Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Cuvântul PRADA nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: PRADĂ

  Vezi și:PRĂDALNIC, PRADĂ, ȘOIM, ACHINGIU, BOA, CĂLUGĂRIȚĂ, CHELICER, CLĂNȚĂNI, FALCONIFORM, HÂNSAR, HAITĂ ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului PRADA: PRĂDĂ, PRĂDA, PRADĂ, PRADĂ.

 

PRADA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PRÁDĂ, prăzi, s.f. 1. Faptul de a prăda; prădare, jefuire, jaf; devastare. 2. (Concr.) Totalitatea bunurilor materiale și (în trecut) a persoanelor luate de cel care pradă (mai ales în timp de război). * Loc. vb. (Înv.) A face pradă = a prăda. 3. Persoană prinsă, răpită, ajunsă în puterea cuiva. * Expr. Pradă (sau prada) cuiva = la discreția, în stăpânirea unei persoane sau a unui sentiment, a unei idei, a unei porniri. 4. Vietate care serveşte ca hrană animalelor sălbatice carnivore sau păsărilor răpitoare; p. ext. vânat; p. gener. orice poate servi drept hrană viețuitoarelor. * Pasăre de pradă = pasăre răpitoare. 5. (Reg.) Risipă, cheltuială inutilă. - Lat. praeda.

Sursa : DEX '98

 

PRÁDĂ s. 1. v. jaf. 2. v. captură.

Sursa : sinonime

 

PRÁDĂ s. v. captivitate, robie, sclavie.

Sursa : sinonime

 

prádă s. f., g.-d. art. prăzii; pl. prăzi

Sursa : ortografic

 

PRÁDĂ, prăzi f. 1) rar v. A PRĂDA. 2) Totalitate a bunurilor prădate. 3) Persoană răpită și dată în supunerea cuiva. * A fi pradă (sau prada) cuiva (sau a ceva) a) a fi în stăpânirea totală a cuiva; b) a fi copleșit de un sentiment sau de o idee. 4) Vietate care serveşte drept hrană pentru animalele sălbatice. * Pasăre de pradă pasăre răpitoare. 5) fig. Obiect supus acțiunii unor factori (mai ales negativi). /<lat. praeda

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru PRADA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 251 pentru PRADA.

Ștefan Octavian Iosif - Blestemul bardului

Ştefan Octavian Iosif - Blestemul bardului Blestemul bardului de Ludwig Uhland , traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată în Convorbiri literare , an. XXXV, nr. 8, 1 august 1901. De Uhland A fost de mult un mîndru castel, cu vîlfă mare, Strălucitor departe pîn' la albastra mare, Și-n jurul lui prin parcuri, cu înflorite-alee, Săltau fîntîni vioaie în joc de curcubee. Domnea un crai acolo, în țări și prăzi avut. În tron de fier sta palid și de supuși temut ; Căci cugetu-i e spaimă, privirea lui — urgie, Și bici e tot ce spune, și sînge-i tot ce scrie. Spre-acest castel veniră doi călăreți de frunte, Cu plete blonde unul, iar celălalt — cărunte. Bătrînul bard cu harfa-i, pe-un roib împodobit ; Pășea alături sprinten tovarășul iubit. — Copilul meu, fii gata, grăi bătrînul lin, Adînc din pieptu-ți smulge și cîntă viers deplin. Revarsă dor și patimi, tot sufletul în el, Să-nduioșem pe craiul cu inimă de-oțel. Sub bolți străvechi, în sala măreață ei intrau ; Și craiul și crăiasa pe tron acolo stau : El — fioros ca zarea din noduri sîngerată. Ea — gingașă ca luna, la dreapta lui s-arată. ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Cântecul despre preafericita izbândă de la Podul-Înalt

... Țara-de-Jos. Iar dacă-a ajuns, I-a venit răspuns, Că dușmanii Țării, Cât nisipul mării, Năvălesc grămadă, Pustiesc și pradă... Ștefan-voievod, Slăvit de norod, Nu s-a-nspăimântat De câte-a aflat, Ci din bucium sună, Și gloate-și adună ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Lebăda (Iosif)

... șe mișcă În singurătatea lunei, Singură purtînd solie Dintr-o lume dispărută. Mîndra apelor crăiasă Lunecă-n mișcări încete, Și vîslind la întîmplare, Dată visurilor pradă, Leagănă pe-oglinda apei Basmul vechi al unei fete De-mpărat, mireasă tristă În vesmîntu-i de zăpadă. Și cum își înclină gîtul De omăt ... palatele-i de aur Porțile-i deschid să intre În iatacurile mîndre Unde luminează luna... Astfel toată noaptea-și poartă Palida-i melancolie. Lunecînd rătăcitoare, Pradă

 

Alexandru Mocioni - Conștiința națională

Alexandru Mocioni - Conştiinţa naţională [Conștiința națională] de Alexandru Mocioni august 1887 Cu plăcere ced dorinței ce mi-a manifestat junimea noastră academică din Viena, de a contribui și eu cu o mică lucrare la «Almanahul literar», ce intenționează a edita în acest an. Văd în această întreprindere a ei un îmbucurător semn de năzuință națională și pururea voios conlucru pe acest teren cu junimea noastră. Inima junimei formează cel mai susceptibil sol pentru semința idealurilor mai înalte ale vieții și cu drept cuvânt fiecare popor privește în junimea sa națională naturalul depozitar al speranțelor sale pentru un viitor mai frumos și mai bun. Și aceasta în privința națiunei noastre stă în măsură încă mai mare. Puține popoare au avut o istorie de suferințe atât de dură ca al nostru. Acest popor despoiat de drepturi și libertăți, opres cu puterea în tendințele sale culturale, în strictul sens al cuvântului, a fost cu corpul viu prada dismembrată a avidităței, ambițiunei și domniei străine și precât nu aceasta, apoi prada ilegitimelor interese particulare. Și dacă astăzi o parte a acestui popor, cu îndreptățită mândrie se bucură de ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Morții

... acum d-atâta fiere, D-atâta apăsare sub care m-ai zdrobit? D-atâta suferință, tu, palidă durere, Ce, nu ai obosit? Durerea vrea o pradă și prada-i muritorul! Dar e născut el oare aici a suferi? Aceasta-i este viața ce-o risipește dorul? Cuvântul lui d ...

 

Emil Gârleanu - În curtea mea

... și apucă viermișorul. Apoi, fugind sub aripa caldă și ocrotitoare a cloștii, ospătează. Ceilalți rămân locului prostiți, sărăcuții! până ce zăresc o altă pradă. Dar ce-i? Găinile se strâng să privească iscoditoare. Doi cocoși tineri s-au apucat la luptă. Penele zbor ca luate de vânt. Stai puțin ... â€� Dar vultanul e priceput; știe cu cine are de-a face. Un ocol, și se șterge prin zare, să caute aiurea o pradă mai puțin păzită. Și-n urma lui păsările își văd de hrană, gâgâlicii răsar iarăși la lumină, și liniștea și pacea se lasă peste curtea ...

 

Grigore Alexandrescu - Răsăritul lunii. La Tismana

... strămoși îi însufla. Munții noștri-au fost adesea scump azil de libertate, Și din vârful lor românii, torent iute, furios, S-aruncau; mulțimi barbare pentru pradă adunate, Lei sosind, era la fugă ca un cerb rănit, fricos. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cu trufie craiul ungur către țară-naintează [1] Sunt plini munții de oștire, sună ... atunci n-a luminat, Niciodată mândru vultur ce-n văzduh se cumpănește, Acel domn al atmosferei ce un veac întreg trăiește, De o pradă-așa bogată încă nu s-a-ndestulat. Se găsesc ș-acum pe râpe bucăți de armuri zdrobite; Am văzut întinse pinteni de rugină ...

 

Ion Luca Caragiale - "Constituționalul" poet

... și este totdeuna și logic. “Totul fusese prada flacărilorâ€�; însă afară de Totul, tot “s-a putut salva de la aceeași pradă a acelorași flacăre câte un scaun, o culisă, un ohiectâ€�. Vine apoi strofa “Stingerea definitivăâ€�; poetul a crezut de cuviință ...

 

Ludwig Uhland - Blestemul bardului

Ludwig Uhland - Blestemul bardului Blestemul bardului de Ludwig Uhland , traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată în Convorbiri literare , an. XXXV, nr. 8, 1 august 1901. De Uhland A fost de mult un mîndru castel, cu vîlfă mare, Strălucitor departe pîn' la albastra mare, Și-n jurul lui prin parcuri, cu înflorite-alee, Săltau fîntîni vioaie în joc de curcubee. Domnea un crai acolo, în țări și prăzi avut. În tron de fier sta palid și de supuși temut ; Căci cugetu-i e spaimă, privirea lui — urgie, Și bici e tot ce spune, și sînge-i tot ce scrie. Spre-acest castel veniră doi călăreți de frunte, Cu plete blonde unul, iar celălalt — cărunte. Bătrînul bard cu harfa-i, pe-un roib împodobit ; Pășea alături sprinten tovarășul iubit. — Copilul meu, fii gata, grăi bătrînul lin, Adînc din pieptu-ți smulge și cîntă viers deplin. Revarsă dor și patimi, tot sufletul în el, Să-nduioșem pe craiul cu inimă de-oțel. Sub bolți străvechi, în sala măreață ei intrau ; Și craiul și crăiasa pe tron acolo stau : El — fioros ca zarea din noduri sîngerată. Ea — gingașă ca luna, la dreapta lui s-arată. Și ...

 

Vasile Alecsandri - Balaurul

... trup de șarpe și grai omenesc, și care, când se luptă cu vitejii feți-frumoși, se lovesc cu ei în buzdugane, iar când alung vreo pradă, o alung cu o falcă-n cer și cu una în pământ. Însă ei sunt totdeauna învinși de către feți-frumoși și tăiați în multe ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Ana-doamna

... vulturii din stânci!" Astfel zice doamna. Căpitanii vor Și toți jur să moară pentru țara lor. VII Oștile maghiare țara părăsesc. Dar ieșind, pe cale pradă și robesc. Prada și robia nu sunt rănitoare Ca aceste vorbe crude, râzătoare ,,O, români, ascundeți armele-ostășești Și-mbrăcați d-acuma rochii femeiești! Ca ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PRADA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 25 pentru PRADA.

PRĂDALNIC

... PRĂDÁLNIC , - Ă , prădalnici , - ce , adj . 1. Care are caracter de jaf ; care deposedează pentru a se îmbogăți . 2. ( Despre animale ) Care trăiește din pradă ; ( despre păsări ) răpitor . - Pradă

 

PRADĂ

... de a prăda ; prădare , jefuire , jaf ; devastare . 2. ( Concr . ) Totalitatea bunurilor materiale și ( în trecut ) a persoanelor luate de cel care pradă ( mai ales în timp de război ) . 3. Persoană prinsă , răpită , ajunsă în puterea cuiva . 4. Vietate care servește ca hrană animalelor sălbatice carnivore sau păsărilor ...

 

ȘOIM

... zi , de mărime variată , agere și puternice , cu ciocul scurt și curbat și având câte o crestătură în formă de dinte , care se hrănesc cu pradă vie , mai ales cu păsări ( Falco ) . 2. Epitet pentru un bărbat curajos , viteaz , mândru , semeț ; șoiman ( 2 ) . 3. ( Pop . ) Cal sprinten , aprig ; șoiman ( 3 ) . 4 ...

 

ACHINGIU

ACHINGÍU , achingii , s . m . ( În evul mediu , în Imperiul Otoman ) Călăreț turc care trăia din prada de

 

BOA

BÓA s . m . invar . 1. Șarpe tropical , carnivor și neveninos , lung de câțiva metri , care - și ucide prada înainte de a o înghiți încolăcindu - se în jurul ei și sufocând - o ( Boa constrictor ) . 2. Fâșie lungă de blană sau de pene , purtată altădată de femei în jurul

 

CĂLUGĂRIȚĂ

CĂLÚGĂRIȚĂ , călugărițe , s . f . I. Femeie care a făcut legământ să ducă o viață religios - ascetică și care trăiește într - o comunitate mănăstirească ; monahie ^2 . II. Insectă carnivoră mare , de culoare verde - cafenie , cu picioarele din față în formă de cange , care - i servesc la prinderea prăzii ( Mantis religiosa ) . - Călugăr + suf . -

 

CHELICER

CHELICÉR , chelicere , s . n . Fiecare dintre cele două apendice ale animalelor arahnide , care au rolul de a prinde

 

CLĂNȚĂNI

CLĂNȚĂNÍ , clănțănesc , vb . IV . Intranz . 1. ( Despre dinți ) a se ciocni unul de altul cu zgomot și în mod ritmic ( de frig , de frică etc . ) ; ( despre fălcile animalelor ) a trosni ( la vederea sau la devorarea prăzii ) . 2. A produce un zgomot caracteristic prin lovirea ritmică a unor obiecte de metal sau de sticlă . 3. Fig . ( Peior . ) A vorbi mereu ; a

 

FALCONIFORM

... falconiforme , s . n . ( La pl . ) Ordin de păsări răpitoare de zi , cu corpul puternic , aripi lungi , cu ciocul gros și încovoiat , care se hrănesc cu pradă

 

HÂNSAR

HÂNSÁR , hânsari , s . m . Ostaș călare fără leafă ( în evul mediu , în Moldova ) care era răsplătit din prada luată de la dușmani . - Et .

 

HAITĂ

... HÁITĂ , haite , s . f . 1. Grup de câini , de lupi etc . care umblă împreună ( după pradă

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...