Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ARMISTIȚIU, BELIGERANȚĂ, NEBELIGERANT, NEUTRALITATE, NEUTRU, PACE ... Mai multe din DEX...

BELIGERANT - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

BELIGERÁNT, -Ă, beligeranți, -te, adj. (Adesea substantivat) Care se află în stare de război. Armate beligerante. - Din fr. belligérant, lat. belligerans, -ntis.

Sursa : DEX '98

 

Beligerant ≠ nebeligerant

Sursa : antonime

 

BELIGERÁNT adj., s. (MIL.) (înv.) războitor. (Părțile \~.)

Sursa : sinonime

 

beligeránt adj. m., pl. beligeránți; f. sg. beligerántă, pl. beligeránte

Sursa : ortografic

 

BELIGERÁN//T \~tă (\~ți, \~te) și substantival (despre state, popoare etc.) Care este în stare de război (unul cu altul); aflat în război (ca adversar). Armate \~te. /belligérant

Sursa : NODEX

 

BELIGERÁNT, -Ă adj., s. m. f. (stat, armată) în stare de război. (< fr. belligérant, lat. belligerans)

Sursa : neoficial

 

BELIGERÁNT, -Ă adj., s.m. și f. (Stat, națiune) care se află în război. [< fr. belligérant, cf. lat. belligerans < bellum - război, gerere - a purta].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru BELIGERANT

 Rezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru BELIGERANT.

ARMISTIȚIU

ARMISTÍȚIU , armistiții , s . n . Suspendare temporară a acțiunilor militare în urma unui acord încheiat între părțile

 

BELIGERANȚĂ

... BELIGERÁNȚĂ s . f . Situația în care se află un beligerant

 

NEBELIGERANT

... NEBELIGERÁNT , - Ă , nebeligeranți , - te , adj . ( Despre state , țări ) Care manifestă o stare de nebeligeranță . - Ne - + beligerant

 

NEUTRALITATE

... amestecă în conflictul dintre două sau mai multe state , care nu participă la pacte sau la alianțe militare și întreține relații pașnice cu fiecare stat beligerant

 

NEUTRU

NEÚTRU , - Ă , neutri , - e , adj . 1. ( Despre state , popoare etc . ) Care este în stare de neutralitate , care nu face parte din beligeranți sau dintre părțile adverse ; neutral ( 1 ) . 2. Care nu poate fi calificat nici în sens pozitiv și nici în sens negativ , care nu trezește nici un interes deosebit , care este nesemnificativ , indiferent ; care manifestă indiferență , lipsă de participare : spec . lipsit de valoare afectivă sau stilistică . 3. ( Gram . ; în sintagmele ) Gen neutru ( și substantivat , n . ) = formă a unor părți de vorbire ( substantivul , adjectivul etc . ) atribuită numelor de lucruri . Substantiv neutru ( și substantivat , n . ) = substantiv de genul neutru . Vocală neutră = vocală medială . 4. ( Chim . ) Care nu are nici caracter acid , nici caracter bazic ; neutral ( 3 ) . 5. ( Fiz . ) Care nu are sarcină electrică ; care posedă în cantități egale sarcină electrică pozitivă și

 

PACE

PÁCE s . f . 1. Stare de bună înțelegere între popoare , situație în care nu există conflicte armate sau război între state , popoare , populații . 2. Acord al părților beligerante asupra încetării războiului , tratat de încheiere a unui conflict armat . 3. ( Într - o comunitate socială ) Lipsă de tulburări , de conflicte , de vrajbă ; armonie ^1 , împăciuire , înțelegere . 4. Liniște sufletească , stare de calm sufletesc ; tihnă , repaus , odihnă ; lipsă de zgomot și de mișcare ; calm , liniște ,