|
||
Vezi și:INTERCONDIȚIONARE,
CONVECTOR,
DETERMINISM,
INTERACȚIUNE,
INTERDEPENDENȚĂ
... Mai multe din DEX...
CONDIȚIONARE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. CONDIȚIONÁRE, condiționări, s.f. Acțiunea de a condiționa. 1. Stabilire a unui raport de dependență. 2. Operație prin care se aduce un material, un produs etc. într-o stare de umiditate dorită sau prin care se constată conținutul lui de umiditate. [Pr.: -ți-o-].Sursa : DLRM CONDIȚIONÁRE, condiționări, s.f. Acțiunea de a condiționa. 1. Stabilire a unui raport de dependență. 2. Operație prin care un material, un produs etc. se aduc într-o anumită stare de umiditate, de temperatură, de puritate etc. * Condiționarea aerului = climatizare. [Pr.: -ți-o-] - V. condiționa.Sursa : DEX '98 CONDIȚIONÁRE s. determinare. (Raport de \~.)Sursa : sinonime CONDIȚIONÁRE s. f. 1. acțiunea de a condiționa. * stabilire a unui raport de dependență. 2. (tehn.) operație prin care se modifică proprietățile fizico-mecanice ale unor materiale. 3. (psih.) schimbare a comportamentului pe baza formării unor reflexe condiționate. (< condiționa)Sursa : neoficial condiționáre s. f. (sil. -ți-o-), g.-d. art. condiționării; pl. condiționăriSursa : ortografic CONDIȚION//ÁRE \~ări f. 1) v. A CONDIȚIONA. 2) Determinare a raportului de dependență dintre fapte sau fenomene. 3) Operație prin care parametrii unei substanțe sau ai unui obiect (umiditate, temperatură, puritate etc.) se aduc la anumite valori. \~area aerului. \~area cerealelor. [Sil. -ți-o-] /Din a condiționaSursa : NODEX CONDIȚIONÁRE s.f. 1. Acțiunea de a condiționa. ** Stabilire a unui raport de dependență. 2. (Tehn.) Operație prin care se aduce un material într-o anumită stare (dorită) de umiditate, de temperatură etc. [< condiționa].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CONDIȚIONARERezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru CONDIȚIONARE. ... INTERCONDIȚIONÁRE , intercondiționări , s . f . Legătură și condiționare reciprocă între lucruri , fenomene , procese etc . ; interdependență . [ Pr . : - ți - o - ] - Inter ^1 - + condiționare CONVÉCTOR , convectoare , s . n . Aparat folosit pentru condiționarea aerului în cameră prin circulație forțată , compus dintr - o baterie de încălzire , una de răcire , un filtru de aer și un ventilator . [ Pl . și : ( m . ) DETERMINÍSM s . n . Teorie , concepție potrivit căreia fenomenele sunt generate de înlănțuiri de cauze și efecte , prin condiționări și legități prin interacțiuni necesare și ... INTERACȚIÚNE , interacțiuni , s . f . 1. Formă de legătură a obiectelor , a fenomenelor etc . , manifestată printr - o influențare , condiționare ... INTERDEPENDÉNȚĂ s . f . Legătură și condiționare |