|
|
||
Vezi și:MĂZĂRICHE,
IARBĂ,
LILIAC,
PĂTLĂGEA,
SILUR,
VIOLACEU,
ÎNGRĂȘĂTOR,
ȘOFRAN,
AMETIST,
ANTOCIAN
... Mai multe din DEX...
VIOLET - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. VIOLÉT, -Ă, violeți, -te, adj., s.n., s.f. 1. Adj. De culoarea viorelei. 2. S.n. Culoare violetă (1), ultima din spectrul solar (după indigo); culoarea viorelei. 3. S.f. (Bot.) Toporaș. [Pr.: -vi-o-] - Din fr. violet.Sursa : DEX '98 VIOLÉT adj., s. liliachiu, mov, vioriu, (livr.) lila (invar.), (rar) stânjeniu. (De culoare \~.)Sursa : sinonime violét adj. m. (sil. vi-o-), pl. violéți; f. sg. violétă, pl. violéteSursa : ortografic violét s. n. (sil. vi-o-)Sursa : ortografic VIOLÉT^1 n. Una din culorile fundamentale ale spectrului luminii, situată la marginea lui. /Sursa : NODEX VIOLÉ//T^2 \~tă (\~ți, \~te) Care este de culoarea viorelelor; liliachiu-închis; stânjeniu. /Sursa : NODEX VIOLÉT, -Ă adj. De culoarea violetei, a micșunelei; vioriu, mov; liliachiu. // s.n. A șaptea culoare a spectrului solar. [Pron. vi-o-, pl. -eţi, -ete. / < fr. violet].Sursa : neologisme VIOLÉT, -Ă I. adj., s. n. (de) culoarea violetei (II); vioriu, mov; liliachiu. II. s. f. violă^2. (< fr. violet, /II/ violette)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru VIOLETRezultatele 1 - 10 din aproximativ 29 pentru VIOLET. Ștefan Octavian Iosif - Nu știu, n-am văzut Ştefan Octavian Iosif - Nu ştiu, n-am văzut Nu știu, n-am văzut de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel Spun unii și se poate să fie adevărat Că și în anul acesta s-a desprimăvărat, C-au lineat plugarii în țarini negre brazde, Și-au tras aceleași berze la vechile lor gazde. Că holdele pe urmă bogate au crescut... Se poate... Cine știe! Eu nu știu, n-am văzut... Spun alții că cireșii, salcâmii și castanii Au înflorit și anul acesta ca-n toți ani, Că sub albastra boltă pictată de ozonă A dat concerte iarăși eterna primadonă Și că natura toată un rai s-a prefăcut… Se poate…Cine știe! Eu nu știu, n-am văzut... Afirmă alții iarăși că holdele bogate S-au copt și-au fost pe urmă cu grabă secerate, C-au fluierat mașine și-au clănțănit batoze, C-au fost seri violete și răsărituri roze, C-a fiert prin crame mustul, voios ca și-n trecut… Se poate... Cine știe! Eu nu știu, n-am văzut!... Spun în sfârșit cu toții c-au vilegiaturat, Că aerul pe-aiurea nu s de comparat Cu cel din ... ... Și tremurau în vântul serii Ca niște fluturi chinuiți, Ca niște fluturi rătăciți Din țările durerii. Ți-aduci aminte iar de seara Și-amurgu-acela violet, Când toamna și-acorda încet, Pe frunza galbenă, chitara? Pe lac, ce-n lună s-argintase, Încet o lebădă trecea, Și pata-i albă se ... Dimitrie Anghel - Fantome, 2 Fantome de Dimitrie Anghel Publicată în Cumpăna , I, 11, 5 februarie 1910, p. 171—173 E un amurg de toamnă tîrzie. Soarele scăpătat, cu discul pe jumătate după dealuri, aruncă razele pieziș, depărtările se estompează și o negură albăstrie îndepărtează colinele. În tăcerea aceasta divină care te-mpresoară, nu poți ști ce clipă anume arată ceasul în curgerea vremii. Un sentiment de veșnicie te cuprinde. Pe tăpșanul întins al Copoului, nu e nimeni la această oră. Purpura însîngerează frunza viilor și a copacilor. În vale, ca într-o albie, cetatea veche a lașului, cu albele turnuri și turle de biserici, cu clădirile lui vechi, cu grădinile pline de flori, stă pitit și abia își trimite murmurul pînă aci. Departe, dealurile Cetățuii și Galatei adună ultimele raze de soare pe coperișurile cetăților bătrîne. Și în singurătatea asta a înserării, deodată o umbră de om ieșit ca din pămînt, ca o arătare, a început să plîngă un cîntec trist de vioară. Cu hainele vechi în bătaia vîntului, zgribulit, cu o bărbie violetă înțepenită de coșul uscat al vioarei, cu pletele în neorînduială peste ochi, cu un umăr mai ridicat ... Dimitrie Anghel - Mama (Anghel) ... a-mi aduce aminte de toate. Aci însă am fost mai aproape de tine. Muezinul, ce iese în cerdacul minaretului cînd se face cerul violet spre seară, mi s-a părut firesc și cunoscut de cînd e lumea și nu știu de ce mînele lui întinse spre cer ... Dimitrie Anghel - Nu știu, n-am văzut Dimitrie Anghel - Nu ştiu, n-am văzut Nu știu, n-am văzut de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel Spun unii și se poate să fie adevărat Că și în anul acesta s-a desprimăvărat, C-au lineat plugarii în țarini negre brazde, Și-au tras aceleași berze la vechile lor gazde. Că holdele pe urmă bogate au crescut... Se poate... Cine știe! Eu nu știu, n-am văzut... Spun alții că cireșii, salcâmii și castanii Au înflorit și anul acesta ca-n toți ani, Că sub albastra boltă pictată de ozonă A dat concerte iarăși eterna primadonă Și că natura toată un rai s-a prefăcut… Se poate…Cine știe! Eu nu știu, n-am văzut... Afirmă alții iarăși că holdele bogate S-au copt și-au fost pe urmă cu grabă secerate, C-au fluierat mașine și-au clănțănit batoze, C-au fost seri violete și răsărituri roze, C-a fiert prin crame mustul, voios ca și-n trecut… Se poate... Cine știe! Eu nu știu, n-am văzut!... Spun în sfârșit cu toții c-au vilegiaturat, Că aerul pe-aiurea nu s de comparat Cu cel din Capitală, ... Dimitrie Anghel - Numărul 27 Numărul 27 de Dimitrie Anghel Publicată în Flacăra , I, 16, 4 feb. 1912, p. 124—125. Pe un tablou al "Junimii" Am sub ochi tabloul comemorativ al "Junimii", o serie de capete care se etajează, o piramidă de efigii care se suprapun, o îngrozitoare hecatombă de decapitați, pe care cine știe ce erou sîngeros și plin de ironie și-a pierdut vremea să le clădească craniile ca o pildă că toate trec cu vremea... O hidră amenințătoare cu șaptezeci și patru de capete privește cu încredere viitorul, un strugure monstruos făcut din boabe diferite atîrnă într-o ramă pe un fond negru de culoarea infinitului, o pleiadă de ambiții se înfățișează sub diverse măști, o vecinătate de necunoscuți se luminează de aureola acelor cîțiva fericiți ce-au izbutit să-și scoată capetele dincolo de negrul cerc pe care moartea îl ține, ca un clovn sinistru, la intrarea neantului. Nepăsător și cu același gest teatral și automatic, postumul Nestor Hayek, după ce s-a acoperit cu funebrul giulgiu de mușama, ca să facă întunerec în straniul lui aparat în care toate se văd pe dos, ne-a lăsat medalionul acesta ... Dimitrie Anghel - O amintire despre Verdi Dimitrie Anghel - O amintire despre Verdi O amintire despre Verdi de Dimitrie Anghel Publicată în Flacăra , II, 52, 12 oct. 1913, p. 411. Sunt puțini fericiți, cărora soarta le îngăduie să intre, fiind vii încă, în Panteonul nemurirei. Gloria are capriciile ei și cheamă, făgăduitoare ca o femeie, surîde vicleană, momește și pierde pe cei mai mulți, pe cei ce n-au fost destul de stăruitori și n-au știut să prindă ceasul potrivit ca să și-o însușească. Ea aprinde însă licăriri de luceafăr în ochii celor aleși și transfigurează pe cei ce s-au lăsat sărutați de ea. Între fericiții aceștia a fost și Giuseppe Verdi, și fiind dat că acum se serbează centenarul lui, voi adăoga și eu o amintire personală. Eram la Roma, prin 1892, mi se pare, și mă reîntorceam spre casa mea din Lațiul vechi, într-o seară tîrziu. Pe străzi, afișe mari colorate, anunțau reprezentația lui Falstaff , ultima operă a bătrînului maestru. Cum o lume neobișnuită forfotea pretutindeni la acea oră și glasuri vesele urcau, m-am apropiat de un grup și am întrebat cărei întîmplări se datorește mișcarea aceasta spontană și am aflat că lumea aștepta venirea ... Edgar Allan Poe - Corbul din Edgar Poe ... i ardeau Și cu săgeți nestinse în suflet mă izbeau. Și ca să-i aflu gândul, am stat în nemișcare Pe scaunul de plisă, albastru-violet, Pe care se răsfrânge lumina-ncet încet, Lumina sepulcrală din lampa suspendată, Ce n-o va mai aprinde Lenora: “Niciodată!â€� Atunci oftai mai ... George Topîrceanu - Adrian Maniu: Menajerie ... maidan, a scos fiecare din buzunar câte un ban și madama le-a dat câte-un bilet... Cerul se făcuse la apus violet George Topîrceanu - Albumul (Topîrceanu) George Topîrceanu - Albumul (Topîrceanu) Albumul de George Topîrceanu O, blestemată curiozitate! Deunăzi, cu gânduri indiscrete, Am profanat odaia unei fete, - Acest muzeu de lucruri parfumate. Albumul ei cu scoarțe violete E plin de cărți poștale ilustrate; Vederi din țară și străinătate, Orașe, fluvii, parcuri și portrete. Pe una scrie: "Dragă verișoară, Ai auzit ca P.P.K. se-nsoară și vrea să ia o fată din Buzău ?..." Pe alta scrie numai: "Cugetare : Amorul e un lucru foarte mare." Și iscălește : Guță George Topîrceanu - La Paști (Topîrceanu) ... Ce rușine! - Ce dezastru! - Preferam să fiu omletă! - Eu, de m-ar fi dat la cloșcă, Aș fi scos un pui albastru... - Și eu unul violet... - Eu, mai bine-ar fi să tac: Așa galben sunt, că-mi vine Să-mi închipui că pe mine M-a ouat un ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VIOLETRezultatele 1 - 10 din aproximativ 84 pentru VIOLET. ... a ) plantă agățătoare cu frunze perechi , terminate cu un cârcel , și cu flori roșii , galbene sau violete ( Vicia dumetorum ) ; b ) Plantă cu flori de culoare violet - deschis , cu frunze terminate printr - un vârf țepos ( Vicia lathyroides ) ; c ) borceag ; d ) plantă cu tulpina înaltă acoperită cu perișori și cu flori de culoare ... ... coerulea ) ; iarba - bivolului = plantă erbacee cu flori verzui sau brune ( Juncus buffonius ) ; iarba - câmpului = plantă erbacee cu tulpinile noduroase și cu flori verzui - alburii sau violet - deschis ( Agrostis stolonifera ) ; iarbă - neagră = a ) plantă erbacee cu frunze dințate și cu flori brune - purpurii pe dinafară și galbene - verzui pe dinăuntru ... ... noctula ) . [ Pr . : - li - ac ] LILIÁC^1 , lilieci , s . m . Arbust înalt cu frunze ovale , cu flori plăcut mirositoare , albe sau colorate în diferite nuanțe de violet sau albastru - violet ... p . restr . fructul acestei plante . 2. ( Determinat adesea prin " vânătă " ) Plantă erbacee legumicolă cu flori violete și cu fructe comestibile mari , ovale , cărnoase , de culoare violet SILÚR , siluri , s . m . Numele a două plante erbacee cu tulpina verticală , dintre care una cu florile de culoare albastru - deschis cu linii violete și cu o pată galbenă la mijloc ( Euphrasia stricta ) , iar cealaltă cu flori albe , cu linii violete și cu o pată galbenă la mijloc ( Euphrasia ... VIOLACÉU , - CÉE , violacei , - cee , adj . , s . f . 1. Adj . Care bate în violet , care are nuanțe de violet . 2. S . f . ( La pl . ) Familie de plante dicotiledonate , al cărei tip principal este vioreaua ; ( și la sg . ) plantă care face parte din această familie ... ÎNGRĂȘĂTÓR , - OÁRE , îngrășători , - oare , adj . , s . f . ( Reg . ) 1. Adj . Care îngrașă . 2. S . f . Numele a două plante erbacee cu frunze cărnoase , dintre care una are flori albastre - violete , iar cealaltă flori albe cu pete galbene ( Pinguicula vulgaris și alpina ) . 3. S . f . Plantă erbacee cu tulpina întinsă pe pământ și cu flori albe , grupate în formă de cârlig ( Sagina procumbens ) . - Îngrășa + suf . - ȘOFRÁN , șofrani , s . m . 1. Plantă erbacee cu frunzele lungi și înguste și cu florile violete cu linii purpurii , din care se extrage o substanță aromatică de culoare galbenă , folosită în medicină , în bucătărie și în industrie ( Crocus sativus ) . 2. ( Bot . ) Șofrănel ( AMETÍST , ametiste , s . n . Varietate violetă de cuarț , folosită ca piatră ANTOCIÁN , antocieni , s . m . Pigment din sucul plantelor , care dă florilor , fructelor și frunzelor culoarea roșie , albastră sau violetă . [ Pr . : - ci - Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||