Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

CANDRIU - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CANDRÍU, -ÍE, candrii, adj. (Fam.; adesea substantivat). 1. Țicnit, smintit, într-o ureche. 2. Amețit de băutură; beat. - Din țig. kand "ureche".

Sursa : DEX '98

 

CANDRÍU adj., s. v. alienat, dement, descreierat, înnebunit, nebun, smintit, țicnit.

Sursa : sinonime

 

CANDRÍU adj. v. amețit, băut, beat, cherchelit, îmbătat, turmentat.

Sursa : sinonime

 

candríu adj. m., f. candríe; pl. m. și f. candríi

Sursa : ortografic

 

CANDRÍ//U \~e (\~i) rar 1) Care nu este în toate mințile; țicnit; smintit. 2) Care este amețit de băutură; cherchelit; afumat; aghesmuit. /cf. ţig. kand

Sursa : NODEX

 

candríu (-ie), adj. - 1. Cherchelit, amețit, cu chef. - 2. Extravagant, singular. Origine incertă. După Graur 133, din țig. kangeri "biserică", datorită identificării ce se face de obicei în argou între "biserică" și "cîrciumă", cf. biserică (Graur, BL, V, 223).

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.