calificări profesionale , a unei noi meserii ; calificare nou dobândită . 2. Probă suplimentară pe care o susține o persoană sau o echipă ( care a ratat calificarea în prima tentativă făcută ) pentru ...

RECALIFICA

... A ( se ) pregăti , a ( se ) instrui în vederea unei noi calificări profesionale ; a da sau a obține o nouă calificare

CALIFICAȚIE

... CALIFICÁȚIE , calilicații , s . f . ( Înv . ) Calificare

DESCALIFICA

DESCALIFICÁ , descalífic , vb . I . Tranz . 1. A declara pe cineva nedemn de stima , de respectul altora ( din cauza unei fapte reprobabile pe care a săvârșit - o ) ; a dezonora . 2. A elimina o persoană sau o echipă dintr - o competiție sportivă pentru abateri de la regulament sau pentru comportare nesportivă . 3. Refl . A - și pierde calificarea ( profesională ) . - Des ^1 - +

DOCTORAT

... DOCTORÁT , doctorate , s . n . Stagiu de calificare științifică superioară , efectuat după terminarea studiilor universitare , în vederea obținerii titlului de doctor ( 2 ) ; examen final , de susținere a unei lucrări , dat pentru ...

MEȘTER

... MÉȘTER , - Ă , meșteri , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Persoană care are și practică o meserie ; ( în special ) meseriaș cu calificare superioară , care are , de obicei , sarcina de a îndruma și alți lucrători și de a conduce o secție productivă într - o ...

MESERIE

MESERÍE , meserii , s . f . Profesiune sau îndeletnicire bazată pe un complex de cunoștințe obținute prin școlarizare și prin practică , care permit celui care le posedă să execute anumite operații de transformare și de prelucrare a obiectelor muncii sau să presteze anumite servicii ; îndeletnicirea meseriașului ; calificarea profesională a meseriașului ; meșteșug ,

NEPREGĂTIT

NEPREGĂTÍT , - Ă , nepregătiți , - te , adj . Căruia îi lipsește pregătirea , calificarea sau informația necesară ( într - un domeniu ) ; care nu are nivelul cerut . - Ne - +

NOTAȚIE

... scris care conține scurte însemnări , observații . 2. Reprezentare prin semne convenționale , simboluri etc . ; p . ext . semn grafic , simbol etc . prin care se reprezintă ceva . 3. Calificare

OPERAȚIE

... OPERÁȚIE , operații , s . f . 1. Activitate efectuată de unul sau de mai mulți oameni cu o anumită calificare în vederea atingerii unui anumit scop ; acțiune efectuată de un aparat , de o mașină etc . în cadrul unei munci specifice ; p . gener . acțiune , lucrare . 2 ...

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...

A r c h e u s . r o