Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:PLANIMETRIC, POLIGONOMETRIE ... Mai multe din DEX...

PLANIMETRIE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PLANIMETRÍE s.f. 1. Parte a topografiei care studiază metodele și instrumentele necesare reprezentării pe o hartă sau pe un plan (I 7) a proiecției orizontale a obiectelor de pe suprafața pământului. 2. (Astăzi rar) Parte a geometriei care se ocupă cu măsurarea suprafețelor plane; geometrie plană. - Din fr. planimétrie.

Sursa : DEX '98

 

PLANIMETRÍE s. v. geometrie plană.

Sursa : sinonime

 

planimetríe s. f. (sil. -tri-), art. planimetría, g.-d. planimetríi, art. planimetríei

Sursa : ortografic

 

PLANIMETRÍE f. 1) Ramură a geometriei care se ocupă cu metodele privind măsurarea suprafețelor plane; geometrie plană. 2) Ramură a topografiei care se ocupă cu studiul metodelor și tehnicilor de reprezentare pe o hartă sau pe un plan a obiectelor (ape, drumuri etc.) de pe un teren. /planimétrie

Sursa : NODEX

 

PLANIMETRÍE s.f. 1. Operație de determinare și de reprezentare pe un plan a detaliilor de pe o suprafață de teren. ** Parte a topografiei care se ocupă cu astfel de operații. 2. Parte a geometriei care studiază suprafețele plane; geometria plană. [Gen. -iei. / < fr. planimétrie, cf. lat. planus - plan, gr. metron - măsură].

Sursa : neologisme

 

PLANIMETRÍE s. f. 1. ramură a topografiei care se ocupă cu determinarea și reprezentarea pe un plan, pe o hartă a detaliilor de pe o suprafață de teren. 2. parte a geometriei care studiază suprafețele plane; geometrie plană. (< fr. planimétrie)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PLANIMETRIE

 Rezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru PLANIMETRIE.

PLANIMETRIC

... PLANIMÉTRIC , - Ă , planimetrici , - ce , adj . Care ține de planimetrie , privitor la planimetrie

 

POLIGONOMETRIE

POLIGONOMETRÍE s . f . Ridicare topografică prin utilizarea unor rețele de poligoane închise , pe care se sprijină ridicările de detaliu pentru planimetria unei porțiuni mici de teren ;