Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:FĂPTURĂ, ZIDIRE ... Mai multe din DEX...

CREATURĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CREATÚRĂ, creaturi, s.f. (Adesea peior.) Ființă vie, făptură; om, individ. [Pr.: -cre-a-] - Din fr. créature, lat. creatura.

Sursa : DEX '98

 

CREATÚRĂ s. f. ființă umană, făptură; (peior.) individ. (< fr. créature, lat. creatura)

Sursa : neoficial

 

CREATÚRĂ s. v. animal.

Sursa : sinonime

 

CREATÚRĂ s. v. chip, față, figură, individ, ins, om, persoană.

Sursa : sinonime

 

creatúră s. f. (sil. cre-a-), g.-d. art. creatúrii; pl. creatúri

Sursa : ortografic

 

CREATÚR//Ă \~i f. 1) peior. Ființă înzestrată cu facultatea de a simți și de a se mișca; vietate; făptură; viețuitoare; animal. 2) fam. Persoană care trezeşte neîncredere; om suspect; individ. [Sil. cre-a-] /créature, lat. creatura

Sursa : NODEX

 

CREATÚRĂ s.f. Ființă, făptură; (peior.) individ. ** Protejat, acolit (al unui om influent). [Cf. fr. créature, lat. creatura].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru CREATURĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 32 pentru CREATURĂ.

Nicolae Filimon - Rașela și Ristori

... a mai face de astă-dată o minune așa de mare, făcu alta mai simplă: împinse către țărmii Franței o corăbioară din care ieși o creatură delicată, palidă și aeriană. Această creatură venea din cîmpii auriți ai Toscanii, din pădurile de portocali ale Sardiniii, în fine, din frumoasa peninsulă a Italiei; această creatură se chema Ristori și aducea cu sine pe Francesca da Rimini , de Silvio Pellico, și pe Mira de Alfieri. Cine este Ristori? De unde vine ...

 

Alexandru Vlahuță - Vierme fudul

Alexandru Vlahuţă - Vierme fudul Vierme fudul de Alexandru Vlahuță Lut însuflețit de raza vecinicei dumnezeiri, Aluat în care cerul cu pământu-i plămădit, Tainică verigă care leagă cele două firi: Vecinicia de-o clipire, infinitul de finit. Vierme tăvălit în tină, care muști din cer cu dinții, Urieș semeț, pe care o suflare te doboară, Tu, a cărui mână scurmă măruntaiele științii Și a cărui cugetare ia nimicul drept comoară, În zadar te-ncerci a rupe pânza care te desparte De enigma nepătrunsă: Ce a fost? și ce va fi? Cartea facerii e noapte, iară cealaltă carte Nu e scrisă, sau de-i scrisă, nu ți-e dat a o citi. Ai în față și la spate două semne de-ntrebare, Tu-ți trudești, sărmane, mintea ca să afli vrun răspuns; Rătăcind ca un nemernic pe a vremurilor mare, Cerci zădarnică cercare în noianul nepătruns. Și când mintea ta zdrobită de nebuna-i alergare Abia poate să mai iasă din a vremii adâncime, Și când vezi că ziditorul n-a lăsat un drum pe care Să se urce orbul vierme pân la sfânta- ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Vornicul Iancu Moțoc

... i pe un străin din Germania; dar mai la urmă, dând jos și pe acesta, pen- tru a pune pe tron o nouă creatură, poporul nu-l mai ascultă, ci primește înapoi pe gonitul Alexandru. Vornicul fuge în Polonia, unde însă, după stăruința Porții otomane, piere decapitat în capitala ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Clavecinul

... orologiul vărsa, Sufletu-mi, lovindu-l, crud îl fărăma, Astfel sună-n inimi orice lovitură De ciocan pe cuiul tristului sicriu Unde se întinde dulcea creatură Care noi iubim. Ea-nțelese doruI ce mă-mpovăra Și de rozioare fața-și scutura. M-adora pe mine dulcea mea frumoasă? Cine poate spune ...

 

Duiliu Zamfirescu - Adio, Napoli

Duiliu Zamfirescu - Adio, Napoli Adio, Napoli de Duiliu Zamfirescu Adio, Napoli, cetate De creaturi încântătoare Cu gene lungi, catifelate, Cu sufletele însetate De zgomot și de soare. E scris să-ți închinăm și ție Acest netrebnic de cuvânt, Oraș de vis și nebunie Cum n-a fost și n-o să mai fie Un altul pe pământ. Încins cu viță drept cunună, Cu gânduri calde și senin, Închin amorului, la lună, Ca un păgân din vremea bună, Paharul meu cu vin. Adio dar, rămâi cu bine În visul tău de dimineață Fii pururea făr-de suspine, Precum e drept și se cuvine Cui crede în viață. (

 

Grigore Alexandrescu - Răspunsul cometei

Grigore Alexandrescu - Răspunsul cometei Răspunsul cometei de Grigore Alexandrescu Scris în palatul nostru de vară. 14 mai 1857      Iubit muritor,    Astăzi am priimit, Prin poștia cerească, Biletul tău pornit Din Țara Românească. Odată cunoșteam Subt nume de roman Un preaputernic neam, Al lumei crud tiran; Neam ce-l credeam perit, Căci nu l-am mai zărit; Și pînă-ntr-ast minut (Mă jur pe al meu nume), Eu nici aș fi crezut Că existați pe lume; Dar de vreme ce scriți Voi trebuie să fiți. Numai nu înțeleg cine v-a putut spune Că aveam pentru glob intenții așa bune. E netăgăduit C-a lui desființare De timp nepomenit Mi-era în cugetare, În cerc tot vițios Văzînd că se-nvîrtește, Și omul păcătos În rele mult sporește, Văzînd că jos la voi mulți oameni mari și buni, Lumei folositor, au trecut de nebuni, Au fost persecutați În vreme ce-au trăit, Și foarte lăudați După ce-au murit. Eu prea rău am urmat, Cînd am lăsat odată Pe Noe d-a scăpat Cu luntrea-i deșălată, Căci știi ce a făcut Cît liber s-a văzut? El ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Coada momițelor

... codătură Ce-ar fi de o momiță? și ce-ar mai semăna? Un monstru spăimântabil, un OM! o pocitură! (Căci omu-ntre momițe e proastă creatură.) Partitul de a treia pe brânci se opintea Să-mpingă înainte, să poată încăpea Aleasa lor culoare La rege în favoare. Aceștia, firește ...

 

Ion Luca Caragiale - Mare farsor, mari gogomani

... moi și mere coapte Dar el urma nepăsător. L-au maltratat. Ce nu-i făcură? În brînci afar-au vrut să-l dea... Aș! răbdătoarea creatură Că nu-nțelege se făcea. Primea zîmbind fluierătura; În dreapta,-n stîng-a salutat Și grav, bravînd huiduitura, Rolu-nainte și-a ...

 

Nicolae Nicoleanu - Un consiliu

... strecori în pieptu-ți fraged acul său cel veninos! Ai văzut tu vre-odată, lângezind p'o bătătură, Tristă, slabă ca un spectru, o sărmană creatură Cu privirile uimite și cu sufletul tăcut, Un copil lipsit de mamă și d'o vitregă crescut? Fața sa-i acoperită d'a mizeriei ...

 

Traian Demetrescu - Tatăl

... iarnă, cînd aspra sărăcie Preface o secundă în crudă vecinicie, Și gura cere pîine și nu-i o fărmitură. Femeea naște-n chinuri o slabă creatură. Sărman copil! ce dulce și bună ți-ar fi soarta, Născînd de ți-ar deschide spre somnul morței poarta! Bărbatul vine iarăși beat într-o ...

 

Ion Luca Caragiale - Autoritate

... îngustă, ochii foarte puțin expresivi, tăietura buzelor și structura nasului fără nici un caracter marcant, părul aspru și plantația lui nehotărât demarcată, în fine o creatură nici prea-prea, nici foarte-foarte — unul din exemplarele de duzină ale vastei fabricațiuni, exemplar care e greu de deosebit individual în pachetul întreg ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CREATURĂ

 Rezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru CREATURĂ.

FĂPTURĂ

... FĂPTÚRĂ , făpturi , s . f . 1. Ființă , vietate , creatură

 

ZIDIRE

... 1. Acțiunea de a zidi și rezultatul ei . 2. ( Concr . ) Construcție , clădire , edificiu . 3. ( În concepția creștină ) Creație săvârșită de Dumnezeu . 4. ( Înv . ) Creatură