|
|
||
Vezi și:PALMARES,
TRIUMF,
TRIUMFA,
TROFEU,
BIRUINȚĂ,
CÂȘTIGA,
ELEUTERIE,
IMPERATOR,
LAUR,
REPURTA
... Mai multe din DEX...
VICTORIE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. VICTÓRIE, victorii, s.f. 1. Succes repurtat asupra inamicului într-un război, într-o bătălie, într-o revoluție (armată); biruință, izbândă. 2. Succes obținut într-o competiție sportivă, într-un concurs, la un examen etc. 3. Triumf al unei idei, al unei teorii, al unei politici asupra altora opuse. 4. Rezultat deosebit de bun obținut într-un domeniu de activitate. - Din lat. victoria.Sursa : DEX '98 Victorie ≠ eșec, înfrângereSursa : antonime VICTÓRIE s. 1. v. biruință. 2. izbândă, reușită, succes. (\~ echipei de handbal.)Sursa : sinonime victórie s. f. (sil. -ri-e), art. victória (sil. -ri-a), g.-d. art. victóriei; pl. victórii, art. victóriile (sil. -ri-i-)Sursa : ortografic VICTÓRI//E \~i f. Succes deplin obținut printr-un efort deosebit (într-un domeniu); biruință; izbândă. A repurtat o \~. [G.-D. victoriei. Sil. -ri-e] /<lat. victoria, fr. victoireSursa : NODEX VICTÓRIE s.f. 1. Biruință, izbândă (într-un război, într-o luptă etc.). 2. Succes obținut împotriva unui rival. 3. Biruință a unei idei, a unui principiu etc. ** Rezultat deosebit obținut într-un domeniu de activitate. [Gen. -iei. / < lat. victoria].Sursa : neologisme VICTÓRIE s. f. 1. biruință, izbândă (într-un război). 2. succes împotriva unui rival; reușită într-o competiție. 3. biruință a unei idei, a unui principiu etc. * rezultat deosebit obținut într-un domeniu de activitate. (< lat. victoria)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru VICTORIERezultatele 1 - 10 din aproximativ 49 pentru VICTORIE. Ion Luca Caragiale - Grand H%C3%B4tel "Victoria Română" Ion Luca Caragiale - Grand H%C3%B4tel "Victoria Română" Grand HĂ´tel „Victoria Românăâ€� de Ion Luca Caragiale Apărut în 1890 Eram ș-așa indispus de neodihnă. Toată noaptea trecută moțăisem ghemuit în unghiul unui vagon de clasa a doua, înghesuit de o companie veselă de bucureșteni care se-ntorceau de la expoziție - un potop de impresii și amintiri... Mă despărțisem de ei de dimineață, ș-acu pe-nserate intram în orășelul meu natal, unde nu mai fusesem de copil... Trebuie să mărturisesc că n-am simțit "acele palpitări", care se simt la orice revedere de acest fel; ce-i drept, nici pomii și altele n-au manifestat față cu "vechiul lor prieten" vreo deosebită emoție. De la gară trec prin niște uliți triste: miroase a scăpătare și părăginire. Asta mă indispune și mai mult. Să plec cu trăsura 'nainte, pe-ntuneric și pe un drum necunoscut? Nu! mai bine să rămân aici o noapte; am nevoie de repaos; să dorm fără clătinătură, fluiere, clopote și mai ales fără impresii mirifice de la Paris. Tocmesc trăsura pe a doua zi la patru și trag la "Grand HĂ´tel Victoria Românăâ€� în centrul ... Ion Luca Caragiale - Repausul duminical Ion Luca Caragiale - Repausul duminical Repausul duminical de Ion Luca Caragiale 1909 Petrecerile cu mult înainte pregătite rar se întâmplă să iasă bine; câtă vreme, cele încinse așa din întâmplare, pe negândite, aproape totdeuna izbutesc frumos... De ce oare? - De ce, de nece - nu trebuie să ne batem mereu capul să filozofăm, să tot căutăm cauza la orșice... Destul să constatăm cum se petrec lucrurile, și din constatarea asta să tragem învățătura că: nici la petreceri de mult puse la cale să nu mergem cu prea mari închipuiri de veselie, și nici să stăm la îndoială când, pe negândite, ni se ivește prilej de petrecere; să mergem cu voie bună, daca n-avem altă treabă mai serioasă de făcut - zic mai serioasă, fiindcă, în viața noastră scurtă și trudită, nici petrecerea nu e ceva atât de neserios cum spun câțiva înțelepți, unii ursuji și alții fățarnici. Așa cel puțin gândesc eu, și de aceea am petrecut așa de frumos alaltăieri noaptea. Joia trecută, 21 mai, neavând treabă, mă plimbam încet pe Calea Victoriei, pe la șapte seara, privind la forfoteala aceea de calești, birji, automobile - ce mulțime! ce eleganță! ce belșug!... cum rar se vede chiar în orașele cele ... Petruț Pârvescu - Câmpia cu numere - Prima zi ... repetabile mass-turbări imperfecte între două apusuri trece gloria acestei lumi între două răsărituri muncă și somn un zaț enorm de mulțumire freamătă pe bulevardul victorie efluvii genetice din bantustanele îndestulării (bogată complexă și diversă este fresca sub care ni se înfățișează realitatea semnul nostru biped contemporan ilustrând preocupările și atitudinile ... Bogdan Petriceicu Hasdeu - Micuța Bogdan Petriceicu Hasdeu - Micuţa Micuța de Bogdan Petriceicu Hasdeu (trei zile și trei nopți din viața unui student) Lumina din Moldova , Iași, II, 1862 nr. 9, 10, 11, 13, 14, 15, 18, 19. Versiunea nouă în Aghiuță , 1864, nr. 5-21. Cuprins 1 Ziua întâia 2 Ziua a doua 3 Ziua a treia 4 Epilog Ziua întâia Aveam șaptesprezece ani; eram student în drepturi la o universitate germană oarecare și țineam cu chirie trei odăi au premier în casa d-nei Ana Pacht, veche actoriță în demisiune, a cărei unică fată, domnișoara Maria, copiliță de șasesprezece ani, apăruse atunci de curând pe scenă, culegând din capul locului aplauzele publicului iubitor de... domnișoare. Eu o numeam "Micuța", deși era nemțoaică, ba chiar poate pentru că era nemțoaică: pe de o parte, ca om, o iubeam; va să zică, o iubeam pe de o parte; pe de altă parte, ca român, nu-mi plăceau lucrurile și chiar fetele nemțești, și, numind pe frumușica mea "Micuța", prin însăși aceasta o românizam și o iubeam oarecum și pe de altă parte. Ce-i dreptul, era frumoasă! Era frumoasă ca o româncă! Avea niște ochi... culoarea și mărimea ... Alexandru Macedonski - Noaptea de februarie ... ar fi zis, de orișicine, preursirea că-l răsfață Și că este dintre-aceia care-ajung la Capitol, Că degrabă câștigat-a vreo victorie-nsemnată, Că de groaza lui dușmanii au dosit-o ca mișei... Nu! Victoria cea mare, bătălia câștigată Nu este decât podoaba tinereții, dezbrăcată Pe un ... Alexandru Macedonski - Lupta și toate sunetele ei Alexandru Macedonski - Lupta şi toate sunetele ei Lupta și toate sunetele ei de Alexandru Macedonski Armonie imitativă Țip — trâmbițe. Țepeni pe cai, cavalerii Răriră-ale rânduri. Redeșteptat-a Titanica frunte a munților antici Sunetul repede. — Tobe bat; — tabăra Arboră flamure splendide! — Soarele PĂ³leie armele-armatelor. — Zgomotul Urcă, semnalul de luptă, lovitura Tunului dându-l. — Pe loc fac foc flintele; Trapăt scadroanele și se amestecă. -- Gloanțele ciuruie-n piepturi și sabia Șuieră. — Piepturi de piepturi se sfărâmă, Coifuri de coifuri se țandără. — Inima Bate pe inimă, și-mbrățișările Nu se dezlănțuie până ce sufletul Zboară printr-însele. — Stânga vrăjmașilor Fuge-n dezordine. — Steagul pe Grivița Fâlfâie. — Tunetul tunului duduie... Bun drum, obuzelor!... Drum bun victoriei! Tunetu-obuzelor este: Cincinat Pavelescu - Mama (Pavelescu) Cincinat Pavelescu - Mama (Pavelescu) Mama de Cincinat Pavelescu Cea mai mare parte din comoara sensibilității și imaginației poeților este moștenirea directă a sufletului delicat, blând și iubitor al mamelor. Dar care poet, cât de necunoscut, sau literat, cât de modest, nu simte în ochii lui arzând o lacrimă de emoțiune și de recunoștință când, pronunțând cuvântul Mama, evocă ființa iubită ce se apleacă înfrigurată de griji peste leagănul copilului sau peste nădejdile adolescentului? Dați-mi voie să smulg eu o frunză din laurii ce încununează frunțile voastre de aleși ai muzelor, de învingători ai vieții și s-o las să-și tremure mângâierea târzie peste frunțile acelor mame care n-au trăit ca să împărtășească gloria voastră, sau s-o depun cu multă evlavie la picioarele celor care, fiind în viață, au făurit din suferințele lor neștiute sufletele și victoriile voastre de azi. Toată ziua cosea și lucra pentru copii. N-am văzut-o niciodată ieșind din casă decât însoțită de tata sau de unul din noi. N-am cunoscut în casa noastră alte distracții decât muzica, citirea, declamarea. Obosită de-a fi născut, crescut și educat atâția copii, a murit într-o ... Dimitrie Anghel - Reveria unei statui Dimitrie Anghel - Reveria unei statui Reveria unei statui de Dimitrie Anghel Publicată sub titlul "La mîndrele vremi de altădată", în Luceafărul [Sibiu], IX, 21, 1 nov. 1910, p. 517—518. Pe piedestalul lui de marmoră, din ziua solemnă cînd buciumul a sunat prelung și alba pînză ce-l acoperea a căzut ca luată de vînt, pe calul de bronz, cu piciorul ridicat, gata parcă să pășească de pe soclu, înțepenit puternic în scări, ținînd în dreapta buzduganul, cu cununa de bronz pe creștet, Ștefan-Vodă privește parcă înaintea lui peste veacuri. De-a dreapta și de-a stînga, tunurile mute străjuiesc, și vîntul toamnei tîrzii, trecînd cu suflarea lui rece, îi murmură parcă un cîntec trist, o întîmplare străveche, un basm din vremuri legendare. Soarele l-a luminat cu strălucirea lui de foc, ploi de primăvară l-au spălat, iernile i-au schimbat pe rînd hlamidele de hermină, și anii au trecut tot mai mulți, tot mai mulți... Peste gîtul încordat al calului cu fruntea ridicată sus, ochii lui privesc, și piața goală dimprejurul lui parcă se umple de lume. De pretutindeni, de pe străzi, roiuri negre curg, pe ... George Ranetti - Lui C. Nottara George Ranetti - Lui C. Nottara Lui C. Nottara de George Ranetti versuri închinate lui C. Nottara Tu cel mai ideal Horațiu Din vecinica Fântâna Blanduziei Rămâne-vei izvor al Poeziei Din care vom sorbi fără de sațiu Toți fiii viitori ai României Rămâne-vei simbol al vredniciei Ș-al Artei ce desfide timp și spațiu. George Ranetti cel care a spus ieșind, într-o zi, în Calea Victoriei: „Ce dă lume, ce dă lume și nici un Om! Ion Luca Caragiale - Cadou... Cadou... de Ion Luca Caragiale „Iubite amice, Astă-seară, avem pom de Crăciun. Ne-ai promis că vii să prânzești cu noi. Te rog, nu uita. Te aștept până la șapte fără un sfert la berărie, ca să mergem împreună. În tot cazul, daca nu ne-ntâlnim, vino direct la noi; dar vino negreșit; se supără Acrivița. Stasache â€� Acrivița este soția lui nenea Stasache. La oamenii aceștia se petrece bine; mă duc să-ntâlnesc pe amicul meu la locul arătat. Sunt șapte fără un sfert, și omul meu lipsește; dar n-aștept mult, și iată-l. — Gândeam că nu vii, îmi zice el. — Se putea, nene Stasache, să supăr pe cocoana Acrivița? — Bine ai făcut, că ș-așa e destul de supărată. — De ce? — Închipuiește-ți? monșer, că acum câteva zile nenea Andrei senatorul (știi cât ține el la familia noastră!) vine, ca după obicei, la noi și zice: „Eu, mă înțelegi, s-a închis Senatul și se duc toți p-acasă, și n-am să fiu de Crăciun cu voi, si m-am gândit să v-aduc la fiștecare câte ceva ca cadou"... și ... Ion Luca Caragiale - Manifestul "moftului român" Ion Luca Caragiale - Manifestul "moftului român" Manifestul "moftului român" de Ion Luca Caragiale Către cocoane Auzit-ați, cocoanelor! Nu e glumă! De acum să vă țineți! V-o spunem din vreme ca să vă pregătiți tauletele; iaca, cu treaba, cu una-alta nu bagi de seamă, și te pomenești că sosește 10 mai și vă prinde. Are să fie lată de tot în anul ăsta! Au să vie împăratul Germaniei cu 500 de dragoni, țarul Rusiei cu 500 de cazaci, împăratul Austro-Ungariei cu 500 de husari: 1500 de ofițeri, bașca de ai noștri, pe care-i cunoașteți. Și încă mai cine, credeți? Victoria, regina și împărăteasa Engliterii și Indielor, cu 500 de scoțieni, îmbrăcați foarte ușor, mai ușor decât baletistele de la teatru. Care va să zică 1500 și cu 500 fac 2000. În capul alaiului are să meargă muzici și armată multă, pe urmă împărații și împărătesele, și după ei iar muzici și oaste. Iar mai înainte de toți și printre toți și după toți să vă vârâți dumneavoastră cu copilele și copiii, să vă trăiască! să le sărutați cununiile! Să vă feriți numai să nu vă calce caii, ori cavalerii să nu facă cu ochiul la ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VICTORIERezultatele 1 - 10 din aproximativ 14 pentru VICTORIE. PALMARÉS , palmaresuri , s . n . Listă în care se înscriu succesele sau victoriile ( sportive , artistice etc . ) obținute de cineva ; totalitate a unor astfel de succese sau de ... și însoțit de un cortegiu din care făceau parte senatori , căpeteniile armatei și prizonierii făcuți în război , reprezentând cea mai înaltă onoare acordată învingătorului . 2. Victorie ... TRIUMFÁ , triúmf , vb . I . Intranz . 1. A repurta o victorie strălucită , a birui în luptă . 2. Fig . A reuși , a avea un mare succes ; a se impune ... ... TROFÉU , trofee , s . n . 1. ( În antichitate ) Armura unui dușman învins , așezată de obicei pe un trunchi de copac , în semn de victorie ; p . ext . monument ridicat în amintirea unei victorii sau în cinstea unui erou , pe care se așezau de obicei armele învinsului . 2. Pradă de război ... ... BIRUÍNȚĂ , biruințe , s . f . Victorie CÂȘTIGÁ , câștíg , vb . I . 1. Tranz . A obține bani sau alte bunuri materiale ( prin muncă , prin speculații , prin exploatare , la jocuri de noroc etc . ) ; p . ext . a dobândi , a obține experiență , cunoștințe etc . 2. Tranz . A atrage de partea sa ; a cuceri . Câștigase simpatia tuturor . 3. Tranz . A obține , a cuceri victoria ( într - o competiție sportivă , într - un proces etc . ) . 4. Intranz . A deveni mai bogat în . . . , a - și spori conținutul , calitatea , ELEUTERÍE , eleuterii , ( 2 ) s . f . 1. Guvernare liberă a unui stat din Grecia antică . 2. ( La pl . ) Serbări care se celebrau în cinstea unei victorii . [ Pr . : - le - IMPERÁTOR , imperatori , s . m . Titlu onorific care se conferea generalilor romani de către soldați sau de către senat după repurtarea unei mari victorii ; persoană care purta acest ... LÁUR , lauri , s . m . 1. Dafin . ( La pl . ) Frunzele dafinului ( cu care se încununau odinioară eroii , poeții , oratorii ) ; fig . glorie , victorie . 2. Arbust cu frunze persistente și lucioase , cu flori mici și cu fructe roșii ( Ilex aquifolium ) . 3. Plantă veninoasă cu miros neplăcut , cu flori mari ... ... REPURTÁ^2 , repurtez , vb . I . Tranz . A obține , a câștiga o victorie , un succes ( de obicei într - o competiție ) . REPURTÁ^1 , repórt , vb . I . Tranz . și refl . ( Rar ) A - și îndrepta gândul asupra unor oameni ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||