|
|
||
|
Vezi și forma bază: SNOP Vezi și:SNOP, SNOPIRE, SNOPUȘOR, ȘIRĂ, ȚĂPOI, CLAIE, CORLATĂ, DESMIN, FURCOI, GLUGĂ ... Mai multe din DEX...SNOPI - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. SNOPÍ, snopesc, vb. IV. Tranz. 1. (Reg.) A strânge și a lega cerealele păioase în snopi, a face snopi. 2. Fig. (Fam.) A bate foarte rău pe cineva. ** Refl. (Rar) A se obosi foarte tare (din cauza unei munci grele); a se istovi. - Din snop.Sursa : DEX '98 SNOPÍ vb. v. distruge, extermina, masacra, măcelări, nimici, prăpădi, stârpi.Sursa : sinonime SNOPÍ vb. a stâlci, (pop.) a stropși, (înv. și reg.) a tărbăci, (reg.) a o tânji, a toropi, (Transilv.) a melestui, (fam.) a burduși, a cotonogi, (fig.) a bumbăci, a strivi, a tăbăci, a zdrobi, a zvânta. (L-a \~ în bătaie.)Sursa : sinonime snopí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. snopésc, imperf. 3 sg. snopeá; conj. prez. 3 sg. și pl. snopeáscăSursa : ortografic A SNOP//Í \~ésc tranz. 1) rar (cereale) A lega în snopi. 2) pop. A bate foarte tare; a zdrobi în bătăi; a făcălui; a stropși; a stâlci; a tăbăci; a toropi. /Din snopSursa : NODEX A SE SNOP//Í mă \~ésc intranz. A face (concomitent) schimb de bătăi (cu cineva). /Din snopSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru SNOPIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 47 pentru SNOPI. Alexei Mateevici - Deasupra Târgului Bârlad ... Alexei Mateevici - Deasupra Târgului Bârlad Deasupra Târgului Bârlad de Alexei Mateevici Deasupra târgului Bârlad Trecut-a un aeroplan Ș-un snop de pâine-a aruncat Cules din lanuri de german: ,,Noi semănat-am primăvara Cu pâinea voastră toată țara, Grădină, vale, deal și șes ... nu ni-i frică, Sătui ne ține Muntenia, Degeaba oastea se ridică, Și prinde toată România". Așa hârtie-a fost legată De-un snop de pâine aruncată. O, Doamne, unde-i ispășirea, O, Doamne, unde-i mântuirea? Străinii ne-au mâncat sudoarea, Iar noi ne chinuim flămânzi. Pământul, ce ... George Ranetti - Ca și odinioară... George Ranetti - Ca şi odinioară... Ca și odinioară... de George Ranetti Informații despre această ediție Am revăzut moșiea iar in floare... Blagoslovitul grâu prăjit de soare. Ca ș-altădată-ntinde pe câmpie O nesfârșită pânză aurie, Și numai ici și colo mici șuvițe De flori îmbălsămate și pestrițe: Iar printre ele țanțoșii, făloșii Maci roșii. Ca marea dup-o groaznică furtună. Așa părea azi câmpul potolit, Că nimeni n-ar avea temeiu de bănuit Că și p-aici, năpraznică, nebună. Deslănțuitu-s-a revolta celor mici. De-au tremurat palate uriașe Și s-au simțit mai mici, mai nevoiașe. Ca niște mușuroaie de furnici!.... Cine-ar ghici că un vulcan a fost aici?... Ca și odinioară, subt arșița de vară. Țăranul strângc snopii belșugului străin: Și-i calm, și-i harnic, bietul... Ce vită de povară ! Dă zece înainte chiar boului blajin... Ca și odinioară, el jalea doar și-o plânge Cosind, în resemnatul și blândul doinei viers... Dar, - rătăciți în snopul ce mâna-i aspră strânge - Văd câțiva maci... și-mi pare că-s petele de sânge Ce încă nu s-au Mihai Eminescu - Dacă treci râul Selenei... Mihai Eminescu - Dacă treci râul Selenei... Dacă treci râul Selenei... de Mihai Eminescu Dacă treci râul Selenei se face pare că sara Deși-ntr-a soarelui lume eternă noapte nu ține. E-o sară frumoasă  adormită deși este ziuă. Aerul e vioriu, miroasele florilor mândre; Adormitor se ridică din oștile florilor mândre; Într-un codru măreț, unde arbor legat e de arbor, De liane ce spânzură-n aer snopii de flori, Unde prin vechii copaci-și fac albinele stupii sălbateci, Plini de faguri de miere, ce curge ca auru-n soare, Cu de ghirlănzi uriașe copaci, din a lor rădăcine Până la vârfii din nori cu liane încolăciți-s, Cari cu snopi de flori i-nconjoară, mărirea le-ngroapă. Dacă prin codri pătrunzi dai de-o vale frumoasă și verde Pe-al căreia deal se întinde o mândră grădină. Mari cireși cu boabele negre, cu frunza lor verde, Crengile-ndoaie de greul dulcilor, negrelor boabe, Meri, cu merele roșii ca fața cea dulce a-Aurorei, Mișcă în vânt frumoasele, mari, odorantele roade; Iară pe marginea mândrei grădini înălțată-i în huciuri Vița de vie cu frunza întoarsă ce umbră dorește Și cu ... Mihai Eminescu - Dacă treci râul Selenei Mihai Eminescu - Dacă treci râul Selenei Dacă treci râul Selenei... de Mihai Eminescu Dacă treci râul Selenei se face pare că sara Deși-ntr-a soarelui lume eternă noapte nu ține. E-o sară frumoasă  adormită deși este ziuă. Aerul e vioriu, miroasele florilor mândre; Adormitor se ridică din oștile florilor mândre; Într-un codru măreț, unde arbor legat e de arbor, De liane ce spânzură-n aer snopii de flori, Unde prin vechii copaci-și fac albinele stupii sălbateci, Plini de faguri de miere, ce curge ca auru-n soare, Cu de ghirlănzi uriașe copaci, din a lor rădăcine Până la vârfii din nori cu liane încolăciți-s, Cari cu snopi de flori i-nconjoară, mărirea le-ngroapă. Dacă prin codri pătrunzi dai de-o vale frumoasă și verde Pe-al căreia deal se întinde o mândră grădină. Mari cireși cu boabele negre, cu frunza lor verde, Crengile-ndoaie de greul dulcilor, negrelor boabe, Meri, cu merele roșii ca fața cea dulce a-Aurorei, Mișcă în vânt frumoasele, mari, odorantele roade; Iară pe marginea mândrei grădini înălțată-i în huciuri Vița de vie cu frunza întoarsă ce umbră dorește Și cu ... Ștefan Octavian Iosif - Pintea Ştefan Octavian Iosif - Pintea Pintea de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție I Spun povești minuni destule Despre Pintea Năzdrăvanul, Spaima-ntunecatei cetini Ce-mpresoară Caraimanul. Mari isprăvi de vitejie, Cunoscute poate vouă. — Ascultați acu la mine, Să vă spun și eu vreo două... Pintea, fraged copilandru, La ciobani intrase slugă Și-l muncea într-una gîndul Cum ar face el să fugă : Bacii lacomi nu o dată Mi-l lipseau de prînz ori cină Și-l certau apoi în pilde, Ca să-i caute pricină... Într-o zi, umblînd cu turma, Întîlnește-n cale-o zînă : — Bună vremea, măi voinice ! — Bună inima, stăpînă ! — Spune-mi mie ce te doare Și de ce ești trist la față ? Poate eu voi fi în stare Să-ți ajut cu vreo povață... Pintea stă prostit și rîde... Ce să-i zică ?... Ce să-i ceară ? Mai nu crede, mai se-ndeamnă Și răspunde-așa,-ntr-o doară : — Dă-mi putere, sfîntă zînă, Ca să-i bat pe toți ciobanii ! I-aș snopi numai o dată, De m-ar pomeni cu anii !... — Dacă vrei să prinzi putere, Du-te, Pinteo, de te scaldă Colo-n iezer ... Ștefan Octavian Iosif - Secerișul (Iosif) Ştefan Octavian Iosif - Secerişul (Iosif) Secerișul de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Cîmpiile țin astăzi sărbătoare ! Prin holde coapte, fetele grăbite Înoată pîn'la brîu, împodobite Cu roșu mac și vinete cicoare... Huiește secera fulgerătoare... Bat mii de raze-n fețe dogorite. Ușor se-nclină spicele-aurite, Cad snopii-n șir... Cîntați, secerătoare ! Se clatină, lung țipă subt povară Căruțele pe drumul alb de țară ; Pocnind din bice, hăulesc flăcăii. Apusul joacă într-un potop de pară : Se duce craiul zilelor de vară Spre alte lumi, departe-n fundul Alphonse de Lamartine - Războiul ... cade, se ridică fâlfâind; Moartea de țintă-și alege printr-însa a-nnemeri, Trăsnetul aci lovește, și greșit nu poate fi Ca un snop de oțel cade în pulbere răsturnat. Armăsarul său s-azvârle, se simte neînfrânat; O piezișă căutătură p-al său stăpân aruncând, Se-ntoarce, își pleacă ... Dimitrie Gusti - Închinare lui Ștefan-Vodă ... nour luminos. Stă sus martirul lumii ce-i Dumnezeu putinte, Iar jos l-a lui picioare mormîntul umilit Al omului, în care un snop de oseminte E-o mînă de cenușă, odor neprețuit. Din astă catacombă și mucedă și rece, Din ist sicriu de gheață în noapte-nfășurat Cu ... ... deștepți, vor plînge iarăși toți, Cînd el te va-ncleșta să te ridice. Trosnind te vei lupta să scoți Din mîna lui, dar ca un snop de spice, Tu strîns vei fi de el; și ce să poți, Tu slab și vechi, în brațe-așa voinice ! Veți fi puțin de-a ... George Coșbuc - Doina (Coșbuc) ... dânșii plâng. E plin de oameni câmpul, Tu, Doino,-n rând cu ei. Moșnegi și oameni tineri Și tinere femei Adună fânu-n stoguri Și snop din spice fac Din scutece copilul Când plânge-n săhăidac Te duci și-l joci pe brațe Și-l culci apoi pe sân, Și-i ... George Coșbuc - Gazel (Coșbuc, 2) ... 2) Gazel de George Coșbuc Picurii cu strop de strop Fac al mărilor potop— Zilnic câte-un spic adună Și-n curând tu ai un snop. Mergi încet și las’ s-alerge Alții cât or vrea-n galop. Fii stejar, să crești în lături, Nu înalt și slab, un plop. Nu ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SNOPIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 24 pentru SNOPI. SNOP , snopi , s . m . 1. Legătură mare făcută din mănunchiuri de cereale păioase ( secerate ) . 2. Grup de lucruri de același fel care formează un mănunchi , o ... SNOPÍRE , snopiri , s . f . Acțiunea de a ( se ) snopi și rezultatul ei . - V. ... SNOPUȘÓR , snopușori , s . m . Diminutiv al lui snop ; snopuleț . - Snop ȘÍRĂ , șire , s . f . 1. Grămadă mare de paie , de snopi etc . clădită în formă de prismă și terminată la partea superioară cu o coamă ( ascuțită ) ; claie , stog . 2. ( În sintagma ) Șira spinării = coloana vertebrală . [ Var . : șúră s . ȚĂPÓI , țăpoaie , s . n . ( Reg . ) 1. Furcă ( mare ) cu coada lungă și cu dinți drepți de fier , cu care se ridică snopii de grâu , maldărele de fân sau de coceni etc . 2. Căpriorul de la mijloc la casele tărănești . - Țeapă + suf . - CLÁIE , clăi , s . f . Grămadă mare de fân , de snopi de cereale etc . , de obicei în formă CORLÁTĂ , corlate . s . f . ( Reg . ) 1. Iesle . 2. Îngrăditură sau colibă pentru vite . 3. Împletitură de formă bombată care se așează pe car când se transportă snopi sau fân . 4. Poliță în jurul cuptorului pe care se țin vase de bucătărie și alte lucruri mărunte ; prichici . [ Pl . și : corlăți ] - Probabil din magh . DESMÍN s . n . Alumosilicat hidratat de sodiu și de calciu , alb , gălbui sau roșiatic , sticlos , cu cristale grupate în formă de snopi , întâlnit la unele roci bazice și în filoane FURCÓI , furcoaie , s . n . Furcă ( 1 ) mare ( cu doi dinți ) , întrebuințată mai ales la încărcatul fânului și al snopilor . - Furcă + suf . - GLÚGĂ , glugi , s . f . 1. Obiect de îmbrăcăminte în formă de pungă conică , care acoperă capul pentru a - l feri de ploaie , de frig etc . 2. Grămadă de snopi , de știuleți de porumb sau de mănunchiuri de cânepă , care se așază în picioare , în forma unei stive Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||