|
||
Vezi și:PLANORISM,
AEROMODEL,
DERIVĂ,
FUZELAJ,
MOTOPLANOR,
PLANAT,
PLANORIST,
ZBOR
... Mai multe din DEX...
PLANOR - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. PLANÓR, planoare, s.n. 1. Aparat de zbor fără motor, la care deplasarea se realizează datorită unor factori meteorologici (curenți de aer) sau de relief (zbor de pantă). 2. Osatura generală a unei aeronave, cuprinzând în special organele asupra cărora se exercită forțele aerodinamice. - Din fr. planeur.Sursa : DEX '98 planór s. n., pl. planoáreSursa : ortografic PLAN//ÓR \~oáre n. Aeronavă ușoară fără motor, propulsată prin planare. /Sursa : NODEX PLANÓR s.n. 1. Aparat de zbor fără motor, care se menține în aer prin folosirea curenților ascendenți provocați de relief sau de temperatura solului. 2. Parte a unei aeronave cuprinzând mai ales organele asupra cărora se exercită forțele aerodinamice. [Cf. fr. planeur].Sursa : neologisme PLANÓR s. n. 1. aparat de zbor fără motor. 2. parte a unei aeronave cuprinzând mai ales organele asupra cărora se exercită forțele aerodinamice. (< fr. planeur)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PLANORRezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru PLANOR. ... PLANORÍSM s . n . 1. Ramură sportivă care se practică cu planorul . 2. Îndeletnicirea de a construi planoare . - Planor ... AEROMODÉL , aeromodele , s . n . Machetă de avion sau de planor ... de planul de tragere cu planul de ochire , servind la tragerile indirecte . 4. Partea fixă a ampenajului vertical al unui avion , al unui planor FUZELÁJ , fuzelaje , s . n . Parte componentă a avionului sau a planorului , care face legătura între aripi și ampenaje și care poartă încărcătura , postul de pilotaj , comenzile ... MOTOPLANÓR , motoplanoare , s . n . Planor PLANÁT , - Ă , planați , - te , adj . Zbor planat ( În sintagma ) = zbor executat pe o pantă în coborâre , cu pierdere uniformă de înălțime , de către aeronave autopropulsate ( cu motorul cu viteză redusă ) sau planoare . - V. plana ^ PLANORÍST , - Ă , planoriști , - ste , s . m . și f . Pilot sau constructor de ZBOR ^2 , zboruri , s . n . ( Înv . și reg . ) Bâlci , târg anual , iarmaroc ; p . ext . piață publică . ZBOR ^1 , zboruri , s . n . 1. Mod de planare și de mișcare în aer a unei păsări , a unei insecte , a unui obiect etc . cu ajutorul aripilor și a căror sustentație poate fi realizată fie cu consum de energie din interior ( la păsări , avioane , elicoptere etc . ) sau din exterior ( la planoare , zmeie etc . ) , fie fără consum de energie sau prin mișcare balistică ; p . ext . deplasarea în spațiu a unei rachete sau a unei astronave . 2. Fig . Mers iute , vijelios ; viteză , goană , |