|
|
||
Vezi și:ȘPALT,
ACATALEPSIE,
ACOPERIRE,
ANGAJAMENT,
ASIGURARE,
CAUZĂ,
CENTRAL,
CONSULTAȚIE,
COVALENȚĂ,
ELECTROSCOP
... Mai multe din DEX...
PUNERE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. PÚNERE s.f. Acțiunea de a (se) pune și rezultatul ei. - V. pune.Sursa : DEX '98 PÚNERE s. 1. v. așternere. 2. punere în scenă v. regie. 3. v. aplicare. 4. v. coasere. 5. v. înhămare. 6. v. înjugare. 7. v. plantare. 8. v. semănat. 9. v. bă-gare. 10. v. încuiere. 11. v. fixare.Sursa : sinonime púnere s. f., g.-d. art. púnerii, pl. púneriSursa : ortografic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru PUNERERezultatele 1 - 10 din aproximativ 41 pentru PUNERE. Nicolae Filimon - Impresiuni de la opera Favorita de Donizetti ... œ, răspunseră toți deodată și se îndreptară pe calea ce duce la biroul casieriei. Pînă cînd acești amatori de operă cu balet și cu mare punere în scenă își vor cumpăra bilete de intrare, ne rămîne destul timp ca să dăm lectorilor noștri o idee repede despre opera în chestiune. Arătăm ... decît un fel de limbagiu inventat de impresiile trecute și perfecționat de cea actuală, cu toate astea el ne promitea pe Favorita cu o mare punere în scenă! Intrarăm dar în teatru, ne luarăm locul nostru obicinuit și, după o așteptare de vro cincisprezece minute peste ora fixată pentru începerea reprezentării ... trage asupră-i bunavoință a publicului, care o salută cu aplaude și buchete de flori. Corul și orchestrul au fost bine. Despre marea punere în scenă am avea foarte multe de zis; ne mărginim însă a arăta numai că decorația de la introducțiunea primului act, ce reprezentă ... numită șerbet!… Dar asta e o parodie a architecturii și a istoriii, vor zice unii. Nicidecum, domnilor! Este o mare punere în scenă a operei Favorita și nimic mai mult. ↑ Vezi Naționalul , no. 1, anul 1857. ↑ Turcii numesc pe hioți taușani , iar ... Ion Luca Caragiale - "Răzbunarea lui Anastase" ... de trai de pe vremea aceea (secolul V) constituiesc aparatul decorativ al acestei simple povestiri. Figura răbdătorului, îndrăznețului și norocosului Anastase, în toată această luxoasă punere-n scenă, la început d-abia luată în seamă, crește încet-încet, se ridică treptat, până ajunge a domina scena întreagă. Anastase este ... unele mici ezitări și asperități de formă externă, este limpede și curgătoare: e o melodramă pasionată, cu mare spectacol și cu, o strălucită și savantă punere Ion Luca Caragiale - Teatrul cel Mare - "Urâta satului" ... dumisale. Astfel dar, pentru întreitul scop: de a avea dumnealui singur role de căpetenie, de a nu-și da osteneala cu punere de piese noi în scenă și de a lua cât se poate mai des procente pentru lucrările dumisale (??) literare — d. Pascali, ca ... Nicolae Filimon - Despre teatrul italian Nicolae Filimon - Despre teatrul italian Despre teatrul italian de Nicolae Filimon Direcțiunea Teatrului de operă italiană fiind în ajunul de a se pune în concurență și a se da prin contract, nu ni se pare de prisos, în calitatea noastră de public, de amator de teatru și chiar de dilitant, de a emite aci și opiniunea noastră cu un chip gratuit, permițîndu-ne a face oarecari băgări de seamă asupra acestui sujet ce interesează foarte mult pe publicul nostru. Teatrul de operă sau teatrul muzical, la toți popolii cultivați și civilizați iar mai cu seamă la noi, își are necontestat o misiune, își are ținta lui, aceea de a face nu numai distracțiunea momentană a publicului amator de teatru, dar și instrucțiunea lui subt puntul de vedere muzical, de a contribui la cultivarea facultăței lui muzicale, la dezvoltarea și rafinarea gustului său, la întinderea cunoștințelor despre adevărata melodie și armonie. Numai prin posedarea acestor cunoștințe ar putea publicul nostru să ajungă la gradul de a simți bine și a înțelege opera în totul și în amănuntele lui. Un asemenea teatru n- ... Nicolae Filimon - Don Pasquale. Operă comică în trei acte Nicolae Filimon - Don Pasquale. Operă comică în trei acte Don Pasquale - operă comică în trei acte. Muzica de Maestro Donizetti. de Nicolae Filimon Prima reprezentare a acestei opere devenind o monstruoasă profanare din cauza multelor greșeli ale orchestrului și ale unora dintre artiștii chemați a o interpreta, nu-i vom da loc în coloanele revistei noastre pentru că a-i face o dreaptă critică ar fi să ieșim din limitele prescrise de buna cuviință, și aceasta nu intră în deviza noastră; venim dar la cea de a doua care, deși fu susținută mai binișor, însă modul punerii în scenă și esecutarea lăsă mult de dorit și prea mult de criticat. Este necontestabil că opera comică pretinde mai mult decît cea serie spre a fi bine interpretată. Dacă acea serie, în lipsă de talente mari artistice, se poate reprezinta și de artiști mai mediocri, numai daca vocea lor ar împlini condițiunile cerute pentru esprimarea muzicei dramatice, care consistă mai adesea din ceea ce se zice canto spianatto , cea comică din contra, cere ca artiștii, pe lîngă o voce chiară, plină de agilitate și bine întonată, să aibă jocul de scenă ... Antim Ivireanul - Pentru rânduiala preoției Antim Ivireanul - Pentru rânduiala preoţiei Pentru rânduiala preoției de Antim Ivireanul Preoțiia iaste rânduială dumnezeiască a tainei cei simțitoare, având putĂ©re duhovnicească pentru mântuiria și ajutoriul oamenilor, rânduită de mântuitoriul nostru Hristos. Și iaste materia ei cel ce să hirotonĂ©ște, iar chipul sunt cuvintele ce zice arhiereul: Darul cel dumnezeesc carele totdeauna cĂ©le neputincioase le tămăduiaște i proci, cu punerea mâinei / pre capul celui ce să hirotonĂ©ște. Și sfârșitul iaste ca să tiposească în sufletul celui hirotonit stăpânire și putĂ©re dumnezeiască, pentru ca să poată să săvârșească tainele. Și taina preoției numai arhiereul o Ioan Emanuel Florescu - Raport la Domn nr. 2433 din 18 martie 1863 Ioan Emanuel Florescu - Raport la Domn nr. 2433 din 18 martie 1863 Raport la Domn de Ioan Emanuel Florescu Înalt ordin de zi nr. 274 din 19 martie 1863 →→ 18 martie 1863 RAPORT LA DOMN Onor. ConsiliÅ în ședința sa din 12 Martie, a otărîtÅ prin jurnalulÅ alâturatÅ, ca Acvila Romană cu crucea în gură să fie pusă ca emblemă RomănieÄ d'asupra drapelelorÅ armateÄ, iar zimbrulÅ și vulturulÅ într'uniți constituindÅ armele RomănieÄ; se formese sigiliulÅ și timbrulÅ statuluÄ. PlecatÅ supuiÅ acĂ©sta MăriÄ VĂ³stre, rugîndu-vă să bine-voițÄ a da unÅ înaltÅ decretÅ pentru punerea în esecuție a disposițiunelorÅ ConsiliuluÄ. Se aprobead Ì— ă ALECSANDRU IOAN. 2433 1863 Martie 18. Sunt, cu cel maÄ profund respect Prea Înălțate Doamne AlÅ MăriÄ VĂ³stre Prea plecat și supus servitor Ministru de Resbel General Ion Heliade Rădulescu - Fata lui Chiriac Ion Heliade Rădulescu - Fata lui Chiriac Fata lui Chiriac de Ion Heliade Rădulescu Aveam o rudă, și acea rudă avea un vecin, pe care îl chema Chiriac. Acel Chiriac avea o fată tânără și cam frumușică, ca toate fetele tinere ce nu sunt urâte. Ruda mea iară avea soție, ca toți oamenii însurați, și soția lui avea un văr. Vărul acesta era neînsurat, era un flăcău unguresc care se prefăcea înamorat și atunci când nu era, ca să-și dea un aer de om simțitor și plin de pasiune. Când însă îi și cădea cineva tronc la inimă, atunci era numai foc și inimă albastră. Într-o zi văzu pe fata lui Chiriac; flăcăul își răsuci mustața și se uită șoimește la dânsa; îi căzu, cum ziserăm, tronc la inimă; biata fată însă n-a știut nimic până în ziua de astăzi. Flăcăul nostru acum nu era ziuliță să nu vorbească tot de fata lui Chiriac: orice vorbă se deschidea, el mâna conversația pe departe cu dibăcie, și de ici, de colo aducea vorba tot de fata lui Chiriac. Începea laudele și disputele de biata fetișoară. Fetele frumoase adeseori sunt criminale în ochii femeilor de ce să ... Ion Luca Caragiale - Poziția ministerială față cu revizuirea Ion Luca Caragiale - Poziţia ministerială faţă cu revizuirea Poziția ministerială față cu revizuirea de Ion Luca Caragiale De alaltăieri, Camera și Senatul, întrunite în localul acestui din urmă, au început a ține ședințe secrete spre a pregăti tărâmul pentru desbaterea cestiunii israelite. Secretul acestor ședințe este mai mult formal, și n-are alt scop decât a face desbaterea prealabilă a parlamentului mai comodă; după închiderea ședinței secrete, publicul care se interesează de mișcarea parlamentară și care n-a fost admis a asista, totuși poate afla toate câte s-au petrecut în acea ședință. În întâia zi, precum se spune, guvernul a dat citire întregei corespondențe diplomatice ce a ținut cu străinătatea dela notificarea oficială a tratatului de [la] Berlin și până acuma. Aceea ce este, mai presus de toate, trăsură caracteristică comună a pieselor citite, este că guvernul, în toate notele sale cătră puteri, nu face alta decât a stărui să ni se recunoască independența, invocând pentru aceasta fel de fel de argumente și de motive și nepomenind nimica despre condiția impusă în tratat pentru recunoașterea acelei ... Ion Luca Caragiale - Teatrul nostru Ion Luca Caragiale - Teatrul nostru Teatrul nostru de Ion Luca Caragiale Multe lucruri absurde se văd în lumea noastră românească, așa de multe, că ne-am deprins cu ele și ni se par foarte raționale, ba adesea am crede absurd pe acela ce ar îndrăzni să le critice sau măcar să le, denunțe ca atari. Se poate o absurditate mai mare decât exagerata extensiune a învățământului secundar clasic la noi? Se poate o mai mare absurditate decât năvala sexului frumos la învățământul universitar? Dar despre astea altă dată. Deocamdată, să răspundem la aceasta: se poate o mai mare absurditate decât organizația oficială a Teatrului nostru Național? Nu, desigur. Și, cu toate astea, teatrul merge. Cum merge, e altă chestie. Să vedem. Teatrul Național este pus sub tutela și protecția statului și comunei. Aceștia îi dau gratis un local, luminatul și încălzitul, dreptul de a închiria localul, apoi o bună subvenție în bani, în plus, îi plătesc administrația oficială. S-ar crede că asta e o fericire pentru teatru, și-ar putea închipui cineva că cu așa ajutoare mersul teatrului trebuie să fie perfect asigurat și traiul artiștilor la adăpost de orice necazuri materiale. ... ... pe uscat, în vreme ce mama sa, soția tunsă și legitimă a lui Stamate, ia parte la bucuria comună, compunând madrigale, semnate prin punere de deget. Aceste ocupațiuni îndeajuns de obositoare îi fac, cu drept cuvânt, să se amuzeze, și atunci, ajungând uneori cu îndrăzneala până la inconștiență, se ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PUNERERezultatele 1 - 10 din aproximativ 38 pentru PUNERE. ȘPALT ^1 , șpalturi , s . n . ( Tipogr . ) 1. Zaț așezat în formă de coloană lungă , pe copia căruia se fac corecturile tipografice înainte de punerea în pagină . 2. P . ext . Planșetă folosită pentru strângerea , păstrarea și transportul materialului cules , înainte de a fi paginat . ȘPALT ^2 , șpalturi , s . n . Piele subțire , de calitate inferioară , obținută prin șpăltuire și folosită pentru căptușeli și fețe de ACATALEPSÍE , acatalepsii , s . f . 1. Deficiență a intelectului . 2. Nesiguranță în punerea unui diagnostic la un ... ACOPERÍRE , acoperiri , s . f . Acțiunea de a ( se ) acoperi și rezultatul ei . 1. Punere , așezare a unui obiect deasupra altuia pentru a - l înveli , a - l ascunde , a - l apăra etc ... ... serviciile sale la dispoziția unei alte persoane sau a unei instituții și care prevede condițiile de angajare . 3. ( La hochei sau la baschet ) Punere ... ASIGURÁRE , asigurări , s . f . Acțiunea de a ( se ) asigura și rezultatul ei . 1. Punere în siguranță . 2. Încredințare , promisiune fermă . 3. Operație financiară , decurgând dintr - un contract sau dintr - o obligație prevăzută de lege , prin care asigurătorul se obligă ... ... îi servește ca punct de plecare ; motiv . 2. Problemă socială care interesează o colectivitate largă de oameni și pentru a cărei apărare și punere CENTRÁL , - Ă , centrali , - e , adj . , s . f . I. Adj . 1. Care se află ( aproximativ ) în centru , în mijloc ; care provine dintr - un centru . 2. Fig . Care ocupă o poziție principală , care constituie un nucleu în jurul căruia se grupează elementele secundare . II. S . f . 1. Instituție , unitate economică care coordonează și controlează activitatea și buna desfășurare a muncii într - o anumită ramură de activitate . 2. Instalație sau ansamblu de instalații tehnice în care se produce , în mod centralizat , energie , se efectuează o anumită operație tehnologică centralizată etc . 3. Stație unde se efectuează punerea în legătură a posturilor unei rețele de CONSULTÁȚIE , consultații , s . f . 1. Aviz , indicație , lămurire dată asupra unor chestiuni de specialitate în discuție . 2. Examinare a unui pacient de către un medic pentru punerea diagnosticului bolii și indicarea tratamentului . 3. Îndrumare individuală sau colectivă dată elevilor , studenților sau doctoranzilor de către un profesor în legatură cu problemele teoretice și practice pe care le învață sau le COVALÉNȚĂ , covalențe , s . f . Legătură chimică realizată prin punerea în comun a unuia sau a mai multor electroni de către fiecare dintre atomii ELECTROSCÓP , electroscoape , s . n . Aparat care servește la punerea în evidență a stării de electrizare a unui corp și a felului sarcinii electrice a unui Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||