|
|
||
Vezi și:ALIPIT,
REALIPI,
ALIPIRE,
ADĂUGA,
ADPRES,
AGREGA,
ALĂTURA,
ANEXĂ,
ANEXA,
ANEXAT
... Mai multe din DEX...
ALIPI - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ALIPÍ, alipesc, vb. IV. Refl. și tranz. A (se) lipi, a (se) alătura, a (se) atașa. - A^3 + lipi.Sursa : DEX '98 ALIPÍ vb. 1. (LINGV., BIOL., TEHN.) a (se) aglutina, a (se) lipi, a (se) reuni, a (se) suda, a (se) uni. (Două elemente ale vorbirii se pot \~.) 2. v. agrega. 3. v. anexa.Sursa : sinonime alipí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. alipésc, imperf. 3 sg. alipeá; conj. prez. 3 sg. și pl. alipeáscăSursa : ortografic A SE ALIP//Í mă \~ésc intranz. A se apropia mult (de ceva sau de cineva); a se alătura. /a + lipiSursa : NODEX A ALIP//Í \~ésc tranz. A face să se alipească; a alătura. /a + lipiSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ALIPIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 22 pentru ALIPI. Ion Luca Caragiale - Oare teatrul este literatură%3F ... materialele cerute într-un tot ordonat, asemenea și scrierea dramaturgului nu este chiar desăvîrșirea intențiunii lui - adică comedia - ci notarea convențională după care se vor alipi elementele proprii spre a. arăta o trecere de împrejurări și fapte umane. Mai scurt: pe cît de puțin planul arhitectului este pictură, tot ... Alexei Mateevici - Cuvântarea la primul congres al învățătorilor moldoveni din Basarabia Alexei Mateevici - Cuvântarea la primul congres al învăţătorilor moldoveni din Basarabia Cuvântarea la primul congres al învățătorilor moldoveni din Basarabia de Alexei Mateevici Am venit — a spus păr[intele] Mateevici — să întâmpin și eu această sfântă zi de 25 mai. (Aplauze.) Primiți, fraților, felicitările mele călduroase,— ale unui om care a luptat și el în trecut cu vorba și cu scrisul pentru luminarea neamului întreg. Primiți felicitările mele de moldovean și rugăciunile mele de preot către Dumnezeu, ca să ne trimită ajutorul său pentru un lucru atât de sfânt și de mare. Ca unul care vin cu toată dragostea mea în mijlocul d-voastră cred că pot să-mi îngăduiesc de a vă da unele sfaturi frățești. Mai întâi de toate să știți că: Unde-i unul nu-i putere La nevoi și la durere. Unde-s doi puterea crește, Și dușmanul nu sporește. Fără unire nu vom putea dobândi nimic. Deci să avem un gând, o inimă, un ideal! Al doilea sfat e acesta. Lucrul drept poate înflori numai dacă se întemeiază pe idei drepte. Cu mâhnire am văzut astăzi că între d-voastră nu toți sunt uniți asupra ... Dimitrie Anghel - Puteri ascunse Dimitrie Anghel - Puteri ascunse Puteri ascunse de Dimitrie Anghel Publicată în Românul , [Arad], I, 1, [14] ian. 1911, p. 1—2. Ce lucru fragil e o femeie ! Cea mai mică oboseală îi înclină fruntea, cel mai ascuns fior îi zugrăvește cearcăne viorii sub ochi, o veste bună sau rea e de ajuns ca să-i ofilească rozele din obraji și să-i facă mînele palide. Și totuși, ce putere de rezistență au ele, cînd viața lor urmează o stea ce le arată calea. De cîte nebunii nu sînt în stare cînd iubesc, ce jertfe n-ar face pentru o ființă scumpă. Legănări de valuri au în mersul lor și mlădieri de creangă înflorită. Dar aceste nu-s decît o părere, o cochetărie poale, căci cînd bate furtuna, asemenea valului, ele undoiază ca să se ridice, deopotrivă ramului se înmlădiază ca să nu se frîngă. Liniștitul val ce cîntă cît e cerul senin talaz se preface în mînie, și vai de cel ce se joacă cu astfel de talazuri ; înflorita creangă ce presară flori cînd o mîngîie zefirul arc se poate preface sub încordarea durerii. Un singur cuvînt o rănește și o face potrivnică, o lacrimă numai și e de ... George Topîrceanu - L. Rebreanu: Golanii George Topîrceanu - L. Rebreanu: Golanii L. Rebreanu: Golanii de George Topîrceanu Subiectele schițelor dlui Rebreanu sunt simple și originale. În prima bucată a volumului ( Golanii ), asistăm la zbuciumul unui „întreținutâ€� care și-a făcut o carieră din josnicia lui și care, ajungând în pragul bătrâneții, se vede părăsit pentru întâia oară de amanta întâmplătoare care-l hrănește. Tot atât de impresionantă e criza sufletească prin care trece acest tip, țesută din gelozie, tristeță sfâșietoare și spaimă pentru viitor, pe cât sunt de interesante viața pe care o duce și „concepțiaâ€� lui asupra acestei vieți. Căci tipul filozofează pe alocurea. Cu această schiță (ca și cu alta, Culcușul ) dl Rebreanu ne duce într-un mediu neexplorat încă de prozatorii noștri. Întreținuții aceștia, de speța cea mai de jos, ca Gonea Bobocel, alcătuiesc un fel de breaslă aparte, certată cu morala și aproape întotdeauna și cu legile societății. Pentru ei lumea e împărțită în „șmecheriâ€� și „fraieriâ€�. Șmecherii sunt acei care au înțeles rostul acestei vieți (!), au înțeles adică, din vreme, că trebuie să trăiască fără muncă pe spinarea altora, să tragă chiulul vieții. Iar „fraieriiâ€� sunt proștii de oameni cinstiți, care ... Mihai Eminescu - A frumseții tale forme... Mihai Eminescu - A frumseţii tale forme... A frumseții tale forme... de Mihai Eminescu A frumseții tale forme ca un sculptor când le pipăi Toată viața mea trecută, toată ființa mea o clipă-i, Am uitat de toate, toate, și nimic nu-mi vine-n minte; Decât sufletu-mi s-amestec cu suflarea ta fierbinte; Gura ta ca focul arde, arde roșia ta față, Răsuflarea ta e-n stare chiar la morți să dea viață, Mâna ta, dulcea ta mână, ce o simți atât de mult, Inima-ți, a cărei tremur, a cărei bătăi ascult; Tu întreagă, când, răpită de al tău adânc amor, Te-alipești de pieptu-mi, scumpă, ca copii de mama lor, Cu-acea mândră, agățată și sălbatecă strânsoare Când ca iedera tu tremuri ce stejaru-l înconjoară... Tu nu vezi? Nu-ți aflu nume, un cuvânt în lumea-ntreagă Să-ți pot spune înc-o dată, suflet! cât îmi ești de dragă, Cât de dragă-mi ești... Nu întreba ce îmi mai bate O! viața mea trecută parc-a fost o ciuntitură! Și ce dulce dezlegare azi mi-a dat frumoasa-ți ... ... întinse și dânsul gâtul și boturile lor se atinseră. Au stat câtva așa, apoi bătrânul se încordă, rupse belciugul și, rămânând slobod, veni încet, se alipi de celălalt și începură să mănânce liniștiți unul lângă altul. Din seara aceea nu-i mai legară. Se deprinseră împreună; aproape nu se mai puteau ... Paul Zarifopol - Despre ideologia lui Eminescu Paul Zarifopol - Despre ideologia lui Eminescu Despre ideologia lui Eminescu [1] de Paul Zarifopol Se acumulează, în sfârșit, studiile asupra operei lui Eminescu. Dl Cezar Papacostea cercetează urmele de filozofie antică; dl Murărașu, naționalismul; Cora Valescu, pesimismul; Iuliu Iura, mitul; iar acum în urmă, G. Călinescu, în primul volum consacrat Operei lui Eminescu, expune și examinează filozofia teoretică și practică a acestuia. Până se va scrie un referat amănunțit despre Eminescu. După ultimele publicații dăm aci câteva însemnări din lectura acestei din urmă, ca una ce tratează în cadru larg gândirea totală a părintelui literaturii noastre moderne. Cu scrisul său agreabil popular, Schopenhauer s-a interpus între Kant și mulțimea amatorilor de filozofie. Zeci de ani au mers așa lucrurile printre literații europeni cu ambiție de filozofie; sumedenie dintre aceștia au trăit și au scris în convingerea că mijlocul eminent pentru a cunoaște filozofia lui Kant este răsfoirea lui Schopenhauer. Doar acesta însuși se afirmă cu abilă naivitate ca porte-voix autentic al celui ce întemeiase idealismul critic. Firește, această modă dogmatică a trecut și pe la noi; și la noi s-a zis: Kant, adică Schopenhauer. ... Alexandru Dimitrie Xenopol - Naționalism și antisemitism Alexandru Dimitrie Xenopol - Naţionalism şi antisemitism Naționalism și antisemitism de Alexandru Dimitrie Xenopol A. D. Xenopol, “Naționalism și antisemitism,â€� în Noua Revistă Română, V, 277. Toate popoarele pământului tind spre întărirea propriei lor ființi și această tendință firească a oricărei individualități de a-și păstrĂ felul ei de a fi, alcătuiește ceea ce se numește tendința naționalistă. Gradul în care această tendință este accentuată de deosebitele grupări de oameni, cari conduc soarta popoarelor, arată treptele în care ele se apropie mai mult sau mai puțin de naționalismul rațional, singurul care poate duce la întărirea neamurilor. Întărirea națională a unui popor nu se poate face de cât în măsură în care el se deosebește și se emncipează de străini; prin urmare este învederat că naționalismul va cuprinde în sine lupta contra elementelor străine ce tind a subjugĂ sau stăpâni pe orice tărâm un organism etnic. Dar un popor ca șu un individ, neputând trăi răzleț, este de asemenea mai presus de orice îndoială că lupta aceasta nu poate fi o luptă de nimicire cÄ› numai de subjugare a elementului apăsat, de absorbire ... Ion Luca Caragiale - Cănuță om sucit Ion Luca Caragiale - Cănuţă om sucit Cănuță om sucit de Ion Luca Caragiale A fost odată un om care toată viața lui nu s-a putut potrivi cu lumea - un om sucit. Mă-sii i-a abătut să nască tocmai despre ziuă la lăsata secului de postu mare, când se pornise o zloată grozavă. Paștele în anul acela cădea în iarnă de tot. Tată-său a alergat cu brișca la moașa satului tocmai în margine. Moașa dormea; d-abia se întorsese acasă de la arendașul moșiei, unde fusese chef. A trebuit vreme până s-o deștepte, până să se îmbrace femeia, până să se urce-n brișcă. Copilul a așteptat cât a așteptat și, până să-și piarză răbdarea mă-sa care se văita cumplit, și-a pierdut-o el p-a lui și s-a repezit așa fără socoteală în lume, tocmai când s-auzeau clopoțeii de la brișca lui tată-său la scară. Peste vreo patru săptămâni, a venit vremea să-l boteze: Radu, Răducanu, Canuță - fără praznic la călindar. După ce s- ... Emil Gârleanu - Punga Punga de Emil Gârleanu Când se treziră, în zorii zilei, amândoi, la han, și după ce plătiră un franc și douăzeci pentru că dormiseră acolo, femeia Safta, nevasta lui Neculai Lăptuc, se căută prin buzunarele fustei. După ce și le întoarse pe dos, căzu dintr-unul cinci parale. Atâta; nu mai aveau nimic. Veniseră cu o zi înainte, vânduseră două perechi de gâște, și în loc să se întoarcă acasă, în Popriceni, ici, o palmă de loc, rămăseseră în târg să beie la han. Femeia se uită la cel de cinci parale, îl întoarse pe față, pe dos, apoi îl arătă lui bărbatu-său: — Merge? Neculai Lăptuc îl învârti și el, îl puse în zare, să se uite de departe, ca și când ar fi vrut să-l vadă dacă-i străveziu, apoi își trecu degetul pe sub nas și răspunse: — Pe dracu! Femeia i-l smunci, răstindu-se la el: — Tu l-ai luat, prostule! — Ba tu! — Așa să trăiești!... Haidem! Și porniră. Afară începuse iar să fulguie. Nevasta își trase bine barizul peste urechi; era o femeie înaltă, ciolănoasă, largă în spate; și cum vântul îi flutura fustele, i ... Titu Maiorescu - Eminescu și poeziile lui Titu Maiorescu - Eminescu şi poeziile lui Eminescu și poeziile lui de Titu Maiorescu 1889 Tânăra generație română se află astăzi sub influența operei poetice a lui Eminescu. Se cuvine dar să ne dăm seama de partea caracteristică a acestei opere și să încercăm totdeodată a fixa individualitatea omului care a personificat în sine cu atâta strălucire ultima fază a poeziei române din zilele noastre. Pe la mijlocul secolului în care trăim, predomnea în limba și literatura română o tendență semierudită de latinizare, pornită din o legitimă revendicare națională, dar care aducea cu sine pericolul unei înstrăinări între popor și clasele lui culte. De la 1860 încoace datează îndreptatea: ea începe cu Vasile Alecsandri, care știe să deștepte gustul pentru poezia populară, se continuă și se îndeplinește prin cercetarea și înțelegerea condițiilor sub care se dezvoltă limba și scrierea unui popor. Fiind astfel câștigată o temelie firească, cea dintâi treaptă de înălțare a literaturei naționale, în legătură strânsă cu toată aspirarea generației noastre spre cultura occidentală, trebuia neapărat să răspundă la două cerințe: să arete întâi în cuprinsul ei o parte din cugetările și simțirile care agită deopotrivă ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru ALIPIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 26 pentru ALIPI. Deuteronomul Capitol 10 Deuteronomul 9 Deuteronomul Capitol 10 1 ,,În vremea aceea, Domnul mi -a zis: ,Taie două table de piatră ca cele dintîi, și suie-te la Mine pe munte; fă și un chivot de lemn. 2 Eu voi scrie pe aceste două table cuvintele cari erau scrise pe tablele dintîi pe cari le-ai sfărîmat, și să le pui în chivot.` 3 Am făcut un chivot de lemn de salcîm, am tăiat două table de piatră ca cele dintîi, și m`am suit pe munte cu cele două table în mînă. 4 Domnul a scris pe table ce fusese scris pe cele dintîi, cele zece porunci cari vă fuseseră spuse pe munte, din mijlocul focului, în ziua adunării; și Domnul mi le -a dat. 5 M`am întors apoi și m`am pogorît de pe munte, am pus tablele în chivotul pe care -l făcusem, și ele au rămas acolo, cum îmi poruncise Domnul. 6 Copiii lui Israel au plecat din Beerot-Bene-Iaacan la Mosera. Acolo a murit Aaron, și a fost îngropat; Eleazar, fiul lui, i -a urmat în slujba preoției. 7 Apoi ... ... spus. 11 Vegheați dar cu luare aminte asupra sufletelor voastre, ca să iubiți pe Domnul, Dumnezeul vostru. 12 Dacă vă veți abate și vă veți alipi de neamurile acestea cari au rămas printre voi, dacă vă veți uni cu ele prin căsătorii, și dacă veți intra în legături cu ele, 13 ... ... Iar a rămas însărcinată, și a născut un fiu; și a zis: ,,De data aceasta, bărbatul meu se va alipi de mine, căci i-am născut trei fii.`` De aceea i -a pus numele Levi (Alipire). 35 A rămas iarăș însărcinată ... Numeri Capitol 18 Numeri 17 Numeri Capitol 18 1 Domnul a zis lui Aaron: ,,Tu și fiii tăi, și casa tatălui tău cu tine, să purtați pedeapsa fărădelegilor făcute în sfîntul locaș; tu și fiii tăi împreună cu tine, să purtați pedeapsa fărădelegilor făcute în împlinirea slujbei voastre preoțești. 2 Apropie de asemenea de tine, pe frații tăi, seminția lui Levi, seminția tatălui tău, ca să fie legați de tine și să-ți slujească, atunci cînd tu, și fiii tăi împreună cu tine, veți fi înaintea cortului întîlnirii. 3 Ei să păzească ce le vei porunci tu și cele privitoare la tot cortul; dar să nu se apropie nici de uneltele sfîntului locaș, nici de altar, ca să nu muriți, și ei și voi. 4 Ei să se alipească de tine, și să păzească tot ce privește cortul întîlnirii pentru toată slujba cortului. Niciun străin să nu se apropie de voi. 5 Să păziți cele privitoare la sfîntul locaș și altar, ca să nu mai fie mînie împotriva copiilor lui Israel. 6 Iată că am luat pe frații voștri Leviții, din mijlocul copiilor lui Israel, ca unii cari sunt dați Domnului: ei vă sînt încredințați vouă în ... Numeri Capitol 25 Numeri 24 Numeri Capitol 25 1 Israel locuia în Sitim; și poporul a început să se dea la curvie cu fetele lui Moab. 2 Ele au poftit poporul la jertfele dumnezeilor lor; și poporul a mîncat, și s`a închinat pînă la pămînt înaintea dumnezeilor lor. 3 Israel s`a alipit de Baal-Peor, și Domnul S`a aprins de mînie împotriva lui Israel. 4 Domnul a zis lui Moise: ,,Strînge pe toate căpeteniile poporului, și spînzură pe cei vinovați înaintea Domnului în fața soarelui, pentru ca să se întoarcă dela Israel mînia aprinsă a Domnului.`` 5 Moise a zis judecătorilor lui Israel: ,,Fiecare din voi să ucidă pe aceia dintre ai lui cari s`au lipit de Baal-Peor.`` 6 Și iată că un bărbat dintre copiii lui Israel a venit și a adus la frații lui pe o Madianită, subt ochii lui Moise și subt ochii întregii adunări a copiilor lui Israel, pe cînd plîngeau la ușa cortului întîlnirii. 7 La vederea acestui lucru, Fineas, fiul lui Eleazar, fiul preotului Aaron, ... Deuteronomul Capitol 7 Deuteronomul 6 Deuteronomul Capitol 7 1 Cînd Domnul, Dumnezeul tău, te va aduce în țara în care vei intra și o vei lua în stăpînire, și va izgoni dinaintea ta multe neamuri: pe Hetiți, pe Ghirgasiți, pe Amoriți, pe Cananiți, pe Fereziți, pe Heviți și pe Iebusiți, șapte neamuri mai mari la număr și mai puternice decît tine; 2 cînd Domnul, Dumnezeul tău, ți le va da în mîni, și le vei bate, să le nimicești cu desăvîrșire, să nu închei legămînt cu ele, și să n`ai milă de ele. 3 Să nu te încuscrești cu popoarele acestea, să nu măriți pe fetele tale după fiii lor, și să nu iei pe fetele lor de neveste pentru fiii tăi; 4 căci ar abate dela Mine pe fiii tăi, și ar sluji astfel altor dumnezei; Domnul S`ar aprinde de mînie împotriva voastră și te-ar nimici îndată. 5 Dimpotrivă, iată cum să vă purtați cu ele: să le surpați altarele, să le sfărîmați stîlpii idolești, să le tăiați pomii închinați dumnezeilor lor și să ardeți în foc chipurile lor cioplite. 6 Căci tu ești un popor sfînt pentru Domnul, Dumnezeul tău; Domnul Dumnezeul tău ... ... cari vi le dau, și dacă le veți împlini, dacă veți iubi pe Domnul, Dumnezeul vostru, veți umbla în toate căile Lui și vă veți alipi de El, 23 Domnul va izgoni dinaintea voastră pe toate aceste neamuri, și vă veți face stăpîni pe toate aceste neamuri cari sînt mai mari ... Deuteronomul Capitol 13 Deuteronomul 12 Deuteronomul Capitol 13 1 Dacă se va ridica în mijlocul tău un prooroc sau un visător de vise care-ți va vesti un semn sau o minune, 2 și se va împlini semnul sau minunea aceea de care ți -a vorbit el zicînd: ,,Haidem după alți dumnezei``, -dumnezei pe cari tu nu -i cunoști, -,,și să le slujim``! 3 să n`asculți cuvintele acelui prooroc sau visător de vise, căci Domnul, Dumnezeul vostru, vă pune la încercare ca să știe dacă iubiți pe Domnul, Dumnezeul vostru, din toată inima voastră și din tot sufletul vostru. 4 Voi să mergeți după Domnul, Dumnezeul vostru, și de El să vă temeți; poruncile Lui să le păziți; de glasul Lui să ascultați; Lui să -I slujiți, și de El să vă alipiți. 5 Proorocul sau visătorul acela de vise să fie pedepsit cu moartea, căci a vorbit de răsvrătire împotriva Domnului, Dumnezeului vostru, care v`a scos din țara Egiptului și v`a izbăvit din casa robiei, și a voit să te abată dela calea în care ți -a poruncit Domnul, Dumnezeul tău, să umbli. ... ... vă veți teme de Domnul, dacă -I veți sluji, dacă veți asculta de glasul Lui, și dacă nu vă veți împotrivi cuvîntului Domnului, vă veți alipi de Domnul, Dumnezeul vostru, atît voi cît și împăratul care domnește peste voi. 15 Dar dacă nu veți asculta de glasul Domnului, și vă veți ... 1 Samuel Capitol 18 1 Samuel 17 1 Samuel Capitol 18 1 David sfîrșise de vorbit cu Saul. Și de atunci sufletul lui Ionatan s`a alipit de sufletul lui David, și Ionatan l -a iubit ca pe sufletul din el. 2 În aceeaș zi, Saul a oprit pe David, și nu l -a lăsat să se întoarcă în casa tatălui său. 3 Ionatan a făcut legămînt cu David, pentrucă -l iubea ca pe sufletul lui. 4 A scos mantaua pe care o purta, ca s`o dea lui David; și i -a dat hainele sale, chiar sabia, arcul și încingătoarea lui. 5 David se ducea și izbutea ori unde -l trimetea Saul; a fost pus de Saul în fruntea oamenilor de răboi, și era plăcut întregului popor, chiar și slujitorilor lui Saul. 6 Pe cînd veneau ei, la întoarcerea lui David dela omorîrea Filisteanului, femeile au ieșit din toate cetățile lui Israel înaintea împăratului Saul, cîntînd și jucînd, în sunetul timpanelor și alăutelor, și scoțînd strigăte de bucurie. 7 Femeile cari cîntau își răspundeau unele altora, și ziceau: ,,Saul a ... 1 Imparati Capitol 9 1 Imparati 8 1 Imparati Capitol 9 1 Cînd a isprăvit Solomon de zidit Casa Domnului, casa împăratului și tot ce a găsit cu cale să facă, 2 Domnul S`a arătat a doua oară lui Solomon, cum i Se arătase la Gabaon. 3 Și Domnul i -a zis: ,,Îți ascult rugăciunea și cererea pe care Mi-ai făcut -o, sfințesc casa aceasta pe care ai zidit -o ca să pui în ea pentru totdeauna Numele Meu, și ochii Mei și inima Mea vor fi acolo pe vecie. 4 Și tu, dacă vei umbla înaintea Mea, cum a umblat tatăl tău David, cu inimă curată și cu neprihănire, făcînd tot ce ți-am poruncit, dacă vei păzi legile și poruncile Mele, 5 voi întări pe vecie scaunul de domnie al împărăției tale în Israel, cum am spus tatălui tău David, cînd am zis: ,Nu vei fi lipsit niciodată de un urmaș pe scaunul de domnie al lui Israel.` 6 Dar dacă vă veți abate dela Mine, voi și fiii voștri, dacă nu veți păzi poruncile Mele și legile Mele pe cari vi le- ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ALIPIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 16 pentru ALIPI. ... ALIPÍT , - Ă , alipiți , - te , adj . Care este lipit , alăturat . - V. alipi ... REALIPÍ , realipesc , vb . IV . Tranz . A alipi din nou , a alipi la loc . [ Pr . : re - a - ] - Re ^1 - + alipi ... ALIPÍRE , alipiri , s . f . Acțiunea de a ( se ) alipi și rezultatul ei . - V. alipi ... peste . . . , a da în plus ; a face să sporească . 2. Refl . și tranz . A ( se ) alătura , a ( se ) alipi ADPRÉS , adpreși , adj . ( Bot . ; despre perișori ) Alipit de ... AGREGÁ , pers . 3 agrégă , vb . I. Refl . ( Despre elemente ) A se uni ( într - un tot ) ; a se alipi ... ALĂTURÁ , al ? tur , vb . I . Tranz . și refl . A ( se ) așeza alături , a ( se ) apropia mult ; a ( se ) alipi ANÉXĂ , anexe , s . f . 1. Ceea ce este alăturat sau alipit , ca element secundar sau dependent , pe lângă altceva mai important ; material suplimentar care dezvoltă sau lămurește un text . 2. ( Anat . ) Țesut , formație sau organ legat structural de alte organe în cadrul unei funcții ... ANEXÁ , anexez , vb . I . Tranz . A alipi ANEXÁT , - Ă , anexați , - te , adj . Alăturat , alipit , adăugat la ceva . V. Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||