Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Cuvântul PRIVITOARE nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: PRIVITOR

  Vezi și:PRIVITOR, ARIAN, AURICULAR, DENTAR, DOMINICAN, ESTETIC, FECIORESC, FIZIC, MORFOLOGIC, NORD-AMERICAN, PĂRINTESC ... Mai multe din DEX...

PRIVITOARE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PRIVITÓR, -OÁRE, privitori, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care priveşte, care se uită la cineva sau la ceva. * Loc. prep. Privitor la... = referitor la..., relativ la..., în ceea ce privește..., în privința...; asupra, despre. ** (Substantivat) Persoană care asistă la un spectacol artistic sau, p. ext., la o adunare, la o ceremonie etc.; spectator. - Privi + suf. -tor.

Sursa : DEX '98

 

PRIVITÓR s. v. iscoadă, spion.

Sursa : sinonime

 

PRIVITÓR s., adj. 1. s. v. spectator. 2. adj. referitor, relativ. (Documente \~oare la Moldova.)

Sursa : sinonime

 

privitór adj. m., s. m., pl. privitóri; f. sg. și pl. privitoáre

Sursa : ortografic

 

PRIVIT//ÓR^1 \~oáre (\~óri, \~oáre) și adverbial (urmat de prepoziția la) Care se referă, se raportează; în privința; referitor. /a privi + suf. \~tor

Sursa : NODEX

 

PRIVIT//ÓR^2 \~oáre (\~óri, \~oáre) m. și f. 1) Persoană care priveşte. 2) Persoană care asistă la un spectacol; spectator. /a privi + suf. \~tor

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru PRIVITOARE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 75 pentru PRIVITOARE.

George Coșbuc - Rodovica

... umăr robust, Și fete, cu ochii din soare de-august, Treceau, având furcă la brâne. Pe-un laiț sub veche tulpină de fag, Eu stam privitor, cum d-a pururi mi-e drag Să stau și din ochi de-amărunt să privesc La sate tot mersul de trai românesc ...

 

Ion Luca Caragiale - Românii verzi

Ion Luca Caragiale - Românii verzi Românii verzi de Ion Luca Caragiale 1901 Spiritul de asociație, trebuie să constatăm cu bucurie, a luat un mare avânt la noi. Numărul deosebitelor societăți române, pe față sau secrete, este astăzi aproape incalculabil. Românul cît trăiește trebuie să fie membru în mai multe societăți; ba ceva mai mult, sunt români cari, chiar înainte de naștere, sunt membri în " Cornelia , societatea mamelor române pentru ajutorul mutual în caz de naștere"; iar alții, chiar după ce mor, continuă a fi membri activi în societatea de îngropăciune mutuală: în schimbul unei neînsemnate cotizațiuni, orice membru, la caz, doamne ferește, de moarte, are dreptul a fi îngropat cu muzica. Ca orice român, am căutat și eu să fac parte din cât mai multe societăți. Până mai zilele trecute, eram membru la opt; astăzi, grație stăruințelor celebrului meu amic, eminentul pedagog Mariu Chicoș Rostogan, am onoare a fi membru la nouă. A noua, cea din urmă, îmi pare mie că este societatea cea mai binevenită; ea răspunde la o mare și arzătoare necesitate națională. Cititorul se va convinge îndată cât de urgentă nevoie aveam de înființarea noii noastre ...

 

Alecu Donici - Satire și alte poetice compuneri

Alecu Donici - Satire şi alte poetice compuneri Satire și alte poetice compuneri de Antioh Cantemir traduceri realizate de Alecu Donici în colaborare cu Constantin Negruzzi (1844) Prefața autorului Satiră se poate numi acea compunere care prin un stil vesel, luând în râs demoralizația, stăruiește a îndrepta năravurile omenești; pentru aceasta ea în scopul său e potrivită cu orice altă alcătuire morală, dar stilul ei fiind mai simplu și vesel, se citește cu plăcere, și dezvălirile ei sunt mai nimerite pentru că de luarea în râs noi ne temem mai mult decât de orice pedeapsă. Satira și-a luat începutul său în priveliștile populare unde între actele tragediilor se vâra, pentru înveselirea privitorilor, reprezentații comice, în care fețele în chip de satiri prin glume grosiere și cu totul populare, prihăneau năravurile și relele deprinderi ale cetățenilor. Aceste înfățoșeri, romanii urmând grecilor le introduseră în priveliștile lor, iar apoi afară de priveliști începură a face verse satirice. Un oarecare Luțilie deschise drumul lui Orație, Pers și Iuvenal, și aceștia satiricilor italieni, franțezi și de alte nații. Eu în compunerile mele am urmat mai ales pre Orație și pre franțezul Boileau de la carii multe am ...

 

Alexei Mateevici - Alegerile

Alexei Mateevici - Alegerile Alegerile de Alexei Mateevici Înainte cu bine! Aceste cuvinte am pus eu în sfârșitul celei din urmă scrieri, în care am vorbit cu cititorii despre trecutul și viitorul nostru, despre mișcarea noastră pentru drepturi și lumină. Cu aceste cuvinte am hiritisit pe toți frații moldoveni cu Anul Nou, dorindu-le din adâncul inimii noroc și izbândă în pornirile lor. I-am hiritisit pe adevărații moldoveni, feciorii credincioși ai neamului lor, care s-au pus în capul mișcării ș-au urmat cu dragoste lucrul deșteptării, aducându-l pân’ la ușa anului ce s-a început. Le-am dorit ca mișcarea, ridicarea moldovenilor din Basarabia să ajungă cât mai degrabă o mișcare a tuturor moldovenilor basarabeni. Acum putem să zicem că noi ne-am întâlnit față în față cu cel dintâi mare lucru, care a avut să-l aducă și care l-a adus de acuma Anul Nou. Cu alegerile în viitoarea dumă, care fără îndoială sunt menite să aibă o însemnătate nespus și nemăsurat de mare în soarta norodului moldovenesc. Viitorul nostru puțin câte puțin începe a ni se deschide și a se lămuri. Mersul ...

 

Alexei Mateevici - Către Ioan Bianu

Alexei Mateevici - Către Ioan Bianu Către Ioan Bianu de Alexei Mateevici 10/IV 1913, Kiev Stimate domnule, La scrisoarea colegului Berechet adaug rândurile mele personale. Sunt român din Basarabia, „studențesc“ la Academie de la 1910, când am absolvit Seminarul din Chișinău. Mă aflu în anul al III-lea, în ajunul tezei de licență (pe rusește, „candidăție“). Din copilărie am avut multă dragoste pentru poporul părinților mei, ignorat de stăpânii săi de astăzi și de știința lor oficială chiar până la tăgăduirea existenței sale etnice și până la confundarea lui ba cu tătarii ba cu țiganii. M-a atras totdeauna [cu] o putere deosebită folclorul românilor noștri, datinile, poveștile strămoșești, frumoasele legende și cântece poporane... Am și scris câte ceva prin ediții rusești și românești din Basarabia (ziarul „Basarabia“ din 1906—1907). Dar nevoia cea mare mi-a fost că n-am avut cărți trebuincioase spre călăuză. Am fost cu totul izolat de literatura folcloristică din Regat, de bogatele culegeri ale părintelui Marian, de cercetările adânci ale dlor Șăineanu, A. și O. Densusianu și alții, dintre care și acum multe le cunosc mai mult pe nume. Îmi aduc ...

 

Andrei Mureșanu - Eremitul din Carpați

... ca stâlpul cel de fier. Cât pentru-a mea chemare aci-n singurătate, Vă spun că am plăcere a fi un privitor La tot ce se întâmplă prin urbi, cetăți și sate Prin casă și-n afară la-ntregul nost' popor. Ocheanul meu pătrunde la Dunăre devale ...

 

Constantin Negruzzi - Satire și alte poetice compuneri

Constantin Negruzzi - Satire şi alte poetice compuneri Satire și alte poetice compuneri de Antioh Cantemir traduceri realizate de Alecu Donici în colaborare cu Constantin Negruzzi (1844) Prefața autorului Satiră se poate numi acea compunere care prin un stil vesel, luând în râs demoralizația, stăruiește a îndrepta năravurile omenești; pentru aceasta ea în scopul său e potrivită cu orice altă alcătuire morală, dar stilul ei fiind mai simplu și vesel, se citește cu plăcere, și dezvălirile ei sunt mai nimerite pentru că de luarea în râs noi ne temem mai mult decât de orice pedeapsă. Satira și-a luat începutul său în priveliștile populare unde între actele tragediilor se vâra, pentru înveselirea privitorilor, reprezentații comice, în care fețele în chip de satiri prin glume grosiere și cu totul populare, prihăneau năravurile și relele deprinderi ale cetățenilor. Aceste înfățoșeri, romanii urmând grecilor le introduseră în priveliștile lor, iar apoi afară de priveliști începură a face verse satirice. Un oarecare Luțilie deschise drumul lui Orație, Pers și Iuvenal, și aceștia satiricilor italieni, franțezi și de alte nații. Eu în compunerile mele am urmat mai ales pre Orație și pre franțezul Boileau de la carii multe am ...

 

Dimitrie Anghel - Mihail Kogălniceanu (Anghel)

... și fapte diverse, printre telegramele ce vădeau starea febrilă de care era cuprinsă lumea în apropierea războiului, am dat peste faimosul discurs al marelui Kogălniceanu, privitor la profesorii Universității din Iași. Pasionat, ca un vînător chemat pe o urmă, am rătăcit înainte în pădurea aceasta de hîrtie, ale cărei foi le ...

 

Dimitrie Bolintineanu - La piramide

... omoară Nalță munții de nisip, Ce pe fiecare oară Schimbă forma, se risip. Dar luncile deșarte atât sunt de mărețe, Atât de melancolici, cât ochiul privitor, Ce cată tinerețe, Se-nturnă să ascunză o lacrimă de dor! IV Dar ziua se abate. — Pe undele pălite A mării de ...

 

George Coșbuc - Nunta Zamfirei

... văzut jucând voioși Și feți-voinici, și feți-frumoși,     Și logofeți. Ba Peneș-împărat, văzând Pe Barbă-Cot, piticul, stând Pe-un gard de-alături privitor, L-a pus la joc! Și-ntre popor Sărea piticu-ntr-un picior     De nu-și da rând! Sunt grei bătrânii de pornit ...

 

Gheorghe Asachi - Iubirea de patrie

Gheorghe Asachi - Iubirea de patrie Iubirea de patrie de Gheorghe Asachi Toate sentimentele, care unesc pre oameni între sine și-i îndeamnă spre virtute, sunt nobile. Cinicul, ce are în dispoziția sa purure sofisme în contra tuturor sentimentelor generoase, se deprinde a se făli cu filantropia sa pentru a desprețui iubirea de patrie. El zice: „Patria mea este lumea. Ungheriul cel mic, în carile sunt născut, nu poate avea drept de a fi preferat înaintea alegerei mele, fiindcă nu este mai presus de atâte alte țări, unde-i de asemene bine, ba poate și mai mult. Iubirea de patrie este numai un egoism obștesc a unui număr de oameni, carii locuiesc într-o țară și întru care și fac dreptăți pentru a urî pre ceilalți oameni.â€� Nu te lăsa ademenit de această filozofie defăimată. Caracterul ei este a înjosi pre om, a-i tăgădui virtuțile sale, a numi deșertăciune, nebunie și destrămare toate acele ce-l înalță. A înșira o mulțime de cuvinte pompoase pentru a descuviința toate plecările omului cele nobile și toate întreprinderile lui privitoare ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PRIVITOARE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 1511 pentru PRIVITOARE.

PRIVITOR

PRIVITÓR , - OÁRE , privitori , - oare , adj . ( Adesea substantivat ) Care privește , care se uită la cineva sau la

 

ARIAN

... indo - europene ; denumire actuală pentru popoarele indo - iraniene ; ( și la sg . ) persoană care aparține unuia dintre aceste popoare . 2. Adj . Care aparține arienilor ^2 ( 1 ) , privitor la arieni^2 . [ Pr . : - ri - an ] ARIÁN^1 , - Ă , arieni , - e , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care ține de arianism , privitor

 

AURICULAR

... AURICULÁR , - Ă , auriculari , - e , adj . 1. Al urechii , privitor la ureche ; care seamănă cu urechea . 2. Al auriculului , privitor

 

DENTAR

... DENTÁR , - Ă , dentari , - e , adj . 1. De dinte , al dinților , privitor la dinți . 2. De dentist , care aparține dentistului , privitor

 

DOMINICAN

... 1. S . m . și f . Persoană care face parte din populația Republicii Dominicane sau este originară de acolo . 2. Adj . Care aparține dominicanilor ^2 ( 1 ) , privitor la dominicani ^2 . DOMINICÁN^1 , - Ă , dominicani , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Călugăr sau călugăriță dintr - un ordin catolic ...

 

ESTETIC

... artistice , la criteriile și genurile artei . 2. S . n . art . Ansamblul însușirilor și al fenomenelor studiate de estetică ( 1 ) . 3. Adj . Care aparține esteticii ( 1 ) , privitor

 

FECIORESC

... FECIORÉSC^2 , - EÁSCĂ , feciorești , adj . Care aparține feciorilor ( 2 ) , privitor la feciori , specific feciorilor . Dans fecioresc . FECIORÉSC^1 , - EÁSCĂ , feciorești , adj . Care aparține fecioarei ( 1 ) , privitor

 

FIZIC

... vii , în special activității musculare . 2. S . n . Aspectul exterior al unei persoane ; constituție naturală a unei persoane . 3. Adj . Care aparține materiei , privitor la materie ; material ; concret . 4. S . f . Știință fundamentală din ciclul științelor naturii care studiază proprietățile și structura materiei , formele mișcării ei și legile generale ...

 

MORFOLOGIC

... MORFOLÓGIC , - Ă , morfologici , - ce , adj . 1. ( Biol . ) Privitor la structura organismelor plantelor și animalelor și la structura solului ( terestru ) . 2. ( Lingv . ) Care privește studiul părților de vorbire și flexiunea lor , care ține de ...

 

NORD-AMERICAN

... sau , p . restr . , a Statelor Unite ale Americii sau este originară de acolo . 2. Adj . Care aparține Americii de Nord sau populației ei , privitor la America de Nord sau la populația ei ; p . restr . care aparține Statelor Unite ale Americii sau populației lor , privitor

 

PĂRINTESC

... PĂRINTÉSC , - EÁSCĂ , părintești , adj . 1. Care aparține părinților ( 1 ) sau părintelui ( 2 ) , privitor la părinți sau la părinte , ca de ( la ) părinți sau părinte ; p . ext . iubitor ( ca un părinte ) ; patern . 2. Care aparține , strămoșilor , privitor

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...