Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: RĂTĂCI

  Vezi și:RĂTĂCIRE, RĂTĂCITOR, BERNARDIN, HORHĂI, NEMERNICI, NOMAD, ORBECĂI, PEREGRIN, PIERDE, PIERDUT, PRĂPĂDI ... Mai multe din DEX...

RĂTĂCIT - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

RĂTĂCÍT, -Ă, rătăciți, -te, adj. 1. Care a greșit drumul sau a pierdut direcția; dezorientat. ** Fig. Care greșește prin purtări, prin atitudine; cu mintea întunecată. ** Fig. (Despre ochi, privire) Care se uită în gol, fără o țintă precisă; care exprimă nedumerire, nesiguranță, tulburare, absență. 2. Care s-a pierdut, s-a înstrăinat de ai săi; răzlețit. - V. rătăci.

Sursa : DEX '98

 

RĂTĂCÍT adj. 1. v. răzlețit. 2. v. răzleț. *3. (fig.) întunecat, tulburat. (Cu mintea \~.)

Sursa : sinonime

 

RĂTĂCÍT adj. v. eronat, fals, greșit, inexact, neexact, nefondat, neîntemeiat.

Sursa : sinonime

 

rătăcít s. n.

Sursa : ortografic

 

RĂTĂCÍ//T \~tă (\~ți, \~te) 1) v. A RĂTĂCI și A SE RĂTĂCI. 2) fig. (despre ochi, privire etc.) Care este ațintit în gol; care vădește absență, dezorientare. /v. a (se) rătăci

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru RĂTĂCIT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 424 pentru RĂTĂCIT.

Petre Ispirescu - Făt-Frumos cel rătăcit

Petre Ispirescu - Făt-Frumos cel rătăcit Făt-Frumos cel rătăcit de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată o păreche de oameni, muncitori, de! cum dă Dumnezeu. Toată nădejdea lor era într-o iapă cu care se hrăneau. Și ar fi voit și ei să aibă un copilaș, dar fu peste poate. Cercetară în dreapta și în stânga, ca să afle niscaiva leacuri care să le desfacă făcutul stărpiciunei lor, dară, ași! parcă întâlnea tot surzi și muți. Nimeni nu știa să-i învețe ceva. Mai umblară ei ce umblară și, la urma urmelor, aflară despre un vrăjitor meșter carele închega și apele. Creștinul se duse și la dânsul, îi spuse păsul lui și îi ceru leacuri. Vrăjitorul n-așteptă multă rugă și, după ce se învoiră, îi dete un măr. - Din acest măr, zise el, să mănânce numai soția dumitale. Dară bagă de seamă să n-apuce din el nici o făptură cu viață de pe lumea asta. - Cât despre aia, n-ai grije, răspunse omul. Lasă pe mine; nu mi-ai dat mie în mână mărul? Acum să fii odihnit. Luând mărul, omul nu se mai gândea dară decât ...

 

Dimitrie Anghel - Oscar Wilde

Dimitrie Anghel - Oscar Wilde Oscar Wilde de Dimitrie Anghel Publicată în Ramuri , VI, 3 [20], 24 oct. 1910. p. 33—35. Gîndesc la soarta scriitorilor noștri, ce tristă și sarbădă este pe lîngă aceea a scriitorilor din țări străine. Unde-i vremea cînd vechii trubaduri străbăteau lumea, ducînd cuvintele înaripate și sonore din oraș în oraș, din castel în castel ? Unde sunt serbările acele fastuoase, în care se dădea lupta pentru frumos, unde mai sunt jutele și turnois -urile de aezi inspirați care veneau să se măsoare în puterea cîntecului, unde mai e melancolicul Wolfram să-și suspine, înstrunindu-și harfa, romanța la stea, ori impetuosul Tannhäuser să preamărească voluptatea amorului... S-a perdut obiceiul serbărilor de mult. În vastele săli goale în care locuiesc baronii ori prinții noștri, nu se obișnuiesc serbări, pe înaltul scărilor de marmoră nu mai stă cel ce ținea în mîna lui ridicată șoimul pe care magnați și seniori se întreceau să-l ieie, ca un semn că-și iau asupră-și toate cheltuielile serbărilor. Viața noastră e mizeră și cenușie, izvoarele de inspirație nu le putem lua decît din cărți, ochii noștri nu se pot înveseli de fastul ...

 

Vasile Alecsandri - Briar

Vasile Alecsandri - Briar Ghioaga lui Briar de Vasile Alecsandri Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI I În mijlocul câmpiei întinsă ce se pierde Sub zarea albăstrie cu-a ei comoară verde, Culcat pe spate șede voinicul bivolar Briar, ce n-are-n lume decât un gros stejar, Un bun și scump tovarăș de lupte crâncenite, Cioplit în chip de ghioagă cu falii oțelite. Alesu-l-au el singur în codrul îndesat, Jupitu-l-au de coajă, prin foc el l-au uscat, Apoi, ieșind în vale cu ghioaga subsoară, Acum se simte vesel că are-o sorioară. Știu bivolii de dânsa și-n laturi se feresc, Și, cât stau la pășune, cu ochiul o pândesc, Căci dacă-n depărtare se răzlețesc de turmă, Cumplita ghioagă zboară vârtej pe a lor urmă. Și bivolii sălbatici, nebuni de groaza ei, Revin la cârd în fugă, supuși ca niște miei. Știu lupii, hoți de noapte ce ies la vânătoare Când cerul se ascunde în neagra-nvelitoare, Și-n poalele pădurii, sub crânguri tupilați, Privesc duios la bivoli ce-n iarbă stau culcați, Dar nu-ndrăznesc să iasă din umbră mai devale, ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Apa morților

Ştefan Octavian Iosif - Apa morţilor Apa morților de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Cunoști pe călătorul străin ce rătăcește Lăsat de-ai săi pieirii, pe căi necunoscute ?... Părăgini fără țermuri se-ntind pustii și mute, Și-adîncurile zării se tot îndepărtează, Plutind ca niște ape în arșița de-amiază. El s-a răznit din ceată, și-a alergat spre ele Ca să-și potoale setea ce-i mistuia [1] plămînii. Zadarnic stăruiră în preajma [2] lui bătrînii : N-a vrut să țină samă de vorba-le-nțeleaptă Că nu-i decît părere, și moarte-n zări l-așteaptă... Tîrziu își vede-acuma nebuna rătăcire : Puterea nu-l mai iartă s-ajungă pe tovarăși Și n-o să mai se-ntoarcă pe veci de veci în țară-și : Văzduhurile-albastru surîd nepăsătoare, Jucînd voios dasupra drumețului ce moare... Cunoști pe călătorul străin ce rătăcește ! Dorind să cucerească mirajul tău, Apollo, Cîți visători nu fură ademeniți departe De blestemata apă a morților, și-acolo Ca el căzură pradă iluziei deșarte !... ↑ În Poezii (1908), eroare de tipar : mîntuia în loc de mistuia . ↑ Ibid. , prejma în loc de

 

Alexei Mateevici - Cuvântarea la primul congres al învățătorilor moldoveni din Basarabia

Alexei Mateevici - Cuvântarea la primul congres al învăţătorilor moldoveni din Basarabia Cuvântarea la primul congres al învățătorilor moldoveni din Basarabia de Alexei Mateevici Am venit — a spus păr[intele] Mateevici — să întâmpin și eu această sfântă zi de 25 mai. (Aplauze.) Primiți, fraților, felicitările mele călduroase,— ale unui om care a luptat și el în trecut cu vorba și cu scrisul pentru luminarea neamului întreg. Primiți felicitările mele de moldovean și rugăciunile mele de preot către Dumnezeu, ca să ne trimită ajutorul său pentru un lucru atât de sfânt și de mare. Ca unul care vin cu toată dragostea mea în mijlocul d-voastră cred că pot să-mi îngăduiesc de a vă da unele sfaturi frățești. Mai întâi de toate să știți că: Unde-i unul nu-i putere La nevoi și la durere. Unde-s doi puterea crește, Și dușmanul nu sporește. Fără unire nu vom putea dobândi nimic. Deci să avem un gând, o inimă, un ideal! Al doilea sfat e acesta. Lucrul drept poate înflori numai dacă se întemeiază pe idei drepte. Cu mâhnire am văzut astăzi că între d-voastră nu toți sunt uniți asupra ...

 

Cincinat Pavelescu - Dramă mută

Cincinat Pavelescu - Dramă mută Dramă mută de Cincinat Pavelescu Pajul Silvio cu vocea melancolică și plină De fiorii tinereții, pe un ritmu plângător, Modulează o romanță drăgălașă de amor, Pe când degetele-i albe rătăcesc pe mandolină. Fragedă și mlădioasă castelana se înclină Lângă ducele cu părul de argint și soarbe-n zbor Notele, ce ca o rază se topesc și-n păru-i mor, Evocând o seară dulce din trecutu-i de lumină. Armonia îi îmbată și o tainică-ntristare Strânge inima ducesei și a pajului poet... Pe când ochii lui pe sânu-i se opresc din întâmplare. Ea, privind la mâna-i albă cum pe coarde tremura, Simte-n ochii ei albaștri rătăcindu-i un regret... Și-nțelege-ntâia oară că pe duce îl

 

Cincinat Pavelescu - Ultima verba

Cincinat Pavelescu - Ultima verba Ultima verba de Cincinat Pavelescu Sub noaptea fără stele, ce trist și-nalță glasul Acel care fusese Isus... Veniți, veniți! Toți morții din morminte sculați-vă, e ceasul! Vin taina s-o dezvălui din moarte vă treziți! Și-atunci, din toată lumea, mulțimile-adormite, Sutimi și milioane de morți se deșteptau; Pe când de sub lințoliu enormele-i orbite, O tragică durere afară scăpărau... Și el, mai trist ca-n noaptea când se ruga pe munte, Sub umbra tremurată a verzilor măslini, Când se roșise alba-i sudoare de pe frunte, Mai trist ca pe calvarul însângerat de spini, Le zise: Biată turmă în noapte rătăcită, Eu v-am mințit odată când vă spuneam că sus V-așteaptă după moarte o viață fericită, Căci Tatăl nostru nu e, și serafimii nu-s! Eu vin din depărtarea neantului cea sumbră, De unde larma lumii se pierde-n infinit, Și viu ca să adaug o pagină de umbră La cartea de lumină ce-n vis am plăsmuit. Să n-așteptați zadarnic fanfara-nvietoare, Căci cerul plin de îngeri e-o pânză de tablou... Eu rătăcesc de veacuri prin golul fără soare, Și chem și- ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Zina-Doamna

Dimitrie Bolintineanu - Zina-Doamna Zina-Doamna de Dimitrie Bolintineanu Zina-doamna se coboară Pe-ale serii dese scări, Scuturând din aripioară Ale lunii sărutări. Printre valuri fugătoare De lumină ce treceau Și sub albele-i picioare Crini de aur se spărgeau. Pe cosițele-i râzânde Mii de raze s-aninau Și în aurele blânde Grațios se legănau. Mii de păsări poleite Cântă-n arbori înfloriți, Unii-n roade aurite, Alții încă-abia-nverziți. Iar pe unde ea se duce, Unde pașii-i rătăcesc, Păsările cânt mai dulce, Florile îmbobocesc. Alba, juna zinuliță Șade sub un plop de-argint Și ascultă în cosiță Vântul nopții murmuind. Dar mai colo-n depărtare Auziți un dulce cânt, Răsunând cu desfătare Printre pomi și printre vânt? — ,,Stele dulci și drăgulițe! Unde este zina mea, Ce vă poartă în cosițe Și vă are tot cu ea? Spuneți mie, viorele Care-n ochii-i străluciți! Spuneți, mărgăritărele Ce sub buze-i înfloriți! Cosicioara-i strălucește Ca-arcul ploaiei printre nor Și pe față-i pârguiește Floricica de bujor. Este mândră și ușoară Ca un flutur aeros Scuturând din aripioară Roua plaiului voios. Spuneți mie, florioare! Ați văzut un păstorel Ce-are-n plete flori ...

 

Emil Gârleanu - Singuraticii

Emil Gârleanu - Singuraticii Singuraticii de Emil Gârleanu Pe lacul luciu din grădina cu florile neclintite de nici o adiere, cu crengile nestrăbătute de nici un foșnet, pe lacul adormit că pare o uriașă lespede de cristal ce acoperă o altă grădină fermecată, lebăda — bărbatul rămas singur — trece ca o închipuire, alb ca zăpada, cu aripile ca două scoici de argint, cu gâtul lăsat între ele, subțire, ondulat ca toarta unei amfore. Pasărea plutește lin, și în ea parcă poartă, rătăcit, sufletul unei ființe duse de pe lume. Sus, pe bolta adâncă, stelele au pălit; în haosul albastru, luceafărul sclipește tainic, strălucitor, purtând parcă în văpaia lui viața tuturor lumilor cerești, a lumilor veșnic călătoare în necuprinsul firii. Și cum, jos, lebăda sidefează fața apei, sus, luceafărul luminează întinsul tăriei. Numai ei doi sunt pâlpâirile nopții acesteia, în care lumea pare adâncită într-un somn de moarte. Amândoi rătăcesc singuri, amândoi străjuiesc singurătatea, mistuindu-se în tăcere, mândri, deopotrivă de reci, deși unul, bulgăre de gheață, celălalt, pară de foc. Și se cunosc, se văd în fiecare seară, merg unul către altul și se-ntâlnesc: din înalt, luceafărul își coboară raza jos, în adâncul apei, unde ...

 

George Topîrceanu - Homer: Chinurile lui Ulise

... iubească cu sila: ,,Cine m-a pus să te las și să plec pe pustiile ape Fără să știu încotro, nici până când rătăci-voi? Valul ușor clipotind îmi aduce zadarnic aminte Sunetul glasului tău, blondă și dulce Calipso! O, ce neghiob am putut într-o clipă să fiu ...

 

Grigore Alexandrescu - Răsăritul lunii. La Tismana

Grigore Alexandrescu - Răsăritul lunii. La Tismana Răsăritul lunii. La Tismana de Grigore Alexandrescu Decât în frumoasa noapte când plăpânda-i lină rază A iubitei mele frunte cu vii umbre colora, O priveliște c-aceea ochii-mi n-au putut să vază, Lun-așa încântătoare n-am avut a admira. Și întâi, ca o steluță, ca făclie depărtată, Ce drumețul o aprinde în pustiuri rătăcind, În a brazilor desime, în pădurea-ntunecată, Printre frunze clătinate, am zărit-o licurind. Apoi tainicele-i raze dând pieziș pe o zidire, Ce pe muche se ridică, locaș trist, nelocuit, Mângâie a ei ruină cu o palidă zâmbire, Ca un vis ce se strecoară într-un suflet pustiit. Apoi glob rubinos, nopții dând mișcare și viață, Se-nălță și, dimprejuru-i dese umbre depărtând, Pe-ale stejarilor vârfuri, piramide de verdeață, Se opri; apoi privirea-i peste lume aruncând, Lumină adânci prăpăstii, mănăstirea învechită, Feudală cetățuie, ce de turnuri ocolită, Ce de lună colorată și privită de departe Părea unul din acele osianice palate Unde geniuri, fantome cu urgie se izbesc: Și pustiul fără margini, și cărarea rătăcită, Stânca, peștera adâncă, în vechime locuită De al ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Biblie pentru RĂTĂCIT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 56 pentru RĂTĂCIT.

Iov Capitol 12

Iov Capitol 12 Iov 11 Iov Capitol 12 1 Iov a luat cuvîntul și a zis: 2 ,,S`ar putea zice, în adevăr, că neamul omenesc sînteți voi, și că odată cu voi va muri și înțelepciunea! 3 Am și eu minte ca voi, nu sînt mai pe jos decît voi. Și cine nu știe lucrurile pe cari le spuneți voi? 4 Eu sînt de batjocura prietenilor mei, cînd cer ajutorul lui Dumnezeu: dreptul, nevinovatul, de batjocură! 5 Dispreț în nenorocire! -iată zicerea celor fericiți: dă brînci cui alunecă cu piciorul! 6 Jăfuitorilor li se lasă corturile în pace, celor ce mînie pe Dumnezeu le merge bine, măcar că Dumnezeul lor este în pumn. 7 Întreabă dobitoacele, și te vor învăța, păsările cerului, și îți vor spune; 8 vorbește pămîntului, și te va învăța; și peștii mării îți vor povesti. 9 Cine nu vede în toate acestea dovada că mîna Domnului a făcut asemenea lucruri? 10 El ține în mînă sufletul a tot ce trăiește, suflarea oricărui trup omenesc. 11 Nu deosebește urechea cuvintele, cum gustă cerul gurii mîncările? 12 La bătrîni se găsește înțelepciunea, și într`o viață lungă e ...

 

Ezechiel Capitol 34

Ezechiel Capitol 34 Ezechiel 33 Ezechiel Capitol 34 1 Cuvîntul Domnului mi -a vorbit astfel: 2 ,,Fiul omului, proorocește împotriva păstorilor sufletești ai lui Israel! Proorocește, și spune-le lor, păstorilor: ,Așa vorbește Domnul Dumnezeu: ,Vai de păstorii lui Israel, cari se pasc pe ei înșiși! Nu trebuie păstorii să pască turma? 3 Voi mîncați grăsimea, vă îmbrăcați cu lîna, tăiați ce e gras, dar nu pașteți oile. 4 Nu întăriți pe cele slabe, nu vindecați pe cea bolnavă, nu legați pe cea rănită; n`aduceți înapoi pe cea rătăcită, nu căutați pe cea pierdută, ci le stăpîniți cu asuprire și cu asprime! 5 Astfel ele s`au risipit, pentrucă n`aveau păstor; au ajuns prada tuturor fiarelor cîmpului, și s`au risipit. 6 Turma Mea rătăcește pe toți munții și pe toate dealurile înalte; oile Mele sînt risipite pe toată fața țării, și nimeni nu îngrijește de ele, nici nu le caută!`` 7 De aceea, păstorilor, ascultați Cuvîntul Domnului! 8 ,,Pe viața Mea, zice Domnul Dumnezeu, pentrucă oile Mele au ajuns de jaf și sînt prada tuturor fiarelor cîmpului, din lipsă de păstor, pentrucă păstorii Mei n`au nicio grijă de oile Mele, ci se pășteau ...

 

Matei Capitol 18

Matei Capitol 18 Matei 17 Matei Capitol 18 1 În clipa aceea, ucenicii s`au apropiat de Isus, și L-au întrebat: ,,Cine este mai mare în Împărăția cerurilor?`` 2 Isus a chemat la El un copilaș, l -a pus în mijlocul lor, 3 și le -a zis: ,,Adevărat vă spun că, dacă nu vă veți întoarce la Dumnezeu și nu vă veți face ca niște copilași, cu nici un chip nu veți intra în Împărăția cerurilor. 4 Deaceea, oricine se va smeri ca acest copilaș, va fi cel mai mare în Împărăția cerurilor. 5 Și oricine va primi un copilaș ca acesta în Numele Meu, Mă primește pe Mine. 6 Dar pentru oricine va face să păcătuiască pe unul din acești micuți, cari cred în Mine, ar fi mai de folos să i se atîrne de gît o piatră mare de moară, și să fie înecat în adîncul mării. 7 Vai de lume, din pricina prilejurilor de păcătuire! Fiindcă nu se poate să nu vină prilejuri de păcătuire; dar vai de omul acela prin care vine prilejul de păcătuire! 8 Acum, dacă mîna ta sau piciorul tău te face să cazi în ...

 

Numeri Capitol 32

Numeri Capitol 32 Numeri 31 Numeri Capitol 32 1 Fiii lui Ruben și fiii lui Gad aveau o mare mulțime de vite, și au văzut că țara lui Iaezer și țara Galaadului erau un loc bun pentru vite. 2 Atunci fiii lui Gad, și fiii lui Ruben au venit la Moise, la preotul Eleazar și la mai marii adunării, și le-au zis: 3 ,,Atarot, Dibon, Iaezer, Nimra, Hesbon, Eleale, Sebam, Nebo și Beon, 4 țara aceasta pe care a lovit -o Domnul înaintea adunării lui Israel, este un loc bun pentru vite, și robii tăi au vite.`` 5 Apoi au adăugat: ,,Dacă am căpătat trecere înaintea ta, să se dea țara aceasta în stăpînirea robilor tăi, și să nu ne treci peste Iordan.`` 6 Moise a răspuns fiilor lui Gad și fiilor lui Ruben: ,,Frații voștri să meargă oare la război, și voi să rămîneți aici? 7 Pentru ce voiți să muiați inima copiilor lui Israel și să -i faceți să nu treacă în țara pe care le -o dă Domnul? 8 Așa au făcut și părinții voștri cînd i-am trimes din Cades-Barnea să iscodească țara. 9 S`au suit pînă la ...

 

Proverbele Capitol 14

Proverbele Capitol 14 Proverbele 13 Proverbele Capitol 14 1 Femeia înțeleaptă își zidește casa, iar femeia nebună o dărîmă cu înseși mînile ei. - 2 Cine umblă cu neprihănire, se teme de Domnul, dar cine apucă pe căi strîmbe, Îl nesocotește. - 3 În gura nebunului este o nuia pentru mîndria lui, dar pe înțelepți îi păzesc buzele lor. - 4 Unde nu sînt boi, ieslea rămîne goală, dar puterea boilor aduce belșug de roduri. - 5 Un martor credincios nu minte, dar un martor mincinos spune minciuni. 6 Batjocoritorul caută înțelepciunea și n`o găsește, dar pentru omul priceput știința este lucru ușor. - 7 Depărtează-te de nebun, căci nu pe buzele lui vei găsi știința. - 8 Înțelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă, dar nebunia celor nesocotiți îi înșală pe ei înșiși. - 9 Cei nesocotiți glumesc cu păcatul, dar între cei fără prihană este bunăvoință. - 10 Inima își cunoaște necazurile, și nici un străin nu se poate amesteca în bucuria ei. - 11 Casa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor fără prihană va înflori. - 12 Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte. - 13 De multe ori chiar ...

 

Ieremia Capitol 23

Ieremia Capitol 23 Ieremia 22 Ieremia Capitol 23 1 ,,Vai de păstorii cari nimicesc și risipesc turma pășunei mele, zice Domnul.`` 2 ,,De aceea, așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel, împotriva păstorilor cari pasc pe poporul meu: ,Pentrucă Mi-ați risipit oile, le-ați izgonit, și nu v`ați îngrijit de ele, iată că vă voi pedepsi din pricina răutății faptelor voastre, zice Domnul.`` 3 ,,Și Eu însumi voi strînge rămășița oilor Mele din toate țările, în cari le-am izgonit; le voi aduce înapoi în pășunea lor, și vor crește și se vor înmulți. 4 Voi pune peste ele păstori cari le vor paște; nu le va mai fi teamă, nici groază, și nu va mai lipsi niciuna din ele, zice Domnul.`` 5 ,,Iată vin zile, zice Domnul, cînd voi ridica lui David o Odraslă, neprihănită. El va împărăți, va lucra cu înțelepciune, și va face dreptate și judecată în țară. 6 În vremea Lui, Iuda va fi mîntuit, și Israel va avea liniște în locuința lui; și iată Numele pe care i -L vor da: ,Domnul, Neprihănirea noastră!`` 7 ,,De aceea iată, vin zile, zice Domnul, cînd nu se va mai zice: ,Viu este Domnul, care ...

 

Ezechiel Capitol 44

Ezechiel Capitol 44 Ezechiel 43 Ezechiel Capitol 44 1 M`a adus înapoi la poarta de afară a sfîntului Locaș, dinspre răsărit. Dar era închisă. 2 Și Domnul mi -a zis: ,,Poarta aceasta va sta închisă, nu se va deschide, și nimeni nu va trece pe ea; căci Domnul, Dumnezeul lui Israel, a intrat pe ea. De aceea va rămînea închisă! 3 În ce privește pe voivod, voivodul va putea să șadă supt ea, ca să mănînce pînea de jertfă înaintea Domnului. El va intra pe drumul care dă în tinda porții, și va ieși pe acelaș drum.`` 4 M`a dus apoi la poarta de miază noapte, înaintea casei Templului. M`am uitat și iată că slava Domnului umplea Casa Domnului! Și am căzut cu fața la pămînt. 5 Domnul mi -a zis: ,,Fiul omului, fii cu luare aminte, uită-te cu ochii tăi și ascultă cu urechile tale tot ce-ți voi spune cu privire la toate rînduielile Casei Domnului și cu privire la toate legile ei; privește cu băgare de seamă intrarea casei și toate ieșirile sfîntului Locaș! 6 Și spune celor îndărădnici, casei ...

 

Ezechiel Capitol 48

Ezechiel Capitol 48 Ezechiel 47 Ezechiel Capitol 48 1 Iată numele semințiilor. La marginea de miază noapte, dealungul drumului dela Hetlon, cum mergi spre Hamat și Harțar-Enon, la hotarul Damascului dela miază noapte spre Hamat, dela răsărit pînă spre apus: partea lui Dan. 2 Lîngă hotarul lui Dan, dela răsărit pînă la apus, partea lui Așer. 3 Lîngă hotarul lui Așer, dela răsărit pînă la apus partea lui Neftali. 4 Lîngă hotarul lui Neftali, dela răsărit pînă la apus, partea lui Manase. 5 Lîngă hotarul lui Manase, dela răsărit pînă la apus, partea lui Efraim. 6 Lîngă hotarul lui Efraim, dela răsărit pînă la apus, partea lui Ruben. 7 Lîngă hotarul lui Ruben, dela răsărit pînă la apus, partea lui Iuda. 8 Lîngă hotarul lui Iuda, dela răsărit pînă la apus, va fi partea sfîntă pe care o veți despărți, lată de douăzeci și cinci de mii de coți și lungă cît una din părțile dela răsărit pînă la apus; în mijlocul ei va fi sfîntul Locaș. 9 Partea pe care o veți despărți pentru Domnul, va avea douăzeci și cinci de mii de coți lungime în lungime și zece mii în lățime. 10 Această parte sfîntă va ...

 

Marcu Capitol 12

Marcu Capitol 12 Marcu 11 Marcu Capitol 12 1 Isus a început pe urmă să le vorbească în pilde. ,,Un om a sădit o vie. A împrejmuit -o cu un gard, a săpat un teasc în ea, și a zidit un turn; apoi a arendat -o unor vieri și a plecat din țară. 2 La vremea roadelor, a trimes la vieri un rob, ca să ia dela ei din roadele viei. 3 Vierii au pus mîna pe el, l-au bătut, și l-au trimes înapoi cu mînile goale. 4 A trimes iarăș la ei un alt rob; ei l-au rănit la cap, și l-au batjocorit. 5 A mai trimes un altul, pe care l-au omorît; apoi a trimes mulți alții, dintre cari, pe unii i-au bătut, iar pe alții i-au omorît. 6 Mai avea un singur fiu prea iubit; la urmă, l -a trimes și pe el la ei. ,Vor primi cu cinste pe fiul meu!` zicea el. 7 Dar vierii aceia au zis între ei: ,Iată moștenitorul; veniți ...

 

1 Timotei Capitol 6

1 Timotei Capitol 6 1 Timotei 5 1 Timotei Capitol 6 1 Toți cei ce sînt supt jugul robiei, să socotească pe stăpînii lor vrednici de toată cinstea, ca Numele lui Dumnezeu și învățătura să nu fie vorbite de rău. 2 Iar cei ce au stăpîni credincioși, să nu -i disprețuiască, supt cuvînt că sînt ,,frați``, ci să le slujească și mai bine, tocmai fiindcă cei ce se bucură de binefacerile slujbei lor, sînt credincioși și prea iubiți. Învață pe oameni aceste lucruri, și spune-le apăsat. 3 Dacă învață cineva pe oameni învățătură deosebită, și nu se ține de cuvintele sănătoase ale Domnului nostru Isus Hristos și de învățătura care duce la evlavie, 4 este plin de mîndrie, și nu știe nimic: ba încă are boala cercetărilor fără rost și a certurilor de cuvinte, din cari se naște pizma, certurile, clevetirile, bănuielile rele, 5 zădarnicile ciocniri de vorbe ale oamenilor stricați la minte, lipsiți de adevăr și cari cred că evlavia este un izvor de cîștig. Ferește-te de astfel de oameni. 6 Negreșit, evlavia însoțită de mulțămire este un mare cîștig. 7 Căci noi n`am adus nimic în lume, și nici nu putem să ...

 

Psalmii Capitol 119

Psalmii Capitol 119 Psalmii 118 Psalmii Capitol 119 1 Ferice de cei fără prihană în calea lor, cari umblă întotdeauna după Legea Domnului! 2 Ferice de ceice păzesc poruncile Lui, cari -L caută din toată inima lor, 3 cari nu săvîrșesc nicio nelegiuire, și umblă în căile Lui! 4 Tu ai dat poruncile Tale ca să fie păzite cu sfințenie. 5 O, de ar ținti căile mele la păzirea orînduirilor Tale! 6 Atunci nu voi roși de rușine, la vederea tuturor poruncilor Tale! 7 Te voi lăuda cu inimă neprihănită, cînd voi învăța legile dreptății Tale. 8 Vreau să păzesc orînduirile Tale: nu mă părăsi de tot! 9 Cum își va ținea tînărul curată cărarea? Îndreptîndu-se după Cuvîntul Tău. 10 Te caut din toată inima mea; nu mă lăsa să mă abat dela poruncile Tale. 11 Strîng Cuvîntul Tău în inima mea, ca să nu păcătuiesc împotriva Ta! 12 Binecuvîntat să fii Tu, Doamne! Învață-mă orînduirile Tale! 13 Cu buzele mele vestesc toate hotărîrile gurii Tale. 14 Cînd urmez învățăturile Tale, mă bucur de parc`aș avea toate comorile. 15 Mă gîndesc adînc la poruncile Tale, și cărările Tale le am supt ochi. 16 Mă desfătez în ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru RĂTĂCIT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 19 pentru RĂTĂCIT.

RĂTĂCIRE

... RĂTĂCÍRE , rătăciri , s . f . Faptul de a ( se ) rătăci . V. rătăci

 

RĂTĂCITOR

... RĂTĂCITÓR , - OÁRE , rătăcitori , - oare , adj . Care rătăcește ; care umblă din loc în loc fără odihnă . - Rătăci

 

BERNARDIN

BERNARDÍN^2 , - Ă , bernardini , - e , s . m . și f . Călugăr sau călugăriță catolică din ordinul care poartă numele sfântului Bernard . BERNARDÍN^1 , bernardini , s . m . Câine mare , cu părul lung , de culoare albă cu pete roșcate , originar din Elveția , dresat pentru găsirea persoanelor rătăcite în munți ; saint -

 

HORHĂI

... HORHĂÍ , hórhăi , vb . IV . Intranz . ( Reg . ) A umbla în neștire , a rătăci

 

NEMERNICI

... NEMERNICÍ , nemernicesc , vb . IV . 1. Intranz . ( Înv . și reg . ) A pribegi , a rătăci

 

NOMAD

NOMÁD , - Ă , nomazi , - de , adj . , s . m . și f . 1. Adj . , s . m . și f . ( Persoană , grup social ) care nu are așezare statornică într - un loc , care se mută dintr - un loc în altul , care rătăcește . 2. Adj . Caracteristic nomadismului . Viață

 

ORBECĂI

ORBECĂÍ , orbecăiesc , vb . IV . Intranz . A umbla ( încoace și în colo ) pipăind și rătăcind ( ca orbul ^2 ) prin întuneric ; a dibui , a bâjbâi , a orbeca . [ Prez . ind . și : orbécăi . - Var . : orbăcăí vb . IV. ] - Orbeca + suf . -

 

PEREGRIN

PEREGRÍN , peregrini , s . m . Persoană care călătorește mult ( rătăcind din loc în loc ) ;

 

PIERDE

PIÉRDE , pierd , vb . III . I. 1. Tranz . A nu mai ști unde se află , unde a pus , unde a rătăcit ( un bun material ) . 2. Tranz . A nu mai cunoaște sau a nu mai găsi drumul , locul etc . căutat ; a greși direcția . 3. Refl . Fig . A se lăsa absorbit de ceva , a se cufunda în . . . 4. Refl . Fig . A fi cuprins , copleșit de un sentiment , de o emoție ; a nu mai ști ce să facă . II. Tranz . 1. A fi deposedat de . . . , a rămâne fără . . . , a nu mai avea ; spec . a irosi , a risipi . 2. ( Pop . ; despre femei ) A avorta . 3. A fi lipsit ( pentru totdeauna ) de o ființă dragă ; a rupe relațiile ( de prietenie ) cu cineva , a fi părăsit . 4. A fi învins într - un război , într - o întrecere ; a nu câștiga un proces etc . 5. A sosi prea târziu , a nu ajunge sau a nu face ceva la timp . ...

 

PIERDUT

PIERDÚT , - Ă , pierduți , - te adj . 1. ( Despre obiecte , bunuri ) Care nu se mai află în posesiunea proprietarului , care nu mai este la locul lui obișnuit , despre care nu se știe unde se află . 2. ( Despre oameni ) Care a plecat din locul unde era și căruia nu i se mai știe de urmă ; rătăcit . 3. Care abia se vede dintre alte obiecte , care nu apare clar din cauza depărtării ; șters , estompat . 4. Absorbit de o activitate , de o problemă ; copleșit de gânduri sau de sentimente , stăpânit de o emoție puternică ; p . ext . desperat . 5. ( Despre oameni ) Aflat într - o situație foarte grea , în primejdie de moarte , expus distrugerii ( fizice sau morale ) . 6. ( Despre un interval de timp ) Care a trecut pentru cineva în zadar , care a fost petrecut fără folos sau cu prea puțin

 

PRĂPĂDI

... a risipi , a irosi . 4. Tranz . ( Pop . ) A nu mai recunoaște , a nu mai găsi ; a rătăci

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...