|
|
||
|
Vezi și forma bază: REPEZI Vezi și:REPEZI, REPEZIȘ, BÂȚÂI, EXPRES, FECUND, FUGĂTOR, HĂPĂI, HUȘTI, IUTE, NĂVĂLI ... Mai multe din DEX...REPEDE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. RÉPEDE, repezi, adj., adv. I. Adj. 1. (Despre mișcări) Care se produce fără întârziere; iute, rapid; (despre lucruri în mișcare) care se deplasează cu repeziciune, cu iuțeală; (despre ape) care curge cu repeziciune; p. ext. (despre picături, stropi etc.) care cade iute, succedându-se rapid. ** (Despre timp) Care trece cu repeziciune. ** (Despre oameni și manifestările lor) Iute în mișcări, ager, sprinten, vioi; grăbit, repezit, pripit. * Loc. adv. Cu paşi repezi = grabnic, în ritm rapid. ** (Substantivat, f.) Gândăcel de culoare arămie, verde-deschis pe spate, cu puncte albe pe fiecare elitră (Cicindela campestris). 2. (Despre agenți fizici) Care se manifestă cu putere dar nu durează mult; care trece iute. 3. (Despre dealuri, planuri etc.) Foarte înclinat, pieziș, în pantă, abrupt. 4. (Despre drumuri) Care duce la țintă în cel mai scurt timp. II. Adv. 1. Iute, cu zor, în grabă. ** Îndată, imediat, deodată, brusc. * Expr. Repede-repejor = îndată, fără întârziere. 2. Devreme, de timpuriu, prea curând. - Lat. rapidus, rapide.Sursa : DEX '98 Repede ≠ agale, alene, domol, încet, lent, liniștit, târziuSursa : antonime RÉPEDE adj. v. succint, sumar.Sursa : sinonime RÉPEDE adj., adv., s. I. adj., adv. 1. adj. v. sprinten. 2. adj. v. iute. 3. adv. v. iute. 4. adv. v. imediat. 5. adv. v. allegro. 6. adv. v. deodată. 7. adj. v. abrupt. II. s. (ENTOM.; Cicindela campestris) (reg.) dragobete, măsurător, târtăriță.Sursa : sinonime répede adj. m., f. répede; pl. m. și f. répeziSursa : ortografic répede adv.Sursa : ortografic répede (insectă) s. f., pl. répeziSursa : ortografic RÉPEDE^1 adv. 1) Într-un timp scurt; în (cu) grabă; iute; imediat. A acționa \~. 2) Înainte de vreme; (prea) devreme; de timpuriu; prematur. A îmbătrâni \~. /<lat. rapidus, rapideSursa : NODEX RÉPE//DE^2 \~zi adj. 1) (despre persoane sau despre manifestările lor) Care vădește repeziciune; iute. Gesturi \~zi. 2) (despre ape curgătoare) Care curge cu repeziciune. Fluviu \~. 3) (despre timp) Care trece cu rapiditate. Ani \~zi. 4) (despre precipitații atmosferice) Care sunt intense și de scurtă durată. Ploaie \~. 5) (despre forme de relief) Care este foarte înclinat; cu unghi mare de înclinație. Po-vârniș \~. 6) (despre mișcări) Care se face fară întârziere; rapid. /<lat. rapidus, rapideSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru REPEDERezultatele 1 - 10 din aproximativ 534 pentru REPEDE. Emil Gârleanu - Călătoare! ... ... fire de nisip se prinseseră, apoi, cu iscusință, o luă încet pe cusătura carâmbului, în sus. Călătoarea își dete toată silința să se urce mai repede pe cizmă, căci vederea ei îi amintea, cu groază, priveliștea pe care cizma unui alt vânător i-o dăduse într-o zi: trei tovarășe din ... le aduc nici un folos?â€� judecă ea. Porni mai departe. Mai în sus, alt buzunar. Hai și-acolo! De-abia se coborî însă, și, repede, căută să fugă înapoi. Buzunarul, îmbâcsit cu foi de tutun, o amețise. „Iată ce fel de buruieni știu culege oamenii!â€� își zise, dezgustată ... cum o apucă, îndată o și lăsă la loc: fărâmitura era udă de sângele păsării. „Brrr! Vasăzică, ăsta e omul!â€� gândi furnica; și repede-repede-repede Ion Luca Caragiale - Vizită... ... — Ionel! strigă iar madam Popescu; Ionel ! vin' la mama! — Sări, coniță! varsă spirtul! s-aprinde! — Ionel! strigă iar mama, și se scoală repede să meargă după el. Dar pe când vrea să iasă pe ușe, apare micul maior de roșiori cu sabia scoasă și-i oprește trecerea, luând ... vrea să se reculeagă fiind surprins de inamic. Clipa însă de reculegere trece ca o clipă, și maiorul, dând un răcnet suprem de asalt, se repede asupra inamicului. Inamicul dă un țipăt de desperare. — Ține-l, coniță, că mă dă jos cu tava! Madam Popescu se repede să taie drumul maiorului, care, în furia atacului, nu mai vede nimic înaintea lui. Jupâneasa este salvată; dar madam Popescu, deoarece a avut ... l deoache, și îmi zice: — Scuipă-l, să nu mi-l deochi! Maiorul și-a fumat țigareta până la carton. Apoi se repede la mingea pe care i-am adus-o eu și-ncepe s-o trântească. Mingea sare până la policandrul din tavanul salonului, unde turbură grozav ... — Ionel! mamă! ce ai? Mă-ntorc și văz pe maiorul, alb ca varul, cu ochii pierduți și cu drăgălașa lui figură strâmbată. Mama se ... ... în casă, luă un cuțit și se întoarse în grădină, să sape la tulpina rozetei unde se dusese chiftirița. Cum săpa, nerăbdător să dea mai repede de jiganie, deodată își aduse aminte de femeie. Și, cum dezgropa țărâna, așa își dezgropa în minte trecutul lui, viața lui singuratică, petrecută aici, între ... la sfârșit? Dar lacrimile femeii îi muiau inima... Dădu de cuibul chiftiriței, într-o împletitură ca de câlți, tocmai la rădăcina florii. Din cuib ieșiră repede două gângănii, pe care Cuhulea le rostogoli cu limba cuțitului în pahar. Și se gândi: dacă și urâciunile astea trăiesc împreună și se pot înțelege ... o apucă de umeri și o întoarse bine spre el: — Uită-te la mine. Nu? — Nu. — Ei, asta-i! Și se aplecă repede și sărută femeia apăsat pe buze. Femeia nu s-a ferit; văru-său s-a dus, iar dânsa a rămas ... mai demult parcă purtarea tânărului ăstuia nu-i cam plăcea. Când intră în odaie, găsi pe Smaranda tot așa, cu fața în palme. Se duse repede lângă ea, o mângâie: — Ce ai, Smarando, ce ai? Se uită drept în ochii ei și o văzu plânsă. Îi spuse deodată: — Ascultă ... ... pe mări pornesc, Află vânt contrariu, stau, se zguduiesc, Apoi iar se-nturnă repezi, spumegate, Astfel se-nturnară cetele turbate. Toți restrânși, p-ai noștri, repede cobor, Îi strivesc prin număr și prin focul lor. Calul și piciorul nu mai pot să calce Decât pe cadaveri... Câmpu-n sânge zace. Brațele ... ... simțit zdruncinătura grozavă când calul câzu cu el. În clipa de frământare, când primi un glonț, în mână, n-a simțit decât arsura repede a unui fier roșu; apoi alergarea nebună, după lupta scurtă, când sabia lui intrase în gâtul ofițerașului turc un copil ce i se ... patului parcă pâlpâia, și colonelul, cu greutate, de-abia ridică mâna de atinse oțelul luciu al tecii. Pe la amiază cerul se înnoră deodată, plouă repede, cu ropot, dar spre seară norii se topiră cele din urmă raze ale soarelui mureau curate, rumenind odaia. Colonelul dormita. Vroi să se trezească de ... vedenii ciudate... Deodată se văzu călare în învălmășagul de la Smârdan... Calul căzuse, dar nu se putea ridica. Își amintea totuși că atunci se sculase repede, și, cu toate acestea, acum sta întins jos... Dar bine, pe ofițerul turc îl străpunsese într-o clipă, știa bine asta; dar acum acesta îl ... ... la una la alta, șinapoi. Așa s-au ținut ani după ani; și vremea trecea, nadișanca se hodorogea, conul Gavrilaș și Bălanul îmbătrâneau Bălanul mai repede, cum e felul calului. Bălanul îmbătrânise mai tare, dar și boierul, pe zi ce mergea, se făcea tot mai morocănos. Fata dumisale, văduvă, se mutase ... muncitorii și o auzeau de departe , îndată sporeau la muncă: — I-auzi mă, vine Sfântul Ilie! Vechilii încălecau și dădeau raite; oamenii mișcau mai repede brațele; și câmpul întreg mișuna, ca de furnici, într-atâta hărnicie. Pe boierul Gavrilă nici capul nu-l durea; hodorogeala crescând treptat cu numărul zbanțurilor ... într-o zi argatul veni și-i spuse că Bălanul nu vrea să mănânce. Boierul s-a speriat, s-a coborât repede și s-a dus în grajd. Calul ridică încet capul, închise ochii și-și sprijini botul pe umărul stăpânului său. — Ce-i ... ai tu? Ce ai, băiete? Bălanul deschise ochii, se uită, ca și când ar fi vrut să spuie ceva, apoi îi închise iarăși. Boierul trimise repede după un țigan care știa să ia sânge, apoi alergă să spuie și fetei dumisale despre boala Bălanului. Când se întoarseră amândoi în grajd, îl ... ... — Fugi până ici la moară și cheamă pe moș Vasile. Băiatul lovi cu funia căpăstrului în cal și o luă spre moară. Se întoarse repede înapoi. Morarul nu era acolo. — Atunci repede-te și adu pe tătuca. Luați și o frânghie. Rămas singur, călărașul se apropie să se uite. Privi îndelung. Înecatul fusese izbit de apă în ... n-o poate scoate la capăt cu moșneagul tehui, rupse o creangă de mesteacăn, acoperi cu dânsul mortul, apoi plecă după primar... Vestea se răspândise repede. Oamenii din sat începuseră să se adune. Veniseră bărbați, flăcăi; câteva femei stăteau departe, cu mâna la gură, galbene de frică. Într-un târziu, după ... schimbă în spaimă cuprinse pe singuraticul boier. Ar fi vrut să vadă pe cineva, pe-un dușman chiar, numai să-l vadă. Și spaima veni repede. Boierul se repezi la clopot, trase găitanul cu putere și-l rupse, iar de sus, din colțul casei, nici un clinchet nu veni. Ce făceau ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Milogul ... se clătină pe picioare, se rezemă de zid, supse cea din urmă înghițitură de rachiu, oftă și, uitându-se lung în ochii țigăncii, îi zise repede: Uite-așa, măcar să crăpi, o să-ți zic p-a lu' Sotir: Nelăută, nespălată, bat-o Dumnezeu s-o bată, da nu ... cei bogați. Și deschizând ochii mari și bășicați de lacrimi, își rezemă vioara de piept și urmă cu un glas bun: Oamenii din târg trec repede. Au treburi multe. N-au vreme să-și desfacă punga. De-a surda le cânți. Am cântat, am plâns, am întins mâna, și ... Ștefan Octavian Iosif - Lenore (Iosif) ... dreapta și la stânga lor, Pe drumul nins de lună, Cum zboară dealuri, văi, câmpii! Greu podurile sună! — Urra!... E luna sus... Urra! Ce repede merg morții! Te temi, iubita mea, de morți? — Ah, nu... dar lasă morții! Hei, unde merge-acel norod Și corbii, ce s-adună? Ce ... dreapta și la stânga lor Câmpii, orașe, sate, Și țări și munți dispar în zbor, De goană fulgerate. — Urra!... E luna sus!... Urra! Ce repede merg morții? Iubita mea, te temi de morți? — Ah, lasă-n pace morții! — Te uită! sus pe eșafod Stafii și draci s-adună ... pinten. Cum zboară toate-n depărtări! Apar, dispar întruna! Orașe, sate, țări și mări, Și stelele, și luna! — Urra!... E luna sus... Urra!... Ce repede merg morții! Te temi, iubita mea, de morți? — Vai... las' să doarmă morții!... — Roib! roib! cocoșii cântă-n sat... Miroase-a dimineață ... roib! zăresc la răsărit O geană de roșață... Mireasa mea, cred c-am ajuns! Suntem în dreptul porții, Și patul nunții ni-e gătit... Ce repede merg morții! Convoi, și roib, și cavaler Străfulgeră în treacăt; Lovit cu o vergea de fier, Se frânge vechiul lacăt; Aripile bătrânei porți S-aruncă ... ... a înțeles că cineva îl amenință, că cineva vrea să-i țărmurească libertatea, s-a strâns ghem, apoi s-a destins repede și a pornit ca o săgeată. Mânca pământul sub copitele lui, simțea că i se aprinde ceva înăuntru, că ochii îi ard și ... Dimineața mergea la câmp, ca de obicei; serile, arareori. În grajd vara era răcoare; iarna — cald. Și vremea trecea... Vremea trecea! anii se scurgeau repede unul după altul. Ehe! cine știe când fusese războiul! Dar odată cu anii s-au scurs și puterea și avântul lui. Îmbătrânise, picioarele îi tremurau ... mai sta așa de încordat, ochiul nu mai căta departe. Odată poticni și se rostogoli jos, cu călăreț cu tot. S-a ridicat repede, dar de atunci îl lua mai rar la câmp și-l purta numai la pas. În urmă, nu-l mai lua deloc. Venea diminețile la ... brațul de fân, din care dânsul mâncase mai înainte, el se smunci, rupse frâul și, repezindu-se către celălalt, îl mușcă de gât. Îi despărțiră repede, iar el luă, pentru întâiași dată, de la soldat, două lovituri de vargă. A două zi, dimineață tare, generalul veni, porunci să se ... Gottfried August B%C3%BCrger - Lenore (Iosif) ... dreapta și la stânga lor, Pe drumul nins de lună, Cum zboară dealuri, văi, câmpii! Greu podurile sună! — Urra!... E luna sus... Urra! Ce repede merg morții! Te temi, iubita mea, de morți? — Ah, nu... dar lasă morții! Hei, unde merge-acel norod Și corbii, ce s-adună? Ce ... dreapta și la stânga lor Câmpii, orașe, sate, Și țări și munți dispar în zbor, De goană fulgerate. — Urra!... E luna sus!... Urra! Ce repede merg morții? Iubita mea, te temi de morți? — Ah, lasă-n pace morții! — Te uită! sus pe eșafod Stafii și draci s-adună ... pinten. Cum zboară toate-n depărtări! Apar, dispar întruna! Orașe, sate, țări și mări, Și stelele, și luna! — Urra!... E luna sus... Urra!... Ce repede merg morții! Te temi, iubita mea, de morți? — Vai... las' să doarmă morții!... — Roib! roib! cocoșii cântă-n sat... Miroase-a dimineață ... roib! zăresc la răsărit O geană de roșață... Mireasa mea, cred c-am ajuns! Suntem în dreptul porții, Și patul nunții ni-e gătit... Ce repede merg morții! Convoi, și roib, și cavaler Străfulgeră în treacăt; Lovit cu o vergea de fier, Se frânge vechiul lacăt; Aripile bătrânei porți S-aruncă ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru REPEDERezultatele 1 - 10 din aproximativ 165 pentru REPEDE. ... REPEZÍ , repéd , vb . IV . 1. Refl . A porni în grabă , a se duce repede spre . . . , a da fuga , a sări . 2. Refl . ( Fam . ; despre oameni ) A face un lucru în grabă și adesea ... ... repezișuri , s . n . 1. Mișcare violentă ; goană , alergătură ; năvală . 2. Pantă abruptă ; povârniș foarte înclinat . 3. Porțiune din cursul unui râu unde apa curge foarte repede . - Repede ... BÂȚÂÍ , b ? țâi , vb . IV . Intranz . , tranz și refl . A tremura , a mișca nervos și repede din mâini , din picioare sau din cap ; a da repede ... care merge cu viteză mare , oprindu - se numai în stațiile importante . Scrisoare ( recomandată ) expresă sau colet expres = scrisoare sau colet care ajunge la destinație mai repede , în schimbul unei suprataxe . Bufet expres ( și substantivat , n . ) = bufet în care se servesc , foarte repede ... FECÚND , - Ă , fecunzi , - de , adj . 1. ( Biol . ) Care este apt să se reproducă ; ( sens curent ) care se înmulțește ușor și repede ; prolific . 2. Fig . ( Despre idei , imaginație etc . ) Bogat . 3. Fig . ( Despre oameni ) Care scrie , compune , produce , publică mult , care are capacitatea de a da ... ... FUGĂTÓR , - OÁRE , fugători , - oare , adj . ( Rar ) 1. Care fuge mult sau repede . 2. Care trece repede ... HĂPĂÍ , hăpăiesc , vb . IV . Tranz . 1. A mânca înghițind repede și cu zgomot . 2. ( Rar ) A vorbi repede ... HUȘTI interj . 1. Cuvânt care sugerează mișcarea făcută de cineva sau de ceva care iese sau dispare repede , se strecoară repede ... IÚTE , iuți , adj . 1. Care acționează sau reacționează repede ; expeditiv , prompt ; care se produce repede , prompt . Om iute . Replică iute . 2. Care se enervează , se supără , se mânie ușor ; irascibil ; violent . 3. Care are gust înțepător ; care produce o senzație ... NĂVĂLÍ , năvălesc , vb . IV . Intranz . 1. A se repezi asupra cuiva sau undeva cu intenții agresive , dușmănoase , criminale etc . 2. A se repezi , a se năpusti undeva , spre ceva , a fugi în grabă la cineva , a da buzna . 3. A reveni în mare grabă și în mare număr undeva , la cineva ; a se îngrămădi , a se îmbulzi , a se Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||