|
|
||
Vezi și:SIMPATIC,
AFECȚIUNE,
AFECTUOS,
AGREA,
CÂȘTIGA,
COCHETA,
CUCERI,
CUCERITOR,
CURTE,
IMPOPULAR
... Mai multe din DEX...
SIMPATIE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. SIMPATÍE, simpatii, s.f. 1. Atracție, înclinare, afinitate pe care cineva o simte față de o persoană sau pe care o inspiră cuiva; afecțiune; p. ext. obiectul acestui sentiment. ** Aprobare; atașament; devotament. 2. (Fam.) Persoană față de care cineva simte afecțiune sau dragoste. 3. (Med.) Legătură, raport dintre (două) organe simetrice care face ca, atunci când unul este afectat, să sufere și celălalt. Ochii sunt organe care se îmbolnăvesc prin simpatie. - Din fr. sympathie, lat. sympathia.Sursa : DEX '98 Simpatie ≠ aversiune, dispreț, dușmănie, nesimpatie, antipatieSursa : antonime SIMPATÍE s. afecțiune, atașament, (fig.) slabiciune, (înv. fig.) plecare. (Simte o deosebită \~ pentru ...)Sursa : sinonime simpatíe s. f., art. simpatía, g.-d. art. simpatíei; pl. simpatíi, art. simpatíileSursa : ortografic SIMPATÍ//E \~i f. 1) Afinitate morală; sentiment de atracție între două sau mai multe persoane. 2) fam. Persoană față de care cineva nutreşte afecțiune. 3) Sentiment spontan de bunăvoință față de o ființă. [G.-D. simpatiei] /<lat. sympathia, fr. sympathie, it. simpatia.Sursa : NODEX SIMPATÍE s.f. 1. Atracție, afinitate, înclinație pentru o persoană, pentru un popor, pentru o cauză etc.; afecțiune; dragoste. ** Obiectul acestui sentiment. 2. (Med.) Legătura, raportul dintre (două) organe simetrice, care face ca atunci când unul este atins să sufere și celălalt. ** Corespondență presupusă între calitățile unor corpuri. [Gen. -iei. / < fr. sympathie, it. simpatia, lat., gr. sympathia].Sursa : neologisme SIMPATÍE s. f. 1. atracție, afinitate, înclinație față de o persoană, o cauză etc.; afecțiune, dragoste. * obiectul acestui sentiment. 2. (med.) legătură, între (două) organe simetrice, care face ca atunci când unul este atins să sufere și celălalt. * corespondență presupusă între calitățile unor corpuri. (< fr. sympahie, lat. sympathia)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru SIMPATIERezultatele 1 - 10 din aproximativ 91 pentru SIMPATIE. Andrei Mureșanu - Simpatie la Viena ... Andrei Mureşanu - Simpatie la Viena Simpatie la Viena de Andrei Mureșanu Spune-mi, mamă, ce să fie, Ce mă trage-așa cumplit, Cât abea aștept să vie, Ceasul care e menit ... Garabet Ibrăileanu - Omul - o celulă a organismului numit societate ... suflet alcătuită din tot ce este mai josnic în om. Ea presupune brutalitate de sentiment și inferioritate de gândire. Netoleranța este ură și lipsă de simpatie intelectuală. Netoleranța este strâns legată de pornirea bestială de agresiune. Netoleranța este atitudinea gorilei feroce care a parvenit să vorbească. Toleranța este produsul ... Dimitrie Anghel - Preludiu (Anghel) ... zvîrlite la întîmplare, nu-și pot ajunge scopul. Artistul are la îndemîna lui sufletele, el știe să puie degetul pe struna care va face prin simpatie să vibreze struna altui suflet, el numai poate da culoare suferinții, numai el poate aprinde licăriri de lumină într-o lacrimă. Dacă sînt în adevăr ... Gheorghe Asachi - Iubirea de patrie ... asemănarea limbei, originea, faima, nefericirile, nădejdele, în sfârșit, toate aceste elemente sau cel puțin măcar o parte din ele îi unesc într-o de-asemene simpatie. A se da numele de egoism obștesc acelei simpatii și interesului comun, ce domnește între mădulările din care se alcătuiește o nație ar ... ... și amintiri trecute, să fii atît de dibaci ca să dai fiecărei slugi, ce a slujit înaintea ta pe un altul, gradul de simpatie de care se bucura înainte și care crede că i se cuvine e într-adevăr o problemă cît se poate de greu de rezolvat. Pe ... Garabet Ibrăileanu - Eternul feminin ... de a compătimi anticipat cu orice ființă dezarmată. Această tendință, mai cu seamă într-un suflet feminin de elită, se rezolvă într-o simpatie autentică, naturală, care se răsfrânge asupra întregii naturi vii cu o amploare și cu o intensitate absolut necunoscute bărbaților. 6. Feminitatea puternică este, în adev ... frumoasă și elegantă, care se dezbracă încet, a lene, cu gândul aiurea, zâmbind unei amintiri, unei așteptări? 14. Fără iubire și chiar fără simpatie, un bărbat poate să aibă legături cu o femeie; o femeie, fără nici un sentiment pentru bărbat, nu poate să aibă legături, decât cu un ... aproape totdeauna interesele generale intereselor ei. Pentru femeie, acei care nu fac parte din casa ei sunt străini, sunt chiar dușmani. Când o femeie are simpatie pentru cineva, ea simte nevoia ca acela sa devină membru al familiei ei. Ea nu poate concepe simpatia pentru cineva care, într-un fel sau ... Paul Zarifopol - Flaubert și Anatole France ... care stăpânea toate facultățile intelectuale și morale ale lui Flaubert. Ca și Don Quichotte, omul acesta dislocat avea o excesivă capacitate de entuziasm și de simpatie. De accea era totdeauna furios. Amândoi, Don Quichotte și Flaubert, erau buni la inimă. Din mare dragoste de dreptate și de frumos, cavalerul a ... Flaubert cere, cred, oarecare explicații. Pentru aceasta, trebuie să ne ajute domnul Henri Laujol. Cine este domnul Henri Laujol? Anatole France îl recomanda, cu multă simpatie: un tres aimable fonctionnaire de la republique, autor de nuvele și de critici literare remarcate. În paginile domnului Laujol, cultul artei se amestecă cu grija ... Alecu Russo - Contra latinizanților ardeleni Alecu Russo - Contra latinizanţilor ardeleni Contra latinizanților ardeleni de Alecu Russo Steaua Dunării , în nr. 33, anul trecut, a reprodus din Gazeta de Transilvania apologia ardelenilor emeriți, ce luminează Principatele cu flacăra limbii manualului de filozofie, de care România literară a vorbit în nr. 10, și citează totodată opiniunea corespondentului Gazetei din Zărnești despre națiunile lumii alergând toate după uniune , iar numai națiunea română, și ce parte din națiunea română?... un milionaș de moldoveni, prin România literară , prin Steaua Dunării și prin Zimbrul , se împotrivesc misiunii ce destinul a împărțit românilor. România literară , pentru odihna pedanților, a încetat, dar principurile literare și limbistice, dar colaboratorii ei tot trăiesc, și astăzi ei revendică partea lor în hula Gazetei și se mândresc de truda ce și-au dat în cercetarea titlurilor ardelenilor noi a regenta înțelepciunea noastră cu pensumuri latinești. România literară a zis: Petru Maior, Klein, Șincai, Maiorescu, Costineștii, Ureche, Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare sunt români, dl Uițirab a fost român... iar gramerianii de astăzi sunt numai munteni, moldoveni, blăjeni, brașoveni și ardeleni, da nu români... România literară a zis: păsăreasca ... Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra mișcării literare și științifice Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra mişcării literare şi ştiinţifice Asupra mișcării literare și științifice de Constantin Dobrogeanu-Gherea Seceta literară și științifică, sărăcia mișcării noastre literare contemporane e în afară de orice îndoială și, desigur, puțini se vor găsi care să nege acest fapt pe cât de trist, pe atât de adevărat. Nu-i vorbă, în privința mișcării științifice propriu-zise se vor găsi unii care nu ne vor da dreptate. Numărul școlilor și al școlarilor crește necontenit, universitățile noastre se îmbunătățesc foarte mult, o mulțime de tineri ne vin din străinătate înarmați cu toată știința europeană; n-ar fi deci nedrept de a vorbi de lipsa unei mișcări științifice la noi? Neîndoielnic că cei ce vor vorbi așa vor avea o mare doză de dreptate. Că instrucția se întinde la noi — cam încet, nu e vorbă, dar totuși se întinde — nu mai încape discuție; că universitățile noastre se îmbunătățesc foarte mult, e poate mai puțin sigur, admitem însă și asta; dar de aci și până la o mișcare științifică în adevăratul înțeles al cuvântului mai e un pas, și un pas foarte important. Pentru că aceea ce deosebește mai ales o mișcare științifică într-o ... Ștefan Octavian Iosif - Amorul orb Ştefan Octavian Iosif - Amorul orb Amorul orb de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel Nu se cunosc, nici s-au văzut vreodată!... Dar ambii sapă sumbre galerii, Ca doi mineri înmormântați de vii Ce-n întuneric, făr’ de lămpi, se cată.– Atrași de-aceleași tainici simpatii, Boltesc tuneluri lungi ca să răzbată, Și solul sună, unde prind să bată, De zvonul surdei lor telegrafii.– Tot mai aproape se aud, și tot Mai harnici sapă vesel să s-ajungă, Și dup-atât ocol și cale lungă Se întâlnesc deodată bot în bot Sub bolta nupțială a cupolei... Și iată, astfel se iubesc – sobolii! Alecu Russo - Poetul Dăscălescu Alecu Russo - Poetul Dăscălescu Poetul Dăscălescu de Alecu Russo România literară, Zimbrul, în urma Steaua — care are toate simpatiile noastre pentru călduroasa și folositoarea sa redacție, deși limba ei bate prea în franțuzie, — și mai mult o broșură tipărită în Îași în anul acesta, au făcut cunoscut publicul cu talentul dlui Dăscălescu — un talent drept și adevărat național, că se tălmăcește cu limba, năravurile și durerile românului. De la ivirea broșurii dlui Dăscălescu au trecut vro șase luni, și în zadar am așteptat ca magistrații și areopagele să-și deie socotința spre a opri sau a îndemna publicul; dar areopagele au fost mute, și critica a tăcut până astăzi. Prin critică nu înțelegem numai aceea care bate fără cruțare frazeologia, sărăcia ideilor, pedanteria și obiceiurile literaturilor străine introduse cu patos în pământul român, dar critică sănătoasă, ce răspândește bunul, când vine ca acuma sub chipul poeziei dlui Dăscălescu, română până în cap; și pentru că poezia astă e română și nu vrea să fie alta, nici lamartiniană, nici byroniană, nici hugoniană, de aceea este totodată și frumoasă de limbă, limpede de idei și adâncă de gândire folositoare, precum înțelegem; și ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SIMPATIERezultatele 1 - 10 din aproximativ 28 pentru SIMPATIE. ... SIMPÁTIC , - Ă , simpatici , - ce , adj . 1. Care inspiră simpatie ; plăcut , atrăgător . 2. ( Înv . ) Care dă dovadă de simpatie , plin de simpatie . 3. ( În sintagma ) Cerneală simpatică = cerneală incoloră , care devine vizibilă numai la căldură sau prin tratarea cu diferite soluții speciale ( și care se întrebuințează pentru ... ... AFECȚIÚNE , afecțiuni , s . f . 1. Simpatie ... AFECTUÓS , - OÁSĂ , afectuoși , - oase , adj . Care manifestă simpatie ... AGREÁ , agreez , vb . I . Tranz . A vedea cu ochi buni , cu simpatie CÂȘTIGÁ , câștíg , vb . I . 1. Tranz . A obține bani sau alte bunuri materiale ( prin muncă , prin speculații , prin exploatare , la jocuri de noroc etc . ) ; p . ext . a dobândi , a obține experiență , cunoștințe etc . 2. Tranz . A atrage de partea sa ; a cuceri . Câștigase simpatia tuturor . 3. Tranz . A obține , a cuceri victoria ( într - o competiție sportivă , într - un proces etc . ) . 4. Intranz . A deveni mai bogat în . . . , a - și spori conținutul , calitatea , COCHETÁ , cochetez , vb . I . Intranz . A căuta să placă , să atragă atenția , interesul , simpatia unei persoane ( de sex opus ) printr - un mod de comportare atrăgător ; a schimba cu cineva vorbe CUCERÍ , cuceresc , vb . IV . I. Tranz . 1. A cuprinde , a ocupa , a supune un teritoriu cu puterea armelor . 2. Fig . A - și atrage simpatia , a câștiga dragostea sau bunăvoința cuiva . II. Tranz . și refl . ( Înv . ) A ( se ) supune , a ( se ) închina ; a ( se ) ruga umilindu - CUCERITÓR , - OÁRE , cuceritori , - oare s . m . și f . 1. Persoană , popor , țară etc . care face sau a făcut cuceriri . 2. Bărbat sau femeie care reușește să atragă simpatia sau dragostea unei persoane de sex CÚRTE , curți , s . f . I. 1. Spațiu ( împrejmuit ) în jurul unei clădiri , al unei gospodării etc . care ține de această clădire , gospodărie etc . ; ogradă . 2. ( În trecut ) Locuința de la țară a moșierului ; conac ; totalitatea acareturilor împreună cu această locuință . 3. Palatul de reședință al unui suveran ; ( înv . ) reședința întărită a domnitorului și a boierilor , unde se refugia și populația în timpul războaielor . II. ( Cu determinări ; în trecut ) Numele unor instanțe ( superioare ) judecătorești și administrative . Curtea de casație . Curtea de apel . Curtea de juri . III. Omagiu măgulitor adresat unei femei în semn de afecțiune , spre a - i câștiga favoarea , simpatia , dragostea . - IMPOPULÁR , - Ă , impopulari , - e , adj . ( Rar ) Care nu se bucură de simpatia , de aprobarea poporului ; Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||