Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CĂDERE, CONTRABARAJ, DĂRÂMARE, DĂRĂPĂNARE, PEREU, RISIPĂ, SURPĂCIOS, SURPĂTURĂ ... Mai multe din DEX...

SURPARE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

SURPÁRE, surpări, s.f. Acțiunea de a (se) surpa și rezultatul ei. - V. surpa.

Sursa : DEX '98

 

SURPÁRE s. l. v. prăbușire. 2. prăbușire, scufundare. (\~ pământului.) 3. (GEOL.) surpătură. (S-a produs o \~ de teren.)

Sursa : sinonime

 

SURPÁRE s. v. dărăpănătură, dărâmătură, detronare, hernie, mazilire, mazilit, năruitură, paragină, prăbușitură, ruină, surpătură.

Sursa : sinonime

 

surpáre s. f., g.-d. art. surpării; pl. surpări

Sursa : ortografic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru SURPARE

 Rezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru SURPARE.

Alexandru Macedonski - În arcane de pădure

... tristă, noapte mută, noapte moartă, cer opac -- Dar privighetoarea cântă, dar privighetoarea cântă. În arcane de pădure vijelie ce spăimântă, Trăsnet roșu ce-nfășoară și surpare de potop; Pentru ce e armonia o mânie fără scop, Dar privighetoarea cântă, dar privighetoarea cântă. În arcane de pădure grozăvie ce spăimântă, Aurora-ntârziată ...

 

Alexandru Macedonski - Epoda de aur

... Alexandru Macedonski - Epoda de aur Epoda de aur de Alexandru Macedonski Sub cerul de zori printre nori Surpare de roze din raze Și ochi rourați de extaze Și flori pestetot și fiori...     Iar apa sub ulmi și sub sălcii. Caișii zâmbesc sub ninsori ...

 

Gheorghe Asachi - La moldoveni

Gheorghe Asachi - La moldoveni La moldoveni de Gheorghe Asachi La restatornicirea domnilor pământeni Vers înalt de bucurie să răsune împregiur! Astăzi gemetul Moldovei în armonii se preface, Astăzi soarta îmblânzită ni urează cu ogur, Și din clime seninoase se întoarnă lină pace, Se întoarnă sânte drituri, ce-s odoare unui neam, Spre a cărora domnire de mult rugi noi înalțam. Pentru-a noastră fărdelege, pre cetăți și pre câmpii, Din a tunetului sferă, cu-nfocată aspră mână, Săgeta a morței înger mii de fulgere și mii Ce pre creștetele mândre sfărâmat-au în țărână, Într-atâta că urgia și văpaia nu a stâns Calde râuri de crunt sânge ș-un amar noian de plâns. Însă Domnul al puterei, ce pre omul păcătos Pentru lucrul cel nevrednic ș-ovelite fapte ceartă, Îmblânzitu-s-a acuma și, părintele duios, Spre a noastră vindecare, ni lovește și ni iartă; Dar la cuget și privire ni-a lăsat un trainic semn De-nfrânare despre rele și spre dreptul de îndemn. Ca un călători nemernic, zbuciumat de-al mărei val, Când în noaptea-ntunecoasă nici o stea în ...

 

Constantin Cantacuzino - Istoria Țării Rumânești

Constantin Cantacuzino - Istoria Ţării Rumâneşti Istoria Țării Rumânești de Constantin Cantacuzino Istoria Țării Rumânești întru care să cuprinde numele ei cel dintâi și cine au fost lăcuitorii ei atunci și apoi cine o au mai descălecat și o au stăpânit până și în vremile de acum s-au tras și stă Cuprins 1 Predoslovie 2 Numele aceștii țări den vechi cum îi era și cine o stăpâniia 3 Stăpânitorii și lăcuitorii aceștii Dachii. Cine au fost întâi 4 Traian Ulpie. Puindu-se împărat romanilor, au supus Dachia desăvârșit 5 De Dachia pe scurt iar voi mai arăta, cât zic că au fost de mare și cu ce părți s-au hotărât 6 Dupe ce au așezat Traian pre romani în Dachia, cum s-au ținut și pănă când tot așa au stătut 7 Vlahii de unde să zic vlahi, sau alt nume iar mai tot așa, căruia scriitoriu cum i-au plăcut puindu-le numele și mai ales de unde să trag ei 8 Dupre ce au rămas rumânii în dachia moșnĂ©ni, cât supt ascultarea împăraților romani au stătut și apoi la ce au mai ajuns 9 Hunii, au cum le zic alții unii, den cari ungurii să ...

 

Alecu Russo - Piatra Teiului

Alecu Russo - Piatra Teiului Piatra Teiului (Legendă) de Alecu Russo Fragment dintr-o călătorie în Munții Moldovei Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V I Mulți dintre compatrioții noștri s-au dus, se duc și se vor mai duce poate în străinătate. Călătoria e un lucru frumos și bun, care ne dezvăluie, cu mult mai bine decât cărțile, viața intimă a civilizațiilor. Puțini sunt care să nu fi măsurat geometricește lungimea Praterului, de la cea din urmă casă de pe Jägerzeile până la rotondă; care, oricât de încăpățânat le-ar fi fost tactul lor muzical, să nu fi simțit fără voie piciorul lor drept bătând măsura, pe când ascultau pe Wasser-glaus, pe o frumoasă lună plină, unul din acele dulci valsuri ale lui Lanner ori Strauss, care leagănă într-o ușoară somnie bătrâna și molatica Vienă. Foarte mulți dintre tinerii noștri, întorși la căminul părintesc, vorbesc despre întâmplările pe care Italia le-a semănat în calea lor, și amintirile acestea sunt ca o palidă răsfrângere a parfumului frumosului ei soare. Care dintre noi n-are la îndemână o anecdotă auzită la Paris, o aventură la Viena, o ...

 

Mihail Kogălniceanu - Trei zile din istoria Moldaviei

Mihail Kogălniceanu - Trei zile din istoria Moldaviei Trei zile din istoria Moldaviei de Mihail Kogălniceanu I - 25 februarie 1777 Und so kam doch wieder ein Fleck von Europa von einer willkĂ¼hrlichen und aussagenden Herrschaft unter eine ordentliche, beglĂ¼ckende, erhaltende schĂ¼tzende Regierung. . La 25 februarie 1777, Poarta Otomană, uitând aceea ce cu 78 ani înainte, la 26 ianuarie 1699, la congresul de Karloveț, răspunsese solilor poloni care cereau Moldavia: "cum că țara Moldovii nu poate să le o dea să le fie lor podană, fiindcă este volnică și turcilor este închinată, iară nu cu sabia luată" [1], au iscălit după mijlocirea baronului Tugut, c. c. internunțiu la Constantinopol, diploma prin care Bucovina se da Austriei. Atunce ținutul Cernăuților, jumătate din ținutul Sucevei, cu vechea capitalie a Moldaviei, Câmpulung cu administrația sa cea republicană, episcopia Rădăuților, mănăstirile Putna, Sucevița, Solca, Voronețul și alte atâte locașuri sfinte, toate zidite, împodobite și înzestrate de vechii și vitejii noștri domni, s-au dezlipit de Principat. Atunce Bucovina, adică 178 mile pătrate de pamânt strămoșesc, trei târguri și două sute cincizeci sate primiră o stăpânire străină; atunce șaptezeci mii moldoveni fură siliți a îmbrățoșa o altă naționalitate decât ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Ioan Vodă cel Cumplit

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Ioan Vodă cel Cumplit Ioan Vodă cel Cumplit de Bogdan Petriceicu Hasdeu Aventurile, domnia, războaiele, moartea lui; rolul său în istoria universală și în viața poporului român. (1572-1574) Ainsi d'un peuple entier je feuilletais l'istoire! Livre fatal de deuil, de grandeur, de victoire... Astfel răsfoiam istoria unui popor întreg: carte fatală de doliu, de mărire, de victorie! Victor Hugo, oda Ubi defuit orbis Cuprins 1 PREFAȚA LA A II-A EDIȚIUNE 2 PREFAȚA PRIMEI EDIȚIUNI 3 INTRODUCȚIUNE 4 AVENTURIERUL 5 DOMNUL 6 CĂPITANUL 7 CATASTROFA 8 DUPĂ EL... 9 EPILOG PREFAȚA LA A II-A EDIȚIUNE Sunt acum aproape 30 de ani, la 1864, în casele lui Mircousch din Piața Teatrului, am scris pe Ioan-vodă cel Cumplit. Eram tânăr și scriam așa cum nu mai sunt în stare de a scrie astăzi: dar tocmai de aceea, reproducând lucrarea mea de atunci, o las cum a fost, fără a cuteza să-i îmbătrânesc tinerețea, căci orice adaos ar fi un benghi, orice scurtare — o zbârcitură. Fără a adăoga, fără a scurta, fără ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SURPARE

 Rezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru SURPARE.

CĂDERE

... lucru , coborâre spre pământ sub efectul gravitației . 2. Desprindere a unei părți componente dintr - un organism . 3. Răsturnare a unui corp ; surpare . 4. Fig . Ocupare , cucerire . Căderea Cartaginei . 5. Fig . Insucces , nereușită . 6. Competență , drept . Nu e în căderea lui să mă judece . 7. Nereușită , eșec . - V ...

 

CONTRABARAJ

CONTRABARÁJ , contrabaraje , s . n . Baraj de înălțime mică din piatră , din beton sau din lemn , amplasat la o distanță mică în aval de un baraj principal , pentru a preîntâmpina eroziunea fundului albiei și surparea barajului principal . - Contra ^1 +

 

DĂRÂMARE

... DĂRÂMÁRE , dărâmări , s . f . Acțiunea de a ( se ) dărâma și rezultatul ei ; doborâre ; distrugere , nimicire , surpare

 

DĂRĂPĂNARE

... DĂRĂPĂNÁRE s . f . Acțiunea de a se dărăpăna ; ruinare , năruire , surpare

 

PEREU

PERÉU , peree , s . n . Strat de piatră care căptușește un taluz , un șanț sau o suprafață înclinată de teren pentru a împiedica surparea pământului sau eroziunea lui de către

 

RISIPĂ

... RISÍPĂ , risipe , s . f . 1. Folosire nechibzuită a bunurilor materiale sau bănești , cheltuială fără măsură ; irosire . 2. ( Înv . și pop . ) Sfărârmare , distrugere ; surpare

 

SURPĂCIOS

... SURPĂCIÓS , - OÁSĂ , surpăcioși , - oase , adj . Care se surpă ușor , expus la surpare

 

SURPĂTURĂ

... SURPĂTÚRĂ , surpături , s . f . 1. Faptul de a ( se ) surpa . 2. Loc prăpăstios în curs de surpare ; loc de unde s - a rupt o porțiune de teren ; p . ext . porțiunea dislocată . 3. Ruină , dărâmătură . 4. ( Pop . ) Hernie . - Surpa + suf . - ătură ...