|
||
Vezi și:BALNEOCLIMATERIC,
REGIONARE,
CAZINOU,
CLIMATIC,
CLIMATISM,
COLONIE,
SANATORIU,
SEZONIST,
TRATAMENT
... Mai multe din DEX...
CLIMATERIC - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. CLIMATÉRIC, -Ă, climaterici, -ce, adj. Care aparține climei, privitor la climă; cu climă potrivită pentru odihnă sau pentru tratarea unor boli; climatic. Condiții climaterice. Stațiune climaterică. - Din fr. climatérique.Sursa : DEX '98 CLIMATÉRIC adj. (GEOGR.) climatic. (Regiune, stațiune \~.)Sursa : sinonime CLIMATÉRIC, -Ă adj. referitor la climă; climatic. * (despre stațiuni) cu climă potrivită pentru tratarea anumitor boli. (< fr. climatérique)Sursa : neoficial climatéric adj. m., pl. climatérici; f. sg. climatérică, pl. climatériceSursa : ortografic CLIMATÉRI//C \~că (\~ci, \~ce) Care ține de climă; propriu climei; climatic. * Stațiune \~că localitate cu climă potrivită pentru odihnă și tratament. /Sursa : NODEX CLIMATÉRIC, -Ă adj. Referitor la climă; climatic. [Cf. fr. climatérique].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CLIMATERICRezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru CLIMATERIC. Nicolae Filimon - Ghibelini și guelfi sau diferite partide muzicale Nicolae Filimon - Ghibelini şi guelfi sau diferite partide muzicale Ghibelini și Guelfi sau diferite partide muzicale de Nicolae Filimon Daca politica își are facțiunele sale sau doctrinarii săi de diferite nuanțe și culori, nici muzica nu fu scutită de asemenea lupte, are și ea partidele sale împărțite în retrograzi, staționari, progresiști etc. Omul, înainte de toate, e om și în calitatea aceasta își are slăbiciunele sale provenite ori în construcțiunea fizică, sau din felul educațiunei ce a primiit; d-aci vine diferința de caracter și de opiniune care produc discuțiunele și provoacă la luptă individ cu individ și națiune cu națiune, luptă egoistă și de multe ori teribilă, ce nu va înceta poate niciodată. Într-una din serile trecute ne aflam în casa unuia din amicii noștri; între alte persoane ce veniseră acolo ca să-și omoare timpul erau și vro două-trei din notabilitățile muzicale ale capitalei noastre. Din discuțiune în discuțiune, ajunseră la muzică. — Cine din d-stră a fost la Teatrul italian ca să asculte frumoasa operă Il Trovatore? întrebă unul din adunare. — Noi am fost, răspunseră mai mulți dintr-o dată. — Ei bine, cum v-ați mulțumit de ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Irinel Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Irinel Irinel de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Așa am fost eu: să scriu tot ce-mi trece prin minte și să nu spui nimic oamenilor. Oamenii sunt teribili. Privire grea și vorbă cu atâtea înțelesuri... Nu pumnul, ci ochii omului mă sperie; prin ei, ca prin niște lunete, văd ce se petrece în adâncimea unei tăceri viclene. Da, sunt nesuferite aceste supape de lumină. Mi-e cu neputință să privesc în ele fără să mă cutremur. Așa m-am născut. Sunt mulți ca mine. Un singur lucru mă deosebește de ei: eu am priceput devreme de ce sufăr printre oameni, fără a-i urî, iar ei îi urăsc fără să știe de ce. După cum vedeți, nu sunt curajos — ferească Dumnezeu! — dar nici poltron. În fața unui revolver nu tremur. Dacă m-ați vedea cum mă reped printre muncitori — închizând ochii, bineînțeles, — desigur că m-ați crede un erou și n-ați înțelege deloc cum un asemenea cavaler să fie așa de timid în fața domnilor liniștiți și galanți. Dar când vorbesc cu o femeie frumoasă? Ah, femeile, femeile! Nu, nu, ele nu vorbesc ca noi, nu privesc ca noi, nu ... Garabet Ibrăileanu - Adela Adela de Garabet Ibrăileanu (Fragmente din jurnalul lui Emil Codrescu) (iulie-august 189...) Bălțătești!... O improvizare de bâlci, pe șoseaua care vine de la Piatra, trece prin mijlocul satului, strâmbă, șerpuind printre râpi, și se duce la Târgu-Neamțului, înconjurată de singurătăți. Lume multă, care vrea să petreacă și nu știe cum. Doamnele, ostentativ fără treabă, umblă în rochii de casă și cu capul gol... Domnii, cu jambiere și șepci impermeabile, trec la poștă, peste drum de hotel, înarmați cu alpenstock -uri, strânse energic în pumn la nivelul bărbiilor înțepenite și importante. Peisaj meschin. O colină întinsă, tristă, pătată de câțiva arbori schilozi, ascunde munții dinspre apus. Nici o ,,cunoștință". Sistem infailibil: în genere, atitudini nesociabile; în specie, evitarea parcului. Pe drumul, inevitabil, din ,,centru" -- cufundat în lectura unui ziar. (Am un număr din Voința națională încă din București.) Plictis odihnitor. Lectură plăcută, reconfortantă: cataloagele câtorva librării străine și un dicționar portativ, cărțile de căpătâi care, împreună cu Diogen Laerțiul, repertoriu de cancanuri și idei antice (amintit adesea de Coco Dimitrescu în ,,prelegerile" lui nocturne de la Cosman și găsit din întâmplare la un anticar), alcătuiesc biblioteca mea estivală. Cataloagele -- pentru momentele de lirism intelectual. Unele ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CLIMATERICRezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru CLIMATERIC. ... BALNEOCLIMATÉRIC , - Ă , balneoclimaterici , - ce , adj . Balnear și climateric ; balneoclimatic . [ Pr . : - ne - o ] - Balneo - + climateric REGIONÁRE , regjonări , s . f . Împărțire a unui teritoriu în zone sau în regiuni cu condiții climaterice oarecum omogene , stabilite pe baza unor indici climaterici . [ Pr . : - gi - CAZINÓU , cazinouri , s . n . Local public în stațiunile balneare și climaterice , cu restaurant , cu săli pentru jocuri ( de noroc ) , de dans , de spectacole etc . [ Var . : cazinó s . ... CLIMÁTIC , - Ă , climatici , - ce , adj . Climateric CLIMATÍSM s . n . Totalitatea condițiilor de igienă , terapeutice , urbanistice sociale etc . pe care trebuie să le îndeplinească localitățile COLÓNIE^2 s . f . ( Și în sintagma apă de colonie ) Lichid parfumat , fabricat din alcool și diverse uleiuri vegetale , folosit în cosmetică . COLONÍE^1 , colonii , s . f . 1. ( În antichitate ) Cetate sau oraș întemeiat , în scopuri comerciale sau strategice , de fenicieni , de greci sau de alte popoare pe teritorii străine . 2. Teritoriu ocupat și administrat de o națiune străină și care este dependent de aceasta pe plan politic , economic , cultural etc . 3. Grup compact de persoane ( de aceeași origine ) așezat într - o țară sau într - o regiune a unei țări și care provine din imigrare sau din strămutare . 4. Grup de copii trimiși la odihnă în stațiuni climaterice sau balneare ; loc unde este găzduit acest grup de copii . 5. Grup de animale din aceeași specie , care duce viața în comun . Colonie de SANATÓRIU , sanatorii , s . n . Instituție spitalicească ( climaterică sau balneară ) pentru îngrijirea bolnavilor cronici ( de tuberculoză ) ; ( în trecut ) spital particular ; casă de SEZONÍST , - Ă , sezoniști , - ste , s . m . și f . Persoană care face cură la o stațiune balneară sau climaterică ; vilegiaturist . - Sezon + suf . - TRATAMÉNT , tratamente , s . n . 1. Fel de a se purta cu cineva , atitudine , comportare față de cineva . 2. Îngrijire medicală ; ansamblu de mijloace igienice , dietetice , medicamentoase , balneare , climaterice etc . cu care se tratează o boală ; spec . mod , metodă , mijloc terapeutic folosit în combaterea bolilor . 3. Ansamblul operațiilor tehnice , fizice , chimice , biologice etc . executate asupra unui material sau a unui organism etc . pentru a obține modificări de calitate , de formă , de structură etc . în scop industrial , economic sau științific . 4. ( Fon . ) Evoluție , modificare , |