Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CIOBĂNESC, CIOBĂNIE, CIOBĂNAȘ, CIOBĂNEȘTE, CIOBĂNI, CIOBĂNIȚĂ, COMARNIC, ÎNCHEGĂTOR, ȚUȚUIAN, BACI ... Mai multe din DEX...

CIOBAN - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CIOBÁN, ciobani, s.m. 1. Persoană care paște, păzește și îngrijește oile; păstor, păcurar. ** Proprietar de oi; baci. 2. Compus: ciobanul-cu-oile = numele unei constelații din emisfera boreală; lira. - Din tc. çoban.

Sursa : DEX '98

 

CIOBÁN s. oier, păstor, (înv. și reg.) păcurar, (Maram. și nordul Transilv.) oieș. (Un \~ cu o turmă de oi.)

Sursa : sinonime

 

ciobán s. m., pl. ciobáni

Sursa : ortografic

 

CIOBÁN \~i m. Persoană care are în grijă oile; păstor; oier; ovicultor. * Steaua \~ului a) luceafărul de seară; b) steaua polară. \~ul-cu-Oile denumire populară a constelației Lira; Oierul. [Sil. cio-ban] /<turc. çoban

Sursa : NODEX

 

ciobán, ciobáne, s.n. (reg.) vas de lemn pentru băut apă; scafă, fedeleș, bure.

Sursa : arhaisme

 

ciobán (-ni), s.m. - Păstor. - Mr. cioban, istr. țoban. Tc. çoban (Roesler 608; Șeineanu, II, 128; Miklosich, Türk, Elem., I, 278; Miklosich, Fremdw., 82; Berneker 159; Lokotsch 1921; Ronzevalle, 77); cf. ngr. ????????, ????????, alb. ?oban, bg., sb. ?oban(in), rut. ?aban, pol. czaban, rus. ?aban, mag. csobán(y). Cuvînt rar în dialecte. După Weigand, Jb., XVI, 222, intrat în rom. prin intermediul bg., ceea ce nu pare sigur; pentru motivele extinderii sale rom., cf. Caracostea, Mitt. Wien., 98. Pentru formele dialectale din ngr., cf. Höeg 127. Din rom. provin mag. csobán(y) (Edelspacher 12), și posibil rut. și pol. Der. ciobancă, s.f. (păstoriță); ciobăneasă (var. ciobăniță), s.f. (păstoriță); ciobănesc, adj. (de cioban); ciobănește, adv. (ca ciobanii); ciobănos, adj. (rustic, necioplit); ciobăni, vb. (a fi cioban); ciobănime, s.f. (mulțime de ciobani); ciobănie, s.f. (ocupația ciobanului).

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru CIOBAN

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 97 pentru CIOBAN.

Anton Pann - Ciobanul și magarul

... Anton Pann - Ciobanul şi magarul Ciobanul și magarul de Anton Pann Cum dormea un biet cioban L-a umbra unui tufan, Măgarul își pășuna Și de căpăstru-l ținea. Doi hoți vin cu vicleșug Și fac acest meșteșug : Unul ...

 

Traian Demetrescu - Ciobanii

Traian Demetrescu - Ciobanii Ciobanii de Traian Demetrescu Ciobanii stau în jurul vetrei — Afară negură și moină — — „Mă, Miuleâ€�, grăește unul, „Ce stai așa?, ia zi o doină!â€� Hei!.. de-asta-i arde lui acuma!... El singur doar își știe halul... — Sfios și necăjit răspunde: — — „Cu ce să cînt?... că n-am cavalul...â€� — „Dar unde-i, mă?â€� - „Unde să fie ?...â€� „L-a frînt boieru pe spinare-mi; — — Dar și eu-n gîndul meu, de ciudă, I-am tras o-njurătură, barem!

 

Vasile Alecsandri - Ciobanul

... Vasile Alecsandri - Ciobanul De mic, sărăcuț de mine, Crescui tot pe mâini străine. Sărăcuț de maica mea! Mă băgai la cioban slugă, Îmi deteră cață, glugă. Sărăcuț de maica mea! Luai oile-n porneală Să le duc la pășuneală, Sărăcuț de maica mea! Lupii-n goană ...

 

Ion Luca Caragiale - Șarla și ciobanii

Ion Luca Caragiale - Şarla şi ciobanii Șarla și ciobanii de Ion Luca Caragiale (Poveste) Acum vro șeapte sau opt ani, Niște ciobani Căutau să pripășească Un dulău, ca să păzească Pe oi De lupi. - Vai de noi! Vor zice-ndată unii liberi-cugetători: N-are să vie-o vreme Când oile să n-aibă de lupi a se mai teme? Zău, după mine, de multe ori Cugetătorii-liberi sunt Ființe prea ciudate; O clipă nu te lasă s-ai parte decuvânt. Să n-apuci, din păcate, Să-ncepi cu dânșii vorba, c-apoi să te mai ții Sute și mii De cugetări înalte și reflectări profunde De mult rabd, îns-acuma voiesc a le răspunde Da, domnii mei, Cu prea mare dreptate Aveți cuvinte de pietate Pentru miei... Sau oi... dar, docamdată, Liberi-cugetători, Ascultați povestea cu ciobanii; ori... Eu voi tăcea ca să v-ascult. Nu zău! îmi place foarte mult S-aud palavre lungi și late, Și despre-aceasta probe pot da necontestate: La Cameră sunt nelipsit. Și, la tot ce s-a vorbit În Atheneu Eu Am fost cel mai fidel dintre auditori. Fac haz pe oratori... Dar... să lăsăm ...

 

Emil Gârleanu - Voinicul!

... măgarului cum putea să-l apese? Și-au pornit la drum, și-au mers zi de vară prin arșița lui cuptor. Curgeau nădușelile de pe cioban; băieții stăpânului se muiaseră; iar măgarul de-abia pășea. Au trecut pe unde au trecut și, spre seară, au ajuns la târg și-au poposit ...

 

Vasile Alecsandri - Șalga

Vasile Alecsandri - Şalga Sus pe malul Dunărei, La perdeaua cu câini răi, A Șalgăi a vădanei, Este-o turmă de cârlani Păscută de opt ciobani, Turma Șalgăi cea frumoasă Ca șoimul de inimoasă. La perdea-n miezul nopții Nimerit-au haiducii, Nimerit-au, năvălit-au, Paloșele zângnit-au, Pe ciobani legatu-mi-au, Dulăii-mpușcatu-i-au. Iar pe baciul cel mai mare Îl fereca și mai tare Cu coatele la spinare, De striga că rău îl doare: ,,Căpitan Caracatuci, Vătăjel peste haiduci! Peste cinci sute și cinci Tot haiduci de cei voinici. De-ai făcut vrodată bine, Fă-ți o milă și cu mine Și-mi dezleagă brațele, Rău mă dor sărmanele!" Căpitanul se-mblânzea, Brațele-i le slobozea. Iară baciul cum scăpa, Mâna-n sânu-și o băga, Bucium de aur căta [2] Și de trei ori buciuma, Văile se răsuna, Frunzele se clătina, Șalga-n somnu-i l-auzea, Din somn Șalga se trezea, La soacră-sa se ducea Și din gură așa-i zicea: ,,Maică, măiculița mea! N-auziși tu buciumând Și văile răsunând? Nu știu, maică, ciobanii Rătăcit-au cârlanii, Ori drumul au rătăcit, Ori haiduci i-au năvălit?" Baba ...

 

Emil Gârleanu - Bolnavii

... l-o vindecat? Un moșneag bunduc, cu două tufe mari de păr alb ieșite de sub căciulă, deasupra urechilor, se vârî printre oameni până lângă cioban, își puse mâinile subsuoară, apoi se amestecă și dânsul în vorbă: — Da; de ce nu l-o îndreptat? — Păi nici el nu-i ... își răsturnă capul pe spate, ca să poată vedea fața lui Bughea. Se minună: — Mare namilă de om! spuse primarului. Apoi se întoarse către cioban: Da tu ce ai? Bughea își muie glasul, rătăci mâna peste trup, voi parcă să arate la cap, apoi își luă de seamă, duse mâna ... Și primarul, rotofei, cu pălăria de pâslă pe ceafă, se depărtă încet, călcând ca din pod în bocâncele cu talpa groasă de-un deget. Pe cioban îl opreau toți: — Îl jucași, Bugheo! Flăcăul parcă simțea nevoie să spuie la toți că el rupe ghioaga în două, că nu putea să ...

 

Gheorghe Dem Theodorescu - Oaia năzdrăvană

... plaiuri tăcute, De vânturi bătute, Urcă și scoboară Și drumul măsoară Trei turme de oi, De oi tot țigăi, Cu harnici dulăi, Ș-un mândru cioban, Tânăr moldovean, Cu trei dorojani, Feciori de mocani. Sub poale de munte, Pe dealuri mărunte, Prin crânguri tăcute, Apa-i răcoroasă, Frunza e umbroasă Și ... se tot gândea, O oaie bârsană, Oaie năzdrăvană, Nici iarbă păștea, Nici apă nu bea, Nici umbra-i plăcea, Ci mereu umbla Și mereu zbiera. Cioban, d-o vedea, Lângă ea se da Și mi-o cerceta Și mi-o întreba — Oiță, oiță, Oiță plăviță, Oiță bălană, Cu lână bârsană ... mi s-au șoptit La apus de soare Să mi te omoare Sub poale de munte, Prin crânguri tăcute, Oi când aromesc Și câini ostenesc. Cioban, d-auzea, Cu oaia vorbea, Din gură-i grăia — Oiță, oiță, Oiță plăviță, Oiță bălană, Cu lână bârsană, De ești năzdrăvană Și dac-ai ...

 

Grigore Alexandrescu - Mănăstirea Dintr-un Lemn

... întâi să vorbim de tradiția ce se păstrează asupra zidirii acestei mănăstiri. Cu vreo treizeci ani înainte de a se zidi biserica, un cioban își avea stâna în locul acela pe coasta dealului. Într-o noapte i se înfățișă în vis Maica Mântuitorului, poruncindu-i să taie stejarul cel ...

 

Petre Ispirescu - Ciobănașul cel isteț sau țurloaiele blendei

Petre Ispirescu - Ciobănaşul cel isteţ sau ţurloaiele blendei Ciobănașul cel isteț sau țurloaiele blendei de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un împărat și o împărăteasă. Amândoi erau oameni de treabă și frumoși. Ei se iubeau, nevoie mare! Dară erau tot mâhniți și amărâți că nu făceau copii. Toate leacurile ce luase împărăteasa de pe la vraci și vrăjitoare nu-i folosise întru nimic. Împăratul și împărăteasa se puseră pe post și pe rugăciune, cu gând ca doară îi va asculta Dumnezeu și le va da și lor un copil. După trecere de câteva zile, într-una din seri, când petrecură ei o parte din noapte rugându-se mai fierbinte, se culcară și mai târziu. Cum puse capul pe perină, adormiră îndată, parcă-i lovise cineva cu muchea în cap. Nu trecu mult și împărăteasa dete un țipăt, răsărind din somn. - Da ce ai, draga mea împărăteasă, zise împăratul, de țipi așa de grozav? - Ce să am, mărite împărate, iacă am văzut un vis frumos și minunat. Ascultă, că voi să ți-l povestesc: Se făcea că eram într-o grădină, frumoasă, frumoasă, cum n-am mai văzut. Erau niște ...

 

Vasile Alecsandri - Ștefăniță Vodă

... urși și căprioare, După păsări gălbioare. Și mergeau, frate, mergeau Pân-în munți că ajungeau, Iar când soarele-apunea, Iată că se întâlnea C-un cioban cu fluieraș Și cu port de oltenaș. Domnu-n cale-i se oprea Și din gură-așa grăia: ,,Ciobănaș cu fluieraș, Puișor de oltenaș, Cunoști ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CIOBAN

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 33 pentru CIOBAN.

CIOBĂNESC

... CIOBĂNÉSC , - EASCĂ , ciobănești , adj . Care aparține ciobanului , privitor la cioban

 

CIOBĂNIE

... CIOBĂNÍE s . f . Ocupația ciobanului ; situația de cioban ; ciobănit . - Cioban

 

CIOBĂNAȘ

... CIOBĂNÁȘ , ciobănași , s . m . Diminutiv al lui cioban ; ciobănel . - Cioban

 

CIOBĂNEȘTE

... CIOBĂNÉȘTE adv . Ca ciobanii ; fig . necioplit , grosolan . - Cioban

 

CIOBĂNI

... CIOBĂNÍ , ciobănesc , vb . IV . Intranz . A fi cioban , a sluji ca cioban

 

CIOBĂNIȚĂ

... CIOBĂNÍȚĂ , ciobănițe , s . f . Femeie care paște , păzește și îngrijește oile ; soție de cioban ; păstoriță , păcurăriță . - Cioban

 

COMARNIC

COMÁRNIC , comarnice , s . n . 1. Colibă mică în care locuiesc ciobanii la stână ; umbrar pentru ciobani . 2. Adăpost la stână care servește la păstrarea și la uscarea cașului . 3. Poliță , scândură sau leasă de nuiele pe care se pune cașul la

 

ÎNCHEGĂTOR

ÎNCHEGĂTÓR , - OÁRE , închegători , - oare , s . f . , adj . 1. S . f . Vas de lemn în care ciobanii pun laptele la închegat . 2. S . f . ( Bot . ; reg . ) Năprasnică ( Geranium robertianum ) . 3. Adj . Care încheagă . - Închega + suf . -

 

ȚUȚUIAN

... ȚUȚUIÁN , țuțuieni , s . m . ( Reg . ) Cioban

 

BACI

... BACI , baci , s . m . 1. Cioban

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...