|
|
||
|
Vezi și forma bază: TENTA Vezi și:TENTA, TENTAȚIE, TENTAȚIUNE, ADEMENI, DEMITENTĂ, ISPITI, SINEALĂ, TENTANT ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului TENTĂ: TENTA.
TENTĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. TÉNTĂ, tente, s.f. Amestec de tuș (sau de culoare) cu apă, terebentină etc., folosit pentru a reda nuanța de culoare dorită; nuanță a unei culori. - Din fr. teinte.Sursa : DEX '98 TÉNTĂ s. v. nuanță.Sursa : sinonime téntă s. f., g.-d. art. téntei; pl. ténteSursa : ortografic TÉNT//Ă \~e f. 1) Amestec de vopsele folo-sit în pictură pentru a obține nuanța dorită. 2) Nuanță obținută prin amestecul mai multor culori. 3) Suprafață a unei imagini, rea-lizate cu un astfel de amestec. /Sursa : NODEX TÉNTĂ s.f. (Pict.) 1. Amestec, în diferite proporții, de apă și tuș sau orice alt colorant, folosit pentru a reda nuanța dorită într-o colorație; nuanță a unei culori. 2. Suprafață a unei imagini realizată în tentă (1). [< fr. teinte].Sursa : neologisme TÉNTĂ s. f. 1. amestec, în diferite proporții, de apă și tuș sau orice alt colorant, folosit pentru a reda nuanța dorită într-o colorație. 2. (fig.) nuanță, culoare. 3. strat de culoare omogen, aplicat pe un suport. (< fr. teinte)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru TENTĂRezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru TENTĂ. Dimitrie Anghel - Pe un volum al lui E. Gîrleanu Dimitrie Anghel - Pe un volum al lui E. Gîrleanu Pe un volum al lui E. Gîrleanu de Dimitrie Anghel Publicată în Ramuri , VI, 13—14, 16 ian. 1911, p. 201—203. Brun, ca ieșit dintr-o sticlă de cerneală, adevăratul tip de oriental; ochi languroși și veșnic îndoliați de odaliscă. Cînd nu cuvîntă, știe să privească și să asculte. Înmagazinează bun și rău, minciună și adevăr, cu lăcomia struțului care nu alege cînd îi e foame. Buna lui credință e nesfîrșită și, printr-o bizarerie curioasă, cu care l-a dotat natura, după cîtva timp de la inhibiție, el își însușește toate întîmplările, transformîndu-le și dîndu-le proporții uriașe. Invenția la el e o trebuință organică, e o reacțiune contra uniformității, un antidot fără de care viața n-ar mai avea nici un haz, e, ca să zic așa, pîinea lui cotidiană. Și-apoi, ce-are a face dacă un lucru e adevărat sau nu, cînd el poate să deștepte curiozitatea cetitorului măcar o minută, sau poate avea aparența unui adevăr. Dacă baronul de MĂ¼nchhausen, de cinegetică memorie, care și-a petrecut cea mai mare parte din existență în lumea lighioanelor, ... Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul I) Volumul II →→ Am pornit cu stângul în lume, ca și în război. La demobilizare, acolo, în dosul magaziilor gării, pe câmpul presărat cu mese și cu soldați beți de fericirea vieții recâștigate, pe toți i-am auzit: "Băgați de seamă, când vă veți vedea cu libretul în mână, să porniți cu dreptul!" Dar eu știu că oricât m-am muncit cu gândul, acum un an, să mișc întâi dreptul, când s-o da semnalul de plecare, spre front, din obișnuință militărească - deși acum nu mai răcneau porunci scurte ca la paradă și nimeni nu se uita cu ce pas o ia omul spre moarte -, am mișcat stângul. Și iată-mă c-am ajuns prin atâtea ploi de foc, cu picioarele și cu mâinile zdravene, cu pieptul neîngăurit, tocmai aici, în această zi sfințită a liberării de orice pericol. Iar astăzi e zi de marți și dacă toți oamenii dimprejurul meu se fac a uita c-au să pornească înapoi pe drumul vieții, cu tot dreptul mișcat întâi, într-o zi atât de nefastă, eu mă simt din cale-afară de ... Anton Holban - O moarte care nu dovedește nimic Anton Holban - O moarte care nu dovedeşte nimic O moarte care nu dovedește nimic de Anton Holban Fericirea a fost mare când mi s-a dat prilejul să plec la Paris! Scopul copilăriei mele se realiza. Aveam să străbat în fine eu însumi toate ungherele prin care mă orientam cu ușurință cu mintea și unde plasasem numai cu imaginația sute de romane a căror acțiune se petrecea acolo. Palpitând de bucurie, studiam, alături de Irina, ghidurile, hărțile, cărțile explicative. O purtam cu mine prin magazine, pe la legații, pe la birouri de bilete de tren, perorându-mi toate planurile. Ziua plecării sosi, și mă conduse la gară. Trenul mai avea 20 de minute până la plecare, mă instalasem bine și acum nu știam ce să-i vorbesc. (Poate pentru că mă obseda ideea că despărțirile trebuiesc întovărășite de suspine și de vorbe.) Și am schițat o teorie: “Întotdeauna înainte de a te despărți de cineva drag nu te pricepi să-i vorbești, tocmai pentru că ai prea multe de spusâ€�. Îmi scuzam astfel uscăciunea din momentul acela? Sau era un mijloc să mă liniștesc, văzând-o indiferentă? În orice caz, ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TENTĂRezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru TENTĂ. TENTÁ , tentez , vb . I . Tranz . A ispiti , a ademeni , a TENTÁȚIE , tentații , s . f . Ispită , ademenire , dorință . [ Var . : tentațiúne s . TENTAȚIÚNE s . f . v . ... ADEMENÍ , ademenesc , vb . IV . Tranz . A atrage , a ispiti , a momi , a tenta DEMITÉNTĂ s . f . Tentă între luminos și întunecat într - o pictură sau ... ISPITÍ , ispitesc , vb . IV . Tranz . 1. A atrage ( spre rău ) a ademeni , a tenta , a momi . 2. ( Înv . ) A pune la încercare sau la o probă pe cineva sau sentimentele , caracterul cuiva . 3. ( Înv . și ... SINEÁLĂ s . f . ( Pop . ) 1. Vopsea albastră ; spec . albăstreală pentru rufe și var ; p . ext . apă cu albăstreală în care se clătesc rufele albe pentru a căpăta o tentă albăstrie . 2. Culoare TENTÁNT , - Ă , tentanți , - te , adj . Care tentează , atrage ; ispititor , |
||