Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:PARAZITA, PARAZITAR, BOTRIOCEFAL, DEPARAZITA, DEPARAZITARE, ECTOPARAZIT, ENDOPARAZIT, GĂLBEAZĂ, HIPERPARAZIT, INSECTICID ... Mai multe din DEX...

PARAZIT - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PARAZÍT, -Ă, paraziți, -te, adj., subst. 1. Adj., s.m. și f. (Organism animal sau vegetal) care trăiește și se hrănește pe seama altui organism, căruia îi provoacă adesea daune, boli sau chiar moartea. 2. Adj., s.m. și f. Fig. (Persoană) care trăiește din munca altora, care nu produce nimic. 3. Adj. Fig. Care nu are un rol util, efectiv; de prisos, inutil. 4. S.m. (La pl.) Perturbații electromagnetice de origine externă în transmisiile radiofonice, de telecomunicații etc., cauzate de fenomene din alte aparate electrice sau din atmosferă. - Din lat. parasitus, germ. Parasit, fr. parasite.

Sursa : DEX '98

 

PARAZÍT adj. v. inutil, nenecesar, netrebuincios, neutil.

Sursa : sinonime

 

PARAZÍT adj., s. 1. adj. v. parazitar. 2. s. pl. (livr.) vermină. (E plin de \~i.) 3. s. (fam.) linge-blide, linge-talere, linge-talgere. (X e un mare \~.) 4. s. pl. v. perturbații electromagnetice.

Sursa : sinonime

 

parazít adj. m., (ființă) s. m., pl. parazíți; f. sg. parazítă, pl. parazíte

Sursa : ortografic

 

PARAZÍ//T^1 \~tă (\~ți, \~te) și substantival 1) (despre organisme vegetale și animale) Care are drept sursă de hrană un alt organism. Insectă \~tă. Ciupercă \~tă. 2) fig. (despre persoane sau grupuri sociale) Care nu lucrează, trăind din munca altora. /<lat. parasitus, germ. Parasit, fr. parasite

Sursa : NODEX

 

PARAZÍ//T^2 \~ți m. la pl. Perturbații în recepția undelor electromagnetice, provocate de alte aparate electrice sau de fenomene atmosferice. /<lat. parasitus, germ. Parasit, fr. parasite

Sursa : NODEX

 

PARAZÍT, -Ă s.m. și f. 1. Invitat la masa unui bogătaș din vechea Romă pentru a-l amuza. 2. (Fig.) Persoană care trăiește pe seama alteia. 3. Ființă care trăiește pe organismul unei alte ființe vii, hrănindu-se exclusiv cu substanțele produse de aceasta. 4. (la pl.) Perturbație produsă în transmisiile de telecomunicații, datorită descărcărilor electrice din atmosferă, scânteilor produse de unele aparate electrice etc. // adj. 1. (Despre ființe) Care duce o viață de parazit; parazitar. 2. (Fig.) Care nu produce nimic, care trăiește din munca altora. ** (Fig.) Lipsit de funcție; de prisos. [Cf. fr. parasite, lat. parasitus, gr. parasitos < para - alături, sitos - mâncare].

Sursa : neologisme

 

PARAZÍT^1, -Ă I. s. m. f. 1. organism care trăiește pe un alt organism gazdă, hrănindu-se exclusiv cu substanțele produse de acesta. 2. (fig.) cel care trăiește pe seama muncii altora. 3. (pl. m.) perturbații în transmisiile de telecomunicații, datorită descărcărilor electrice din atmosferă sau scânteilor produse de unele aparate electrice. II. adj. 1. parazitar. 2. (fig.) care nu are un rol util, care trăiește din munca altora. (< fr. parasite, lat. parasitus, germ. Parasit)

Sursa : neoficial

 

PARAZIT^2(O)- elem. "parazit". (< fr. parasit/o/-, cf. lat. parasitus, gr. parasitos)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru PARAZIT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 19 pentru PARAZIT.

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Paraziții

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Paraziţii Paraziții de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII I Cosmin așteaptă pe doi prieteni. E singur, la o masa rotundă, în grădina "Costandin". Cu capul rezemat în mâna dreaptă, privește fără a clipi. Nici "băieții" care gonesc cu farfurii, sticle și pahare, nici mulțimea zgomotoasă și lacomă nu-i tulbură privirea melancolică. În grădină se aud, din toate părțile, strigătele obișnuite: "Băiete, o baterie!", "O idee!", "La moment!", "Un patrician!", "Gaata!", "Pârjoala, Mitică!", "A sosit!", "Un taifas, la a cincea!", "Soseș-teee... pe telegraf!" Peste zarva aceasta piruie naiul lui Dinicu. Maistrul muscalagiu cântă Ciocârlia , o scăpărare uimitoare de sunete. Pentru Cosmin lumea, așa de vie și de apropiată, se proiectează într-o depărtare tăcută și fumurie. La lumina felinarelor oamenii îi par ca niște umbre nehotărâte în conturul lor. Cosmin închise ochii săi obosiți și, în întunericul de o clipă, îi licări tremurând, ca într-un vis, o grădiniță cu liliac, o scară răsucită ca un melc colosal, un pat murdar în care zace un bătrân cu capul mare, cu părul alb, lung și rar, și ...

 

Dimitrie Anghel - Coco

... răposatului ei prieten și stăpîn, conul Tudorachi. Un instinct obscur îi spunea ei, se vede, că noul venit în casa lor nu e decît un parazit, și așa fiind, mai tare la suflet și mai mîndru poate ca cei ce-l înconjurau, rămase rece la toate foile de salată suplimentară, precum ...

 

Ion Luca Caragiale - Concurs și premiuri academice

Ion Luca Caragiale - Concurs şi premiuri academice Concurs și premiuri academice de Ion Luca Caragiale Academia Română și-a împărțit premiile: pe cel mare, de 12.000 lei. l-a pus la păstrare, negăsind pe nici un concurent vrednic pentru a-l obține; pe cel de 5.000 lei l-a acordat amicului nostru B. Delavrancea pentru Paraziții. Un spirit sucit, puțin în curent cu cele literare, a zis cu această ocazie: “Iar Paraziții? parcă era vorba să nu se mai premieze academicienii între dânșii!â€� Cu aceeași ocazie ne-a picat și nouă, celor de la Moftul român, dintr-o sorginte pur academică, o donațiune de 250 lei; cum? vom lămuri aceasta mai târziu. Mărturisim că cea dântâi idee ce ne-a venit a fost să împărțim frumușel această sumă între directorul și redactorul nostru— au mai făcut și alți moftangii români așa ceva, și nu s-a mai prăpădit lumea. Ne-am gândit însă că aceasta ar fi un abuz rușinos și ne-am întrebat: cum se pot întrebuința acești 250 lei mai nemerit, așa ca să răspundem ...

 

Alexandru Macedonski - Castele-n Spania

Alexandru Macedonski - Castele-n Spania Castele-n Spania de Alexandru Macedonski De-ar vrea norocul să-mi zâmbească Și să câștig la loterie, Aș duce-o viață-mpărătească, Ascuns să nu mai mă găsească În timpi de ani, ființă vie. N-aș vrea să am măriri deșerte, N-am nici-o sete de renume, Aș înălța mereu concerte La adăpost de griji și certe, La adăpost de om și lume. În colț tăcut de vreo Sahară, Castel aș pune să-mi zidească, Și scuturat de-orice povară, Aș ridica spre ceruri scară, De-ar vrea norocul să-mi zâmbească. Ca-n basme masa mi s-ar pune Și s-ar deșterne tot ca-n basme, Bucatele cele mai bune Ar apărea ca prin minune Pe tăvi aduse de fantasme. Prin vase de-aur și prin cupe De cornalină și agată, De silfi ușori, gentile trupe, Ar tot turna zburând în grupe O ambrozie delicată. De pe-o terasă înflorită Privirea mea s-ar pierde-n cale Sub frunzătura-nchipuită De soare vesel strălucită Și scânteind de portocale. Fântâni de ape săritoare, Ar răcori-o-n orice clipă Cu picături nălucitoare Ce-n urmă-n limpede izvoare S-ar scurge ...

 

Dimitrie Anghel - A. D. Holban

Dimitrie Anghel - A. D. Holban A. D. Holban de Dimitrie Anghel Publicată în Ordinea , II, 428, 17 mai 1909, p. 1. Sunt unii oameni senini și blînzi, cari împrăștie în jurul lor o atmosferă de bunătate ce te farmecă și te cîștigă cu fiecare vorbă, cu fiecare gest al lor ; iar alții care te resping de la început și față de cari nu știu ce sîmțămînt tainic îți dă de știre să te ferești. Unul dintre aceștia din urmă este și veteranul om politic A. D. Holban, o interesantă figură a Iașului din alte vremuri. Mi-am adus aminte de dînsul citind într-un ziar recent reflecțiile sale pline de răutate la adresa artiștilor noștri de astăzi. Îl cunosc de cînd eram copil; pot zice că m-am trezit cu el în casă, căci, cît timp a trăit tatăl meu, nelipsit a fost din casa și de la masa noastră. În anii din urmă însă, îl pierdusem din vedere aproape cu desăvîrșire ; glasul lui parcă amuțise în larma uriașă ce o fac luptele zilelor noastre, cu alte aspirații, cu alte idealuri, cu altă pornire de muncă. Arar ...

 

Dimitrie Anghel - Zi de sărbătoare

Dimitrie Anghel - Zi de sărbătoare Zi de sărbătoare de Dimitrie Anghel Publicată în România ilustrată , IX, 3—4 dec. 1912 — ian. 1913. Apărută și în Minerva , IV, 1225, 16 mai 1912, p. 2. sub titlul "Kermessa". Eu credeam că numai pe mine mă întristează nourii și că numai eu sunt trist cînd nu se arată soarele, și nu bănuiam că cele ce mă încunjurau, lucruri ori dihănii, sunt aplecate șl ele spre un pesimism ciudat, cînd cerul se întunecă și e vreme de ploaie. Găini și rațe, îngîmfați cocoși și claponi cu arcuite pene, pestrițe picherițe, precum și emfatici și irascibili curcani trăiau într-o deplină frăție în curtea mea, în afară de puținii imaculați porci și alte multe lighioane. Pe streșeni, lumea celor mai sus cu o treaptă, porumbeii de-a pururi amorezați și în neastîmpăr, schimbînd după plac orizontul cu o bătaie de aripă, nu m-au făcut să cred niciodată că au melancoliile lor, și singurul, poate, care-mi da de bănuit în această republică, al cărei președinte eram de drept, era numai păunul văduv, care, neavînd cui să-și arate strălucirile și podoabele, tînjea și protesta în graiul lui strident de cîte ...

 

George Topîrceanu - Un începător de talent: Apostrofe la lună

George Topîrceanu - Un începător de talent: Apostrofe la lună Un începător de talent: Apostrofe la lună de George Topîrceanu "Per amica silentia lunae..." Glob rătăcitor de stâncă rece, tristă ca mormântul, Fiică stearpă a-ntâmplării, lună, soră cu pământul, În zadar de mii de veacuri, tu cu raze-mprumutate Fermecat-ai paraziții uriașului tău frate! Arc văpsit pe bolta rece de-un penel muiat în aur, Solz zvârlit din coada unui legendar ihtiozaur, — Câți săraci din lumea asta, când lucești în noaptea tristă, N-ar voi să fii monedă, să te lege-ntr-o batistă? Sloi de-argint ce se topește în azurul dimineții! Veșnic te-au iubit amanții, veșnic te-or cânta poeții Lăudând în osanale mincinoasa ta splendoare, Dar tu vei rămâne veșnic rece și nesimțitoare. Apariție banală ca un fund de farfurie! Talere cu două fețe! Cap de monstru fără trup! Orologiu fără ace! Nastur de manta! Chelie! Felinar! Conrupătoare de minore! Cantalup! Cum poți tu privi de veacuri globul nostru de argilă Și atâta suferință, — fără să te stingi de milă? Pieri în noaptea neființei, rece simbol de minciună, Piei și lasă-ne mai bine cerul nopții fără

 

Ion Luca Caragiale - Sonete (Caragiale)

Ion Luca Caragiale - Sonete (Caragiale) Sonete de Ion Luca Caragiale SONET D-lui Agostino Mazzoli, bariton absolut, cu ocaziunea beneficiului său în opera Ernani Ești rege, și, pe tronu-ți, în plină strălucire Apari ca totdeauna, și gat-a ne-ncânta; Supușii te salută, zicându-ți în unire: Talentul e coroana ce sta pe fruntea ta! E sărbătoare astăzi, splendidă sărbătoare. Mai mult ca totdeauna supușii-ți sunt fideli. Coroana-ți, astă-seară, e mai strălucitoare. O! niciodată, rege, nu vei afla rebeli. Da: regii-și pierd mărirea. În piepturi astăzi bate Dorința cea sublimă de sacra libertate. Urăște lumea sceptrul. A fi supus e trist! Decât să servi un rege, durere nu-i mai mare, Dar... lumea se supune, c-o nobilă-avântare, Când sceptrul este arta și regele artist. SONET Unui cavaler de industrie Fals, malonest, venale, hidos ești, cavalere! Prea bine ți-au zis uniiCoțcar Coțcarovici ; Figura ta, ce-nspiră dizgust și desplăcere, Impertinintă, vilă, tot palme parcă cere: Cum dracul fruntea-n lume cutezi să mai rădici? Vestitele-ți scandaluri azi nu mai sunt mistere. De când, ca paraziții, te-ai pripășit p-aici, Nu vezi, când vrei prin lume și ...

 

George Topîrceanu - A. Mirea: Caleidoscop

George Topîrceanu - A. Mirea: Caleidoscop A. Mirea: Caleidoscop de George Topîrceanu Cuprins 1 Unei fosile 2 Bustului meu 3 Răspunsul micilor funcționari 4 Răspunsul cometei 5 Sonete 5.1 La cinematograful mut 5.2 Sonet teatral 5.3 Un romantic 6 Sahara Unei fosile De-atâtea ori noi ți-am făcut ovații, ți-am pregătit mândria ta pedantă. Salută dar sinteza ambulantă A celei mai nebune generații! Căci la atâtea mari evenimente Eu am luat o glorioasă parte: Doar am avut principii conștiente Și capul spart la 13 marte! Nu vezi ce iute mă deprind cu zborul? Aeroplanul visurilor mele Vertiginos mă duce către stele, Cum îl ducea pe BlĂ©riot motorul. Iubesc și cânt!... Nepăsător cultiv A sufletului gratuită zestre, — Căci eu sunt tânăr și-mi bat joc, maestre, De prognosticul tău definitiv. Tu ai ajuns de mult fatalul termen Și te-a orbit sterila ta splendoare; Eu port în suflet durerosul germen Al operelor mele viitoare. Bustului meu Tu, "cap de studiu", mobilă intactă, Discret tovarăș de proiecte mari, Tu reprezinți persoana mea abstractă, — Un alter ego fără ochelari. Și laolaltă noi trăim ca frații... ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Luxul

Constantin Stamati-Ciurea - Luxul Luxul de Constantin Stamati-Ciurea Dedicat Eminenței Sale Înalt Preasfințitului arhiepiscop și mitropolit al Bucovinei și Dalmației etc. etc., dr. Silvestru Morariu-Andrievici Nu anii îmbătrânesc pe om, ci viața, pentru că starea normală a omului este indiferentismul... Ce exprimă cuvântul lux ? Expunerea sau deslușirea deșertăciunilor omenești, în care par­tizanii senzualismului caută desfătarea trupească, găsind că în ea este originea tuturor ideilor noastre în contra idealismului. Orișicum să fie, dar luxul este viciul cel mai atrăgător, cel mai molipsitor, din care se nasc toate calamitățile ce aduc la pieire nu numai individualitatea omenirii, ci dărâmă și stinge națiuni întregi. Odată ce omul este molipsit de acest demon al ispitei, el contenește de a fi mulțumit cu aceea ce munca sa îi dă. Nu exis­tă o chestie mai grandioasă și mai însemnată de discutat decât chestia luxului; lupta și contrazicerile ideilor nu s-au sfârșit între filozofii antici precum și moderni. Unii sunt de opinia că luxul este podoaba națiunii și alții că el este pieirea ei. Răsfoind paginile istoriei, găsim că unde luxul se mărește, năravurile se desfrânează și națiunea slăbind cade și se stinge. La egipteni, la perși, ...

 

Ion Luca Caragiale - O cronică de Crăciun...

... viermelui invidiei. Slavă ție, doamne ! în inima mea destule rele au putut încăpea; dar n-a fost locșor într-însa și pentru groaznicul parazit verde!... Și totuși, simt nespusă mâhnire la vederea unui pachet de atâtea file format ministerial, curat și mărunt scrise... A! de ce nu ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PARAZIT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 123 pentru PARAZIT.

PARAZITA

... PARAZÍTÁ , parazitez , vb . I . Tranz . ( Rar ) A îmbolnăvi , a infesta un organism animal sau vegetal ( trăind pe el ca parazit

 

PARAZITAR

... adj . 1. ( Despre organisme animale sau vegetale ) Care trăiește și se hrănește pe seama altui organism ; ( despre boli , simptome etc . ) care este pricinuit de un parazit ( 1 ) . 2. Fig . ( Despre oameni ) Care trăiește ca un parazit ( 2 ) , de parazit

 

BOTRIOCEFAL

... s . m . Vierme intestinal din clasa cestodelor în formă de panglică , având o lungime de 8 - 12 m și prevăzut cu două botridii , care trăiește parazit în intestinul subțire al omului și al unor animale care au mâncat pește infectat cu larvele acestui parazit

 

DEPARAZITA

... Tranz . A distruge sau a înlătura paraziții de pe plante sau de pe animale , prin metode chimice , fizice sau biologice . - De ^4 + parazit

 

DEPARAZITARE

DEPARAZITÁRE , deparazitări , s . f . 1. Acțiunea de a deparazita și rezultatul ei ; distrugere a paraziților ; despăduchere . 2. ( Tehn . ; în sintagma ) Deparazitare radioelectrică = combatere a perturbațiilor radioelectrice produse de instalațiile tehnice ( paraziți industriali ) prin acționarea directă asupra surselor care le

 

ECTOPARAZIT

... ECTOPARAZÍT , - Ă , ectoparaziți , - te , adj . , s . f . 1. Adj . ( Și substantivat ) Care trăiește ca parazit

 

ENDOPARAZIT

... Ciupercă parazită al cărei miceliu se dezvoltă în interiorul țesuturilor plantei - gazdă , provocând boli grave . 2 , S . m . și f . , adj . ( Animal ) care trăiește ca parazit

 

GĂLBEAZĂ

... GĂLBEÁZĂ , gălbeze , s . f . 1. Vierme parazit care trăiește în căile biliare ale ovinelor și bovinelor ( Fasciola hepatica ) . 2. Boală de ficat a ovinelor și a bovinelor , provocată ...

 

HIPERPARAZIT

... HIPERPARAZÍT , - Ă , hiperparaziți , - te , adj . , s . m . și f . ( Parazit

 

INSECTICID

INSECTICÍD , - Ă , insecticide , adj . , s . n . 1. Adj . Care ucide insectele dăunătoare sau parazite . 2. S . n . Substanță chimică , naturală sau sintetică , folosită pentru combaterea insectelor dăunătoare sau

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...