Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:RUTIER, ȘOSELUȚĂ, ACOSTAMENT, BARIERĂ, ȘANTIER, ȘOSELUI, ADERENȚĂ, AMPRIZĂ, AUTOSTRADĂ, BADIJONA ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului ȘOSEA: SOSEA.

 

ȘOSEA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ȘOSEÁ, șosele, s.f. Cale de comunicație interurbană, pietruită sau asfaltată; p. restr. stradă largă, frumos amenajată, la intrarea într-un oraș, care continuă căile de comunicație interurbane. * Șosea națională = șosea care leagă între ele centrele importante ale țării și a cărei îngrijire se află în seama administrației centrale. Șosea comunală = șosea care leagă mai multe comune între ele, fiind îngrijită de comunele respective. ** (Înv.) Partea carosabilă a unei străzi, cuprinsă între trotuare. - Din fr. chaussée.

Sursa : DEX '98

 

ȘOSEÁ s. (reg.) șleau.

Sursa : sinonime

 

șoseá s. f., art. șoseáua, g.-d. art. șosélei; pl. șoséle

Sursa : ortografic

 

ȘOS//EÁ \~éle f. 1) Drum special amenajat (pietruit, pavat, asfaltat), care uneşte două sau mai multe localități. 2) Stradă largă la intrarea într-un oraș, reprezentând continua-rea unei căi de comunicație interurbane. \~ națională. [G.-D. șoselei] /chaussée

Sursa : NODEX

 

ȘOSEÁ s.f. 1. Cale de comunicație pietruită sau asfaltată care leagă mai multe localități. 2. Stradă (periferică) largă și frumos amenajată, de obicei plantată cu pomi. [< fr. chaussée].

Sursa : neologisme

 

ȘOSEÁ s. f. 1. cale de comunicație interurbană, pietruită sau asfaltată. 2. stradă largă și frumos amenajată, de obicei cu pomi. (< fr. chaussée)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru ȘOSEA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 64 pentru ȘOSEA.

Ion Luca Caragiale - Pohod la șosea

... Ion Luca Caragiale - Pohod la şosea Pohod la șosea de Ion Luca Caragiale Publicată în Claponul, foaie hazlie și populară (1877), Nr. 2 pag. 22-28 și în Almanahul Claponului pe anul de la ... Peste prea puțin Toți muscalii vin. Vestea zboară iute, În zece minute S-a dat sfoară-n țară, Că va să sosească La șosea afară Oastea muscălească... Și iată-n sfârșit Că a și sosit! La zi-ntâi de Mai A pornit alai, Gloată peste ... al cui — Tare obosit De-ai lui rătăcit, Plânge obidos, Și pe nas, pe bot, E mânjit de tot. Toți cu toții dară, La șosea afară, S-au dus să privească Oastea muscălească. Căței și purcei Merseră și ei, După cum scris este La orice poveste. Numa-ntr-o chilie ...

 

Ion Luca Caragiale - Slăbiciune

... și: — Paidiom, gaspadin! Unde?... Asta e! N-o să meargă omul cu muscalul să mănânce rahat la cișmeaua lui Cantacuzino de la Filaret... La Șosea! unde merge toată lumea bună. Dar o să-mi zici dumneata: — Cum se poate? Un om care câștigă pe zi 4 lei și 44 ... anii comuni și 4 lei și 42 de bani și ceva în anii bisextili, cum se poate să cheltuiască zece-doisprezece lei pentru birjă la Șosea? — Iaca, se poate. — Atunci, micul impiegat, doamne iartă-mă! ciupește din banii publici pe cari i-o fi mânuind... — Doamne ferește! este ... îmi explici aldată... mă grăbesc. — Ei! stai un minut. Nu pot, e târziu... Mă așteaptă nevasta gătită: i-am promis s-o duc la Șosea

 

Ion Luca Caragiale - 25 de minute...

... se suie în picioare pe o bancă și se-nalță în vârful deștelor, făcând către șoseaua dinspre oraș semne violente cu batista, în adevăr pe șosea vine o trăsură în goană, urmată de un vătășel călare. — Aide, soro! aide, nene, pentru numele lui Dumnezeu! că m-ați omorât! — Vezi ...

 

Alexandru Vlahuță - România pitorească

Alexandru Vlahuţă - România pitorească România pitorească de Alexandru Vlahuță Cuprins 1 PE DUNĂRE 1.1 PORȚILE DE FIER 1.2 TURNU-SEVERIN 1.3 CORBUL. HINOVA 1.4 OSTROVUL MARE. RUINI 1.5 LA CALAFAT 1.6 DESA 1.7 GURA JIULUI. BECHETUL. CELEIUL 1.8 SILIȘTIOARA 1.9 ISLAZUL 1.10 TURNU-MĂGURELE 1.11 ZIMNICEA 1.12 GIURGIU. CĂLUGĂRENII 1.13 ÎNTRE ȚĂRMURILE NOASTRE 1.14 PODUL DE PESTE DUNĂRE 1.15 BRĂILA 1.16 GALAȚII 1.17 TULCEA 1.18 SULINA 2 PE MAREA NEAGRĂ 2.1 PE INSULA ȘERPILOR 2.2 CONSTANȚA 3 ÎN MUNȚII NOȘTRI 3.1 PE COLIBAȘI 3.2 LA UMBRĂ 3.3 VALEA MOTRULUI 3.4 MÂNĂSTIREA TISMANA 3.5 TÂRGU-JIU 3.6 PE VALEA JIULUI 3.7 PE ÎNĂLȚIMILE PĂRÂNGULUI 3.8 PE COAMA MOHORULUI 3.9 ÎN NOVACI 3.10 MÂNĂSTIREA ȘI PEȘTERA POLOVRACI 3.11 ÎN VÂLCEA 3.12 PE CHEIA BISTRIȚEI 3.13 RÂMNICU-VÂLCII. VALEA OLTULUI 3.14 LA CÂINENI 3.15 PE ARGEȘ. CURTEA-DE-ARGEȘ 3.16 CÂMPULUNG 3.17 RUCĂR. DÂMBOVICIOARA 3.18 TÂRGOVIȘTEA. RUINILE 3.19 PE IALOMIȚA. DE LA TÂRGOVIȘTE LA PETROȘIȚA 3.20 PRIN CHEIA TĂTARULUI LA SCHITUL PEȘTERA ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Două lacrîmi

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Două lacrîmi Două lacrîmi de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Toată noaptea auzii Oltul. Ce mînie de apă ! Și toată noaptea am visat... o jale dăpărtată... un popor revoltat... Cine mă ținea legat? Nu puteam să mă mișc. Să nu fii liber cînd alții se bat... Grele sînt lanțurile... Oh ! libertate, nimic nu e mai scump ca tine ! A doua zi sării în picioare. Lanțurile căzură răsunînd sinistru. Eram liber ! Ce fericit e omul liber... A, nu, mă dășteptasem... Oltul vuia, vecinic în mînie. Trebuia să-l văz, prea semăna cu un popor revoltat. Ce măreață jale în imensitatea tăcută ! Plecai. Șoseaua se încovoaie, între Olt și dealurile cari se ridică unele peste altele, pînă se perd în înălțimi fumurii și albastre. Aerul e limpede, tremurător și viu; roua se întinde, ca un rizil presărat de diamante, pe dasupra pajeștilor. Cicorile, ca niște ochi mari și albaștri, veghează în valurile de fîneață nemărginită. Oltul se înfurie izbindu-se de stînci; spumegă de mînie; se aruncă peste stînci și cade în ochiuri iuți și adînci. Parcă-l sfredelește cineva. Cîte glasuri nu se ridică din apă ! Un plîns subțire, înghițit de un gemăt; o șoaptă ...

 

Cincinat Pavelescu - Unui fost profesor

Cincinat Pavelescu - Unui fost profesor Unui fost profesor de Cincinat Pavelescu al Școlii de Poduri și Șosele, care pedepsea pe elevii obișnuiți sa facă băi Ce tot băi și băi, potaie; De insiști, te consemnez! Eu sunt om bătrân, și baie Am făcut... doar la

 

Constantin Negruzzi - Eu sunt român...

Constantin Negruzzi - Eu sunt român... Eu sunt român... [1] de Constantin Negruzzi Francez, Neamț, Rus, ce firea te-a făcut, Pământul tău e bine-a nu uita; Oricui e drag locul ce l-a născut. Eu, frații mei,'ori unde-oiu căuta, Nu mai găsesc ca dulcea Românie, De-o și hulesc câți se hrănesc în ea Corci venetici. Dar oricum va fi, fie, Eu sunt Român, și-mi place țara mea, Laudă mulți pe Francezul voios, Pe mândrul Rus, pe Neamțul regulat, La dânșii, spun, că-i bine și frumos; Dar, frații mei, eu oricât am umblat Pe drumuri lungi, cu șine ferecate, Nu mă 'nvoeam și vreți să știți de ce? Pentru că-mi plac șoselele stricate . Eu sunt Român, mi-e dragă țara mea. Străine țări îmi place-ades să văd. Dar sunt sătul lumea de-a colindă ; In țara mea de-acuma voiu să șed ; Căci, frații mei, ori unde voiu umblă, N'o să găsesc acea bună primire Ce m am deprins în țară-mi a vedea ; Și în străini e rece găzduire ! Eu sunt Român, mi-e dragă țara mea. Tânăr ...

 

Dimitrie Anghel - Alaiul vechiturilor

Dimitrie Anghel - Alaiul vechiturilor Alaiul vechiturilor de Dimitrie Anghel Publicată în Scara , II, 520, 25 iunie 1911, p. 1—2. Regina Mab încă singură a rămas stăpînă pe spațiul infinit. În cărucioara primitivă, ea sfidează fără frică, întîlnind în calea ei păsările cu aripi de trestie și pînză, pe care le-a făcu omul în setea lui de libertate. Ea singură aleargă stăpînă pe vînturi, călătorește pe drumuri de nouri ce i se aștern, face popasuri pe poduri de senin, trece triumfală sub arcurile multicolore ale curcubeilor. Că o aripă frîntă de furtună a fîlfîit cu deznădejde undeva, în univers, și că o viață mai mult s-a stins, ei prea puțin îi pasă... Și un zbor întreg de aripi se avîntă cu toate acestea după ea, care ține recordul spațiului. Moartea nu-i decît un cuvînt van, căci e și ea o înălțare. Scăpați de greul lest al lutului, ne vom înălța cu toții și vom pluti ca și Mab, frumoasa regină, în sferile albastre. Fascinați de infinit ori de aurul care strălucește la capătul fiecărei etape, cei ce țin aripele merg fără să întoarne capul înapoi, să vadă dacă ...

 

Dimitrie Anghel - Calvarul florilor

... umplut trăsurile, au împodobit roțile, au înghirlandat vizitiii și bicele, au împopoțonat caii și automobilele și, transformate în proiectile luminoase și mirositoare, au ajuns la șosea. Aci, de-a lungul aleilor de tei, trăsurile treceau, și frumoasele zilei, trecătoarele frumuseți ca și ale florilor, modernele amazoane ce nu mai ...

 

Emil Gârleanu - Gâza

Emil Gârleanu - Gâza Gâza de Emil Gârleanu Calul suia din greu dealul. Nădușise. Muștile îl necăjeau, iar zăbala îi ardea gura. Dădea mereu din cap, să-și lărgească dârlogii, până ce călărețul îi lăsă cu totul slobozi. Acum mergea cu capul în pământ, cu coama împrăștiată în tot lungul gâtului, cu buza de jos spânzurând, cu mijlocul frânt. De sus cădeau razele soarelui ce-i străbăteau prin păr și-i beșicau pielea. Dealul se urca rotunjit, ca un sân, iar marginile lui se prăvăleau repezi, scufundate, acoperite de alunișuri. Unde și unde, câte un stejar se ridica din fundul prăpastiei, deodată, mânios parcă, dar vârful lui rămânea mai jos de înălțimea șoselei albe, ca un drum de moară, înecată de colb la cea mai mică adiere de vânt. Calul se opri câteva clipe, suflă puternic, apoi o smuncitură a frâului îl sili iar să pornească. În sfârșit, mai făcu cei câțiva pași de ajunse până în vârful dealului. Calul ridică puțin capul. Drumul se întindea neted, coborând prin mijlocul pădurii, care începea să arate mai deasă, mai bătrână. Tocmai în fund, târgul sticlea în soare, crucea bisericii străpungea seninul, în razele soarelui părea că pâlpâie și dânsa ...

 

Ion Luca Caragiale - Cronica

Ion Luca Caragiale - Cronica Cronica de Ion Luca Caragiale Câteva varietăți literare și lingvistice nu strică, pentru a mai lăsa politica să se odihnească. I - FORMULE TOPOGRAFICE — Când un casier spală putina și lasă în casă tufă de Veneția, se cheamă că a plecat la Mărul Roșu, sau că s-a dus la Țurloaia. — Cineva nu trebuie să se îndoiască că feciorul n-o să găsească locul unde-l trimete, că doar a nemerit orbul Brăila. — Ai bani, stai și poruncești ca pașa de la Dii. — Un bătăuș trebuie să-și găsească și el Bacăul; o să capete și el odată una, s-auză câinii în Giurgiu! — Ferește-te a acorda credit aventurierilor cari sunt azi aici, mâine în Focșani. — Nu te încumeta la discuție cu un avocat limbut, că te biruie cu gură de Târgoviște. — În fine, nu prea pune temei pe Brașoavele reporterilor. II - PROVENIENȚE POPULAR REPUTATE Salamul și sfoara de Sibiu — Ghiudemul de Botoșani — Scrumbiile de Dunăre — Pepenii de Brăila — Nobleța de Fefelei — Mitocănimea de Tirchilești — Mischetul de Filaret — Cireșele de Pitești ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ȘOSEA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 54 pentru ȘOSEA.

RUTIER

RUTIÉR , - Ă , rutieri , - e , adj . Care ține de drumuri și șosele , privitor la drumuri și șosele , care se referă la transportul pe

 

ȘOSELUȚĂ

... ȘOSELÚȚĂ , șoseluțe , s . f . Diminutiv al lui șosea . - Șosea

 

ACOSTAMENT

ACOSTAMÉNT , acostamente , s . n . Fâșie laterală din platforma unei șosele , cuprinsă între marginea părții carosabile și marginea șoselei . - După fr .

 

BARIERĂ

... BARIÉRĂ , bariere , s . f . 1. Bară mobilă care arată că trecerea peste o șosea , peste o linie ferată etc . este oprită temporar ; p . ext . loc unde se întretaie o șosea cu o linie ferată . 2. Punct de intrare în oraș , unde se încasau altădată taxele pentru mărfurile aduse spre vânzare ; p . ext . periferie . [ Pl . : - ri ...

 

ȘANTIER

... ȘANTIÉR , șantiere . s . n . Loc pe care se construiește ( sau se repară ) o clădire , un obiectiv industrial , un pod , un baraj , o șosea

 

ȘOSELUI

... ȘOSELUÍ , șoseluiesc , vb . IV . Tranz . A transforma un drum în șosea

 

ADERENȚĂ

... organe care în mod normal sunt separate ; bridă . 2. ( Tehn . ) Forță care menține alăturate două corpuri aflate în contact . Aderența dintre roțile unui vehicul și șosea

 

AMPRIZĂ

... AMPRÍZĂ , amprize , s . f . Lățime a fâșiei de teren pe care urmează să se construiască o șosea

 

AUTOSTRADĂ

... AUTOSTRÁDĂ , autostrăzi , s . f . Șosea modernă de mare capacitate , rezervată exclusiv circulației autovehiculelor și având de obicei cele două sensuri de circulație separate între ele . [ Pr . : a - u ...

 

BADIJONA

BADIJONÁ , badijonez , vb . I . Tranz . și refl . 1. A unge o parte bolnavă a corpului cu o pensulă sau cu un pămătuf de vată înmuiate într - un medicament . 2. Tranz . A unge suprafața unei șosele asfaltate cu o soluție

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...