Căutare în Webster - Dicționarul explicativ al limbii engleze

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

 

TAUNT - Definiția din dicționar

Traducere: română


Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

Taunt (?), a. [Cf. OF. tant so great, F. tant so much, L. tantus of such size, so great, so much.] (Naut.) Very high or tall; as, a ship with taunt masts. Totten.
[1913 Webster]

 

Taunt (?), v. t. [imp. & p. p. Taunted; p. pr. & vb. n. Taunting.] [Earlier, to tease; probably fr. OF. tanter to tempt, to try, for tenter. See Tempt.] To reproach with severe or insulting words; to revile; to upbraid; to jeer at; to flout.
[1913 Webster]

When I had at my pleasure taunted her. Shak.
[1913 Webster]

Syn. -- To deride; ridicule; mock; jeer; flout; revile. See Deride.
[1913 Webster]

 

Taunt, n. Upbraiding language; bitter or sarcastic reproach; insulting invective.
[1913 Webster]

With scoffs, and scorns, and contemelious taunts. Shak.
[1913 Webster]

With sacrilegious taunt and impious jest. Prior.
[1913 Webster]