PENAJ - Definiția din dicționar

Vezi și:ȚICLETE, BENGALI, BUFNIȚĂ, CINTEZĂ, CIOARĂ, CIOC, COCHINCHINA, CODROȘ, CORB, CRISTEI ... Mai multe din DEX...

PENAJ - Definiția din dicționar

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PENÁJ, penaje, s.n. 1. Totalitatea penelor^1 unei păsări. 2. Mănunchi de pene (colorate) servind ca podoabă la un chipiu, la un coif etc., panaș. [Pl. și: penajuri] - Din fr. pennage.

Sursa : DEX '98

PENÁJ s. (rar) penet, peniș. (\~ul unei păsări.)

Sursa : sinonime

penáj s. n., pl. penáje

Sursa : ortografic

PENÁJ \~uri n. 1) Totalitate a penelor unei păsări. 2) Smoc de pene (colorate) folosit ca podoabă la pălării, la chipiuri sau la coifuri. /pennage

Sursa : NODEX

PENÁJ s.n. 1. Totalitatea penelor unei păsări. 2. Podoabă formată dintr -un mănunchi de pene care se purta la chipiu, la pălărie. [Var. penagiu s.n. / < fr. pennage].

Sursa : neologisme

PENÁJ s. n. 1. totalitatea penelor unei păsări. 2. mănunchi de pene care se purta ca podoabă la chipiu, la pălărie. (< fr. pennage)

Sursa : neoficial

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Rezultate suplimentare

Rezultate din Literatură pentru PENAJ

Rezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentru PENAJ.

George Topîrceanu - Cioara

George Topîrceanu - Cioara Cioara de George Topîrceanu Câmpul alb, ca un cearșaf, Până-n zări se desfășoară... Sus pe-un stâlp de telegraf, S-a oprit din zbor o cioară, Nemișcată-n vârf de par Ca o acvilă pe-un soclu, Oacheșă ca un hornar Și macabră ca un cioclu; Neagră ca un as de pică, Sub nemărginitul cer; Singuratică și mică Cât o boabă de piper; Gârbovă ca o feștilă Într-un cap de lumânare; Ca o mutră imobilă De harap cu nasul mare, Dar sinistră și pârlită De la coadă până-n plisc, Ca o pajură trăsnită Într-un vârf de obelisc; Încrustată-n atmosferă Ca un ou de ciocolată; Amărâtă și stingheră Ca o prună afumată; Cu alura interlopă Ca un muzicant în frac, Cuvioasă ca un popă Și smolită ca un drac; Demnă, ca un om celebru; Mistică și fără chef Ca un basorelief De pe-un monument funebru; Încomodă-n soare, ca Un gunoi în ochi; nefastă Ca un chibiț ce-ți stă-n coastă La un joc de bacara; Suspendată ca o notă Pe un portativ gigant; Slută, ca o hotentotă Părăsită de amant; Mică-n mijlocul naturii Ca un fir ...

Garabet Ibrăileanu - Adela

Garabet Ibrăileanu - Adela Adela de Garabet Ibrăileanu (Fragmente din jurnalul lui Emil Codrescu) (iulie-august 189...) Bălțătești!... O improvizare de bâlci, pe șoseaua care vine de la Piatra, trece prin mijlocul satului, strâmbă, șerpuind printre râpi, și se duce la Târgu-Neamțului, înconjurată de singurătăți. Lume multă, care vrea să petreacă și nu știe cum. Doamnele, ostentativ fără treabă, umblă în rochii de casă și cu capul gol... Domnii, cu jambiere și șepci impermeabile, trec la poștă, peste drum de hotel, înarmați cu alpenstock -uri, strânse energic în pumn la nivelul bărbiilor înțepenite și importante. Peisaj meschin. O colină întinsă, tristă, pătată de câțiva arbori schilozi, ascunde munții dinspre apus. Nici o ,,cunoștință". Sistem infailibil: în genere, atitudini nesociabile; în specie, evitarea parcului. Pe drumul, inevitabil, din ,,centru" -- cufundat în lectura unui ziar. (Am un număr din Voința națională încă din București.) Plictis odihnitor. Lectură plăcută, reconfortantă: cataloagele câtorva librării străine și un dicționar portativ, cărțile de căpătâi care, împreună cu Diogen Laerțiul, repertoriu de cancanuri și idei antice (amintit adesea de Coco Dimitrescu în ,,prelegerile" lui nocturne de la Cosman și găsit din întâmplare la un anticar), alcătuiesc biblioteca mea estivală. Cataloagele -- pentru momentele de lirism intelectual. Unele ...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PENAJ

Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 31 pentru PENAJ.

ȚICLETE

ȚICLÉTE , țicleți , s . m . Pasăre insectivoră cățărătoare , cu ciocul conic , drept și cu penajul cenușiu pe spate și alb pe pântece ; țoi ^1 , țiclean ( Sitta europaea ) . - Et .

BENGALI

BENGALÍ s . m . , adj . ( Rar ) 1. S . m . Nume dat mai multor păsări , înrudite cu vrabia , cu penajul colorat în albastru ori cafeniu , originare din India . 2. Adj . ( În sintagma ) Limba bengali = limba vorbită în Bengal ( India ) . [ Acc . și :

BUFNIȚĂ

BÚFNIȚĂ , bufnițe , s . f . Cea mai mare pasăre răpitoare de noapte , având penajul de culoare brună - ruginie cu dungi negre și galbene , cap mare și ochi galbeni - portocalii mari , apropiați unul de altul , cu smocuri lungi de pene la urechi ; bou - de - noapte , buhă , bufnă ( Bubo bubo ) . - Bufnă + suf . -

CINTEZĂ

CÍNTEZĂ , cinteze , s . f . Mică pasăre cântătoare cu ciocul conic , scurt și tare , cu penajul cenușiu - albăstrui sau brun - roșcat , având pe aripă o dungă albă ( Fringilla coelebs ) . [ Acc . și : cintéză . - Var . : ( reg . ) cíntiță s . f . ] - Et .

CIOARĂ

CIOÁRĂ , ciori , s . f . 1. Nume dat mai multor specii de păsări din familia corbului , cu penajul negru sau cenușiu , cu cioc conic și puternic ( Corvus ) . 2. Epitet dat unui om brunet ,

CIOC

CIOC ^2 , ciocuri , s . n . 1. Partea anterioară , terminală , lunguiață și cornoasă a capului păsărilor , care înlocuiește sistemul dentar ; plisc , clonț . 2. Parte sau prelungire ascuțită a unor obiecte ; capăt , vărf ( ascuțit ) . 3. Barbișon , țăcălie . 4. Compuse : ciocul - berzei = plantă erbacee cu frunzele păroase , adânc crestate și cu flori violete - purpurii ( Geranium pratense ) ; ciocul - cucoarei = mică planta erbacee cu tulpina păroasă întinsă pe pământ , cu frunze compuse , flori roșii , roz sau albe și fructe lungi , asemănătoare cu un cioc ( Erodium cicutarium ) ; cioc - întors = pasăre călătoare cu penajul alb pătat cu negru , cu ciocul lung , subțire și ușor arcuit în sus , cu picioarele înalte ( Recurvirostra avosetta ) . CIOC ^1 interj . ( Adesea repetat ) Cuvânt care imită zgomotul produs de lovituri ( repetate ) într - un obiect sau într - un material dur . -

COCHINCHINA

... COCHINCHÍNA s . f . 1. Rasă de găini originară din China , cu penaj

CODROȘ

CODRÓȘ , codroși , s . m . Gen de păsări migratoare mici , cântătoare , cu penajul cenușiu roșiatic și cu coada lungă , roșie ( Phoenicurus ) ; pasăre de acest gen . - Coadă +

CORB

CORB , corbi , s . m . 1. Pasăre semirăpitoare , omnivoră , mai mare decât cioara , cu penele negre , cu ciocul și picioarele puternice și cu penajul negru cu luciu metalic ; croncan ( Corvus corax ) . 2. Compuse : ( Ornit . ) corb - albastru = dumbraveancă ; corb - de - mare = cormoran ; corb - de - noapte = pasăre cu capul și ceafa negre , cu spinarea cenușie și cu pântecele alb - cenușiu . ( Nycticorax nycticorax ) . 3. Pește de mare cu capul mare și botul gros , rotunjit , de culoare brună ( Corvina nigra ) . 4. ( Art . ) Numele unei constelații din emisfera

CRISTEI

CRISTÉI , cristei , s . m . Pasăre călătoare mai mare decât mierla , cu penajul brun - măsliniu - roșcat , care trăiește pe câmp și în stufărișul din apropierea bălților și care se recunoaște mai ales prin sunetele ei scârțâitoare ( Crex

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...

A r c h e u s . r o