Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:PETIMBROASĂ, CRUCIȚĂ, PUI, ROZARIU ... Mai multe din DEX...

CRUCIULIȚĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CRUCIULÍȚĂ, cruciulițe, s.f. 1. Diminutiv al lui cruce (I 1); cruciță. 2. Cusătură artistică de mână, foarte folosită în portul național și în lucrăturile românești. 3. Nume dat mai multor plante erbacee din familia compozeelor, cu flori galbene (Senecio). - Cruce + suf. -uliță.

Sursa : DEX '98

 

CRUCIULÍȚĂ s. v. spălăcioasă.

Sursa : sinonime

 

CRUCIULÍȚĂ s. 1. (rar) cruciță. (O \~ de argint.) 2. (BOT.; Senecio crucifolius) bătătarnică, (reg.) petimbroasă. 3. (BOT.; Senecio vulgaris) (reg.) petimbroasă, spălăcioasă.

Sursa : sinonime

 

cruciulíță s. f., g.-d. art. cruciulíței; pl. cruciulíțe

Sursa : ortografic

 

CRUCIULÍȚ//Ă \~e f. (diminutiv de la cruce) Plantă erbacee din familia compozeelor cu flori galbene sau portocalii. /cruce + suf. \~uliță

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru CRUCIULIȚĂ

 Rezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru CRUCIULIȚĂ.

Mihai Costăchescu - Cântecul mioarei

... în jocul de miei, în dosul stânii, să mă urle cânii… Iar tu din gluguță, să-mi faci iconiță și din trișculiță, să-mi faci cruciuliță și din buciumaș, să-mi faci prăpuraș… Tot să mă mângâi, tu la cap să-mi pui flueraș de os că-mi zice duios, flueraș ...

 

Vasile Alecsandri - Doina (Alecsandri)

... aș un vultur mare, De-aș cânta ziua, la soare, Doina cea răzbunătoare!                  *      Doină, doiniță! Și i-aș zice: „Mândruliță, Mă jur p-astă cruciuliță Să te țin ca un bădiță!“ Și i-aș zice: „Voinicele, Să te-ntorci cu rândunele Peste dealuri și vălcele!“ ...

 

Vasile Alecsandri - Sora și hoțul

... dezbracă! Am doi zmei de bună cale, Doi!... nici vântul nu-i întrece! Am tovarăși doisprezece, Și la brâu patru pistoale. Am la piept o cruciuliță Cu lemn sfânt, cu moaște sfinte, Și-n piept inimă fierbinte, Ca fierbintea ta guriță. Am o piatră nestemată Care noaptea viu lucește, Precum ochiu ...

 

Ion Luca Caragiale - Sfânta Ghenoveva

... către răsărit, rugându-se și făcând mătănii; și văzându-o așa, a blagoslovit-o, și-ndată a căzut din cer o cruciuliță, pe care sfântul i-a atârnat-o păstoriții de gât. Fata a rămas multă vreme în rugăciuni, și-n ziua aceea ...

 

Ion Luca Caragiale - Un incident de senzație

Ion Luca Caragiale - Un incident de senzaţie Un incident de senzație de Ion Luca Caragiale Pe la mijlocul veacului trecut, s-a petrecut în Germania un incident de mare senzație — am putea zice un mare scandal bisericesc — despre care găsim, într-o publicație de pe vremuri, niște documente ce, poate, vor interesa pe cititorii noștri... Uneori și scandalurile sunt interesante — chiar cele bisericești. Iată de ce e vorba. În catedrala vestitului oraș Trier, de pe râul Mosel, a fost expusă în anul 1844... „hlamida pe care a purtat-o mântuitorul când l-au dus la Golgota ca să-l răstignească pre el spre îndeplinirea scripturilor și spre a noastră, a nepocăiților, răscumpărare de blestemul păcatului strămoșesc..." Gazeta orașului Metz, în număru-i de la 20 septembre același an, scria următoarele: „Un litograf de la noi a cumpărat de 20.000 franci stofă de mătase, pe care s-o taie în bucăți ca să tipărească pe ele desenul «hlamidei». O singură casă de comerț tot de aici a vândut în aste trei săptămâni 80.000 de medalii cu chipul fecioarei; ...

 

Vasile Alecsandri - Margărita

Vasile Alecsandri - Margărita Margărita de Vasile Alecsandri 1870 Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII I În una din serile iernii de la 1850, palatul X din orașul Iași era luminat ca pentru o serbare mai deosebită. Toate ferestrele străluceau pe întunecata lui fațadă, și trecătorii din strada mare zăreau înlăuntru un mare număr de dame și cavaleri înotând în valuri de lumină. Un lung șir de calești elegante se opreau una după alta la scară, și din ele se coborau alte dame și alți cavaleri întârziați, care se suiau repede la rândul de sus, în sunetul armonios al unei orhestre și intrau apoi în salonul cel mare al palatului. Acea sală ornată cu oglinzi nalte cât pereții și cu lăzi de portocali, înșirate de-a lungul colonadei de marmură ce susținea galeria muzicanților, acea sală, zicem, cuprindea în sânu-i tot ce poate încânta privirile și închipuirea: toalete pariziene de gustul cel mai perfect, briliante strălucitoare, flori exotice, policandre numeroase de bronz aurit și mai cu seamă figuri tinere, frumoase, vesele și mult adimenitoare. Toate acestea formau un tablou magic! Focurile pietrelor scumpe se unea cu ...

 

Titu Maiorescu - O cercetare critică asupra poeziei române

Titu Maiorescu - O cercetare critică asupra poeziei române O cercetare critică asupra poeziei române de la 1867 de Titu Maiorescu Cuprins 1 PREFAȚA AUTORULUI LA EDIȚIA DE LA 1874 2 PREFAȚA LA EDIȚIA DINTÂI 3 PREFAȚA LA EDIȚIA DE LA 1892 4 I - Condițiunea materială a poeziei 5 II - Condițiunea ideală a poeziei PREFAȚA AUTORULUI LA EDIȚIA DE LA 1874 Iluzii pierdute — iată semnul timpului în care trăim. Stăpânirea frazei încetează. Numai deziluzionarea să nu treacă în scepticism. Puținii bărbați eminenți ce-i avem au început să se retragă unul câte unul din viața publică, iar în locul lor năvălește mulțimea mediocrităților și, cu steagul naționalismului și al libertății în frunte, acea gloată de exploatatori, pentru care Dunărea nu e destul de largă ca să-i despartă de Bizanț. În contra lor rezistența, fie și violentă, era o datorie. De aci critica! Însă critica unde trebuie și constructivă unde poate. Paginile următoare cuprind un șir de cercetări critice asupra câtorva forme de cultură română din ultimele decenii. Scrierile astfel împreunate în volumul de față sunt o retipărire din Convorbiri literare. Prezentându-se acum singure înaintea publicului și lipsite de vecinătatea și de sprijinul scriitorilor ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Sofia Karpov

Constantin Stamati-Ciurea - Sofia Karpov Sofia Karpov de Constantin Stamati-Ciurea (fragment din romanul Insula Sahalin. Țara misterioasă a exilaților ) La force brute de tout temps Oppresse la faiblesse, Dans les airs, Sur la terre, Partout la mĂȘme dĂ©tresse Partout malheur, Partout douleur, Rien nĂ©chappe aux souffrances Dans cette lutte Ă  outrance... 1 Ingeniosul turist francez Henri MĂ©rimĂ©e în opul său intitulat Un an în Rusia între altele scrie: „Rusia umilită, subjugată, mută, neștiută mai de nime, suferă jugul și lanțul sclaviei. Și abia noi începusem a o cunoaște mai de aproape, când ea se ridică ca o puternică suverană, purtând pe frunte strălucita coroană de gheață a Nordului și scăldându-și picioarele în mările calde ale Sudului. Cu prietenie ea întinde o mână spre surorile sale din Europa, iar alta înarmată și îngrozitoare până la frontierele Chi­nei. Și umbra acestei mâini, așternându-se pe nemărginitele pus­tiuri, ține în respect hoardele războinice ale sălbaticilor...“ Aceeași comparație poetică o face și marchizul de Chiustin, însă cu totul în alt sens. Iată ce zice el: „... Și acest uriaș cu pi­cioarele de lut își ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Viforul

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Viforul Viforul de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Dramă în IV acte, scrisă în perioada 1524-1527 ȘTEFĂNIȚĂ-VODĂ LUCA ARBORE LOGOFĂTUL TROTUȘANU VORNICUL CĂRĂBĂȚ PAHARNICUL SĂCUEANU POSTELNICUL COSMA ȘEARPE VISTERNICUL IEREMIA PÂRCĂLABUL PETRICĂ PÂRCĂLABUL CONDREA PÂRCĂLABUL BALOȘ SPĂTARUL HRANĂ COMISUL TOMA CĂȚELEANU BIVEL-LOGOFĂTUL ISAC BIVEL-POSTELNICUL LUCA CÂRJE BIVEL-VISTIERNICUL SIMA CĂTĂLIN TOADER NICHITA COPIII LUI ARBORE MOGÂRDICI ȚUGULEA MOGHILĂ DOAMNA TANA OANA CONTELE IRMSKY NICULINA UN COPIL DE CASĂ UN UNGUR UN VÂNĂTOR UN ARMAȘ Copii de casă, aprozi, vânători, bătăiași Cuprins 1 Actul I 1.1 Scena I 1.2 Scena II 1.3 Scena III 1.4 Scena IV 1.5 Scena V 1.6 Scena VI 2 Actul II 2.1 Scena I 2.2 Scena II 2.3 Scena III 2.4 Scena IV 2.5 Scena V 2.6 Scena VI 2.7 Scena VII 2.8 Scena VIII 3 Actul III 3.1 Scena I 3.2 Scena II 3.3 Scena III 3.4 Scena IV 3.5 Scena V 3.6 Scena VI 3.7 Scena VII 4 Actul IV 4.1 Scena I 4.2 Scena II 4.3 Scena III 4.4 Scena IV 4. ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CRUCIULIȚĂ

 Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru CRUCIULIȚĂ.

PETIMBROASĂ

... PETIMBROÁSĂ , petimbroase , s . f . ( Reg . ) Nume dat mai multor specii de plante din familia compozitelor : a ) cruciuliță ( Senecio rupester ) ; b ) cruciuliță

 

CRUCIȚĂ

... CRUCÍȚĂ , crucițe , s . f . ( Rar ) Cruciuliță

 

PUI

PUÍ^3 , pers . 3 puiește , vb . IV. Tranz . ( Reg ; despre păsări ) A face pui ^1 . [ Var . : puiá vb . I ] PUI ^2 , pui , s . m . Puișor ^2 . PUI ^1 , pui , s . m . , interj . I. S . m . 1. ( De obicei urmat de determinări care indică specia ) Pasăre , de la ieșirea din ou până la maturitate . 2. Spec . Pui ^1 ( I 1 ) de găină ; carnea gătită a acestei păsări . 3. P . gener . Orice animal de la naștere până la maturitate . 4. Ou sau larvă de insectă . 5. Copil . 6. Plantă tânără , puiet ; ramură tânără care crește din rădăcina sau tulpina unei plante ; mlădiță , lăstar . 7. ( Pop . ; la pl . ) Cusătură decorativă măruntă în formă de cruciulițe pe pieptul , pe poalele și pe mânecile cămășilor țărănești . 8. Ambarcație mică cu vâsle , folosită pentru anumite servicii la bordul vaselor mai mari . II. Interj . ( De obicei repetat ) Strigăt cu care se cheamă puii ^1 ( I 2 ) sau alte păsări de

 

ROZARIU

... rugăciuni pentru Fecioara Maria . 2. Șirag de mărgele din lemn , os , sticlă etc . , aranjate într - o anumită ordine și având la unul dintre capete o cruciuliță