|
|
||
Vezi și:COPĂRTAȘ,
COTĂ,
SULTĂ,
TAIN,
VENI
... Mai multe din DEX...
ÎMPĂRȚEALĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ÎMPĂRȚEÁLĂ, împărțeli, s.f. Faptul de a împărți ceva. ** Spec. (Jur.) Împărțire a unor bunuri prin acord între părți sau prin lege; partaj. - Împărți + suf. -eală.Sursa : DEX '98 ÎMPĂRȚEÁLĂ s. 1. v. împărțire. 2. v. partaj.Sursa : sinonime împărțeálă s. f., g.-d. art. împărțélii; pl. împărțéliSursa : ortografic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ÎMPĂRȚEALĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 17 pentru ÎMPĂRȚEALĂ. Alecu Donici - Împărţeala Împărțeala de Alecu Donici Având tovărășie La o negustorie, Câțiva prieteni pe viață Au câștigat mulțime de bani gheață. Și adunându-se la casa lor obștească S-au apucat folosul să-mpărțească. (Dar sunt cam rare împărțele Fără gâlceve sau smintele.) Și-ai mei prieteni buni, câștigul împărțind, S-au întărtat la sfadă. Când, iată! deodată, Aud strigând: — Săriți! săriți! foc! casa arde! — Lăsați și ne vom socoti pe urmă; Dar trebuie să știți că mie mi se cade Din cea de față sumă O mie încă și mai bine, Au zis dintre tovarăși unul. — Iar mie în tot bunul Vro două mi se vine, Le zise lor un alt. — Aidem însă! — Ba stați, Și dreaptă partea mea îmi dați, Strigară celalalt. — Da pentru ce? Și cum?.. Sfădindu-se așa, prietenii văd fum Cu pălălaie-n casă, Și neputând să iasă, Au ars ei toți, cu bani, cu tot. Aici a zice pot: Că la un rău obștesc, când cere trebuința Ca să-l întâmpinăm puind unit silința; Adeseori pierim obștește, Când fieștecare Strigând cu gură mare, La interesul său în parte ... banii pentru pâne îi avem în pungă cu prisos: eu trei lei și tu doi lei, fiecare după numărul pânilor ce am avut. Mai dreaptă împărțeală decât aceasta nu cred că se mai poate nici la Dumnezeu sfântul... — Ba nu, prietene, zice cel cu două pâni. Eu nu mă țin ... Vasile Alecsandri - Bobii Trage, mândro, cu bobii, [1] Nu-ți mai lăcrima ochii. De-or cădea bobii în zece, Să știi că dorul nu-mi trece. De-or cădea bobii în opt, Să știi că mi-e dor de tot. ↑ A trage în 41 de bobi este un obicei foarte răspândit la români. Bobii prevestesc viitorul fetelor și al flăcăilor, și când, după deosebitele împărțeli în zece grămezi, și în opt, și în cinci, și în trei, rămâne unul pe dinafară, bobul sositor, atunci negreșit persoana dorită vine, dorul se împlinește. Babele prin sate sunt foarte dibace în tragerea bobilor pe sită. Mai sunt însă și țigance vrăjitoare, care se poartă din loc în loc și spun sorții cu oglinda sau cu cercetarea palmei de la mâna dreaptă. Românii, ca și strămoșii lor, au mare plecare a crede în presagiuri și păstrează încă unele din obiceiuri antice, atingătoare de aflarea soartei. Pe timpul romanilor, amorezii mai cu deosebire dau o mare însemnătate unor crederi copilărești. Lucrurile cele mai nedemne de băgat în seamă le umpleau inimile de bucurii sau de descurajare. De pildă, pocneau în mâini foi de trandafir sau de mac, sau de ... Vasile Alecsandri - Pâinea amară a exiluluil Vasile Alecsandri - Pâinea amară a exiluluil Pâinea amară a exilului de Vasile Alecsandri 1881 Mircești, 1881 Amice Ghica, Gustat-ai vreodată pâinea amară a exilului? Sper că nu, dar în orice caz îmi place a constata că ai scăpat teafăr, ca și mine, de influența sa perturbatoare. Pâinea amară a exilului posedă strania proprietate de a crea în țara noastră martiri noi și patentați. Ea trebuie să fie plămădită cu o parte din făină neagră, mucedă, aprinsă și cu trei părți de lacrimi de crocodil, de zeamă de mătrăgună și de bocete patriotice; — a fi mâncat pâinea amară a exilului este un fapt care de la 1848 încoace a devenit la noi un titlu la admirarea, la recunoștința generațiilor prezente și viitoare. Pe frontonul Panteonului din Paris este scris în aur: Aux grands hommes la Patrie reconnaissante. Pe frontonul Panteonului ce se va ridica odată în București va figura următoarea inscripțiune: Celor cu pâinea amară a exilului: Patria recunoscătoare. Ești om cât de ordinar, destinat a trece pe lume necunoscut? A face umbră pământului ... Ion Creangă - Soacra cu trei nurori ... nestrămutată a ținea feciorii și viitoarele nurori pe lângă sine — în casa bătrânească — și a nu orândui nimic pentru împărțeală până aproape de moartea sa. Așa făcu; și-i râdea inima babei de bucurie când gândea numai cât de fericită are să fie, ajutată de ... Nicolae Gane - Petrea dascălul Nicolae Gane - Petrea dascălul Petrea dascălul de Nicolae Gane Au trecut douăzeci și cinci de ani de când a avut loc această întâmplare. Erau frumoase vremi pe atunici, nu doar că mi se păreau mie, fiindcă eram tânăr, dar într-adevăr așa erau, căci un soare vesel se ridica la răsărit asupra noastră, încărcat cu bunuri la care cei mai mari domni ai țării abia de au cutezat să viseze; și idei nouă încolțeau în inimi, și viața nouă curgea prin vine. S-ar fi zis că Dumnezeu își întorsese fața spre noi. N-aș fi răscolit de sub vălul trecutului aceste amintiri ale unor vremi ce nu mai sunt, dacă întâmplarea de față n-ar avea oarecare legătură cu mișcarea de renaștere ce-a frământat atunci pământul nostru. Se isprăvise războiul Crimeei; trupele austriace se retrăseseră din țară, și Pacea de la Paris ne promitea Unirea Principatelor, mărirea teritoriului cu o parte din Basarabia, neatârnarea politică și multe altele care ne înflăcărau mințile. În timpul acela dar de frumoasă amintire, doi lorzi englezi, care luaseră parte la comanda superioară a oștirilor aliate din Crimeea, auzind că Moldova e o țară încă primitivă, ... Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra esteticii metafizice și științifice Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra esteticii metafizice şi ştiinţifice Asupra esteticii metafizice și științifice de Constantin Dobrogeanu-Gherea În numărul festiv al Convorbirilor literare , un număr ce a fost tipărit la a douăzeci și cincea aniversare a acestei reviste, sunt două articole de polemică, amândouă îndreptate în contra mea. Această cinste excepțională, precum și faptul că unul din articole a fost iscălit de dl Maiorescu, ar fi trebuit să mă facă să răspund imediat, cu atât mai mult cu cât în general n-am obiceiul de a tăcea când mi se fac observații critice. Meseria de scriitor, ca orice meserie, are și ea obligațiile sale, și una din aceste obligații mai de căpetenie e să-ți aperi vederile expuse, dacă urmezi a crede că sunt adevărate, iar dacă te-ai convins că sunt false, atunci să-ți recunoști sincer și cinstit greșeala. Se înțelege, sunt cazuri când cel care-ți face observări polemice nu merită nici un răspuns, și în acest caz datoria de a răspunde se preface în datoria de a tăcea; acuma însă nu suntem deloc în această situație, cel puțin pe ... Ion Creangă - Povestea lui Ionică cel prost ... sat a zăpsit odată pe popa molfăind un potloc de cioric în postul cel mare, chiar în sfîntul altari. Și de la o împărțeală de colaci, dascălul avea ciudă pe popă, l-a dat pe bețe. Și apoi ferască Dumnezeu sfîntul să nu te afle oamenii măcar ... Ion Luca Caragiale - O făclie de Paște Ion Luca Caragiale - O făclie de Paşte O făclie de Paște de Ion Luca Caragiale Apărut în 1899 Leiba Zibal, hangiul de la Podeni, stă pe gânduri la o masă subt umbrarul de dinaintea dughenii, așteptând dilijența, care trebuia să fi sosit de mult; e o întârziere de aproape un ceas. Este lungă și nu prea veselă istoria vieții lui Zibal; dar așa cum e prins de friguri, tot e o petrecere pentru el să ia pe rând una câte una fazele ei mai însemnate... Precupeț, vânzător de mărunțișuri, samsar, câteodată și mai rău poate, telal de straie vechi, apoi croitor și ștergător de pete într-o ulicioară tristă din Ieși - toate le încercase după accidentul care-l făcuse să-și piarză locul de băiat într-o mare dughiană de vinațuri. Doi hamali coborâseră în beci un boloboc sub privigherea băiatului Zibal. O neînțelegere se ivi între dânșii la împărțeala câștigului. Unul din ei luă un crâmpei de lemn ce-l găsi la-ndemână și lovi în frunte pe tovarășul său, care căzu amețit și plin de sânge la pământ. Băiatul, văzând sălbătăcia, dete un țipăt de alarmă, dar mizerabilul se repezi să iasă din ogradă și, trecând pe ... Mihail Kogălniceanu - Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie națională Mihail Kogălniceanu - Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie naţională Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie națională de Mihail Kogălniceanu Domnilor, După priveliștea lumii, după minunile naturii, nimică nu este mai interesant, mai măreț, mai vrednic de luarea noastră aminte decât Istoria . Istoria, domnilor mei, după zicerea autorilor celor mai vestiți, este adevărata povestire și infățișare a întâmplărilor neamului omenesc; ea este rezultatul vârstelor și al experienței. Se poate, dar, cu drept cuvânt, numi glasul semințiilor ce au fost și icoana vremii trecute. Karamzin, în alte cuvinte, o numește testamentul lăsat de către strămoși strănepoților, ca să le slujească de tălmăcire vremii de față și de povățuire vremii viitoare. În această privire atât de importantă, istoria, după Biblie , trebuie să fie, și a fost totdeauna, cartea de căpetenie a popoarelor și a fieștecărui om îndeosebi; pentru că fieștecare stare, fieștecare profesie află în ea reguli de purtare, sfat la îndoirile sale, învățătură la neștiința sa, îndemn la slavă și la fapta bună. Domnitorul, prin istorie, se deșteaptă la nobila ambiție de a face lucruri mari și drepte și, prin urmare, de a trăi în viitorime. Lauda neștearsă și ... Constantin Stamati-Ciurea - O vânătoare în Basarabia Constantin Stamati-Ciurea - O vânătoare în Basarabia O vânătoare în Basarabia de Constantin Stamati-Ciurea Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 Note I Cu desțelenirea câmpiilor, cu înmulțirea satelor pe locuri odiÂnioară pustii, cu extirparea pădurilor, apoi cu vânarea arbitrară de oricine și în orice timp, fără restricțiuni sau vreun regulament, se-nțelege că actualmente vânatul este mai de tot stârpit, și o excursiune vânătorească nu va aduce nici rezultatul dorit, nici vreo plăcere. În timpul de azi, întâmpinăm în tot locul țărani, braconieri derbedei, care de când cu militarismul, sunt aproape toți deprinși cu pușca stârpind fără cruțare tot ce le iese înainte, așa că în ținuÂtul Hotinului și al Sorocii, mai că nici urmă n-a mai rămas din păsările de vânat. Numai iarna mai vin din Podolia peste Nistrul înghețat droaie de lupi, fiind acolo oprită arma de foc. Dar cei mai avani stârpitori ai vânatului au fost până pe la anii 1840 și 1860 vecinii noștri, proprietarii din Podolia, care țineau în arendă multe moșii din Basarabia, se-nțelege cu un preț de nimică, plătind anual 3 până la 4 franci ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru ÎMPĂRȚEALĂRezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru ÎMPĂRȚEALĂ. Iosua Capitol 18 Iosua 17 Iosua Capitol 18 1 Toată adunarea copiilor lui Israel s`a strîns la Silo, și au așezat acolo cortul întîlnirii. Țara era supusă înaintea lor. 2 Mai rămîneau șapte seminții ale copiilor lui Israel, cari nu-și primiseră încă partea de moștenire. 3 Iosua a zis copiilor lui Israel: ,,Pînă cînd vă veți lenevi să mergeți să luați în stăpînire țara pe care v`a dat -o Domnul, Dumnezeul părinților voștri? 4 Alegeți trei bărbați de fiecare seminție, și -i voi porni. Să se scoale, să străbată țara, să facă un plan în vederea împărțelii, și să se întoarcă la mine. 5 S`o împartă în șapte părți; Iuda să rămînă în hotarele lui la miazăzi, și casa lui Iosif să rămînă în hotarele ei la miază noapte. 6 Voi dar, să faceți un plan al țării împărțite în șapte părți, și să mi -l aduceți aici. Voi arunca sorțul pentru voi înaintea Domnului, Dumnezeului nostru. 7 Dar Leviții să n`aibă parte în mijlocul vostru, căci moștenirea lor este preoția Domnului; și Gad, Ruben și jumătate din seminția lui Manase, și-au primit moștenirea, pe care ... ... lui Nun, robul Domnului, a murit, în vîrstă de o sută zece ani. 30 L-au înmormîntat în ținutul care -i căzuse la împărțeală, la Timnat-Serah, în muntele lui Efraim, la miazănoapte de muntele Gaaș. 31 Israel a slujit Domnului în tot timpul vieții lui Iosua ... ... o lege pentru Iacov, un legămînt vecinic pentru Israel, 18 zicînd: ,,Îți voi da țara Canaanului, ca moștenire care v`a căzut la împărțeală.`` 19 Ei erau puțini la număr atunci, foarte puțini la număr, și străini în țara aceea. 20 Și mergeau dela un neam la altul, și ... ... veți stăpîni unul ca și altul, cum am jurat, cu mîna ridicată, că o voi da părinților voștri. Țara aceasta vă va cădea deci la împărțeală ca moștenire. 15 Iată hotarele țării: în spre miază noapte, dela marea cea mare, drumul Hetlonului pînă la Țedad, 16 Humat, Berota, Sibraim, între hotarul ... Fapte Capitol 6 Fapte 5 Fapte Capitol 6 1 În zilele acelea, cînd s`a înmulțit numărul ucenicilor, Evreii cari vorbeau grecește, cîrteau împotriva Evreilor, pentrucă văduvele lor erau trecute cu vederea la împărțeala ajutoarelor de toate zilele. 2 Cei doisprezece au adunat mulțimea ucenicilor, și au zis: ,,Nu este potrivit pentru noi să lăsăm Cuvîntul lui Dumnezeu ca să slujim la mese. 3 Deaceea, fraților, alegeți dintre voi șapte bărbați, vorbiți de bine, plini de Duhul Sfînt și înțelepciune, pe cari îi vom pune la slujba aceasta. 4 Iar noi vom stărui necurmat în rugăciune și în propovăduirea Cuvîntului.`` 5 Vorbirea aceasta a plăcut întregei adunări. Au ales pe Ștefan, bărbat plin de credință și de Duhul Sfînt, pe Filip, pe Prohor, pe Nicanor, pe Timon, pe Parmena și pe Nicolae, un prozelit din Antiohia. 6 I-au adus înaintea apostolilor, cari, după ce s-au rugat, și-au pus mînile peste ei. 7 Cuvîntul lui Dumnezeu se răspîndea tot mai mult, numărul ucenicilor se înmulțea mult în Ierusalim, și o mare mulțime de preoți veneau la credință. 8 Ștefan era plin de har și de putere, și făcea minuni și semne mari în ... ... Dumnezeu; nu pentru un cîștig mîrșav, ci cu lepădare de sine. 3 Nu ca și cum ați stăpîni peste cei ce v'au căzut la împărțeală, ci făcîndu-vă pilde turmei. 4 Și cînd Se va arăta Păstorul cel mare, veți căpăta cununa, care nu se poate vesteji, a slavei ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎMPĂRȚEALĂRezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru ÎMPĂRȚEALĂ. ... COPĂRTÁȘ , - Ă , copărtași , - e , s . m . și f . Persoană considerată în raport cu altele cu care participă la o afacere sau la o împărțeală CÓTĂ , cote , s . f . 1. Parte cu care cineva contribuie la formarea unui fond , la o cheltuială comună etc . ; parte care îi revine cuiva în urma unei repartizări , a unei împărțeli etc . 2. ( ieșit din uz ) Contribuție obligatorie pe care statul o impunea producătorilor și care consta în predarea unor cantități de produse dinainte stabilite la termenele și prețurile fixate de stat . 3. ( Concr . ) Loc pe un teren , corespunzător unei altitudini marcate pe o hartă ; nivel la care se află un loc , o construcție etc . 4. Fiecare dintre valorile numerice ale dimensiunilor unui obiect reprezentat prin desen . 5. Ansamblu de semne , simboluri , cifre , litere care indică locul unor cărți , al unor documente etc . într - o bibliotecă , într - un inventar SÚLTĂ , sulte , s . f . Sumă de bani reprezentând diferența de valoare dintre două lucruri care se schimbă între ele ori dintre valoarea părții ce i se cuvine unei persoane într - o moștenire și valoarea lucrurilor ce i se atribuie cu ocazia TAÍN , tainuri , s . n . 1. Porție de alimente sau de băutură care se dădea zilnic ienicerilor , ostașilor pământeni , subalternilor , de către domnitor sau boieri ; p . gener . rație de alimente . 2. Porție de nutreț care se dă animalelor într - o anumită perioadă de timp . 3. Parte care îi revine cuiva în urma unei repartizări , a unei împărțeli ... i ședea cuiva bine ( sau rău ) . 12. A - i reveni sau a i se cuveni cuiva ceva ( de drept , printr - o împărțeală |
||