Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Cuvântul MITA nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: MITĂ

  Vezi și:MITUI, ÎNVÂRTIT, ȘPAGĂ, ȘPERȚ, MITĂ, MITUIALĂ, NEMITE, PASĂMITE, RUȘFET, SFĂNȚUI ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului MITA: MITĂ, MIȚA, MIȚĂ.

 

MITA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

MÍTĂ, mite, s.f. Sumă de bani sau obiecte date ori promise unei persoane, cu scopul de a o determina -și încalce obligațiile de serviciu sau le îndeplinească mai conștiincios; șperț, șpagă^1, - Din sl. mito.

Sursa : DEX '98

 

MÍTĂ s. v. camătă, dobândă, procent.

Sursa : sinonime

 

MÍTĂ s. șperț, (înv.) mituială, mâzdă, rușfet, sfănțuială, (arg.) șpagă. (A lua \~.)

Sursa : sinonime

 

mítă s. f., pl. míte

Sursa : ortografic

 

MÍT//Ă \~e f. Dar în bani sau în alte valori materiale, dat cuiva sau primit de cineva, în schimbul unui serviciu ilegal. /mito

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru MITA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 35 pentru MITA.

Alecu Donici - Vulpea și bursucul

Alecu Donici - Vulpea şi bursucul Vulpea și bursucul de Alecu Donici — Da dincotro și unde Alergi tu așa iute? Bursucul întâlnind pe vulpe-au întrebat. — Oh, dragă cumătre, am dat peste păcat, Sunt, iată, surghiunită! Tu știi că eu am fost în slujbă rânduită La o găinărie. Cu trebile ce-aveam, odihna-mi am lăsat, Și sănătatea mi-am stricat; Dar tot eu am căzut în groaznică urgie, Pe niște pâri nedovedite, Precum că luam mite. Tu singur martor ești, în adevăr să spui: De m-ai văzut cumva, măcar cu vreun pui? — Nu, dragă cumătră; dar când ne întâlneam Eu cam ades vedeam: Că tu pe botișor Aveai și pufușor. Se-ntâmplă și la noi de vezi Cum altul, având loc, așa se tânguiește, Încât îți vine mai să-l crezi Că abia din leafă se hrănește. Dar astăzi butcă, mâine cai, De unde oare-i vin? Și când ar vrea să stai Să-i faci curată socoteală Pentru venit și cheltuială, N-ai zice ca bursucul că are pufușor Pe

 

Dimitrie Bolintineanu - La un avut

... pieritor? Te-ascunzi fricos, de moarte, bătrân fără de minte, Când tu ești muritor? În darn vei da tu aur arhangelului morții, El nu primește mită, și-atuncea, vai! în plâns, Vei înțelege oare că, împotriva sorții, În darn averi ai strâns. Vei părăsi palatul, femeile frumoase Și oaspii tăi, și ...

 

Ion Luca Caragiale - Plagiatul Zola-Bibescu

... grands manteaux blancs, les cuirassiers passent silencieux; ils semblent portĂ©s par les eaux. Deux feux, allumĂ©s sur chacune des rives aux deux extrĂ©mitĂ©s du pont, Ă©clairent seuls de leur lumière blâfarde hommes et chevaux; leurs flammes se reflètent, d'une façon Ă©trange ...

 

Mihai Eminescu - Epigonii

Mihai Eminescu - Epigonii Epigonii de Mihai Eminescu Când privesc zilele de-aur a scripturelor române, Mă cufund ca într-o mare de visări dulci și senine Și în jur parcă-mi colindă dulci și mândre primăveri, Sau văd nopți ce-ntind deasupră-mi oceanele de stele, Zile cu trei sori în frunte, verzi dumbrăvi cu filomele, Cu izvoare-ale gândirii și cu râuri de cântări. Văd poeți ce-au scris o limbă, ca un fagure de miere Cichindeal gură de aur, Mumulean glas cu durere, Prale firea cea întoarsă, Daniil cel trist și mic, Văcărescu cântând dulce a iubirii primăvară, Cantemir croind la planuri din cuțite și pahară, Beldiman vestind în stihuri pe războiul inimic. Liră de argint, Sihleanu - Donici cuib de-nțelepciune, Care, cum rar se întâmplă, ca să mediteze pune Urechile ce-s prea lunge ori coarnele de la cerb; Unde-i boul lui cuminte, unde-i vulpea diplomată? S-au dus toți, s-au dus cu toate pe o cale nenturnată. S-au dus Pann, fiul Pepelei, cel isteț ca un proverb. Eliad zidea din visuri și din basme seculare Delta biblicelor sânte, profețiilor amare, Adevăr scăldat în mite, sfinx pătrunsă de- ...

 

Urmuz - Algazy %26 Grummer

... bucurie barba un sfert de oră... Deșurupat, grătarul îi servea să rezolve orice probleme mai grele, referitoare la curățirea și liniștea casei... Algazy nu ia mită... O singură dată s-a pretat la o asemenea faptă, când era copist la Casa bisericii; dar nu a luat atunci ...

 

Gheorghe Asachi - Oile

... paragraf, Lămurit să se înscrie pe hârtie timbruită, Să se publice prin foaie, nu cumva vrun plastograf Documentul, șarta noastră, să-l prefacă pentru o mită, Și condiția aceasta de n-a fi drept observată, De părțit ambe să rămâie chiar de sine răsuflată. Blânde oile atuncea l-acel ...

 

Mihai Eminescu - Memento mori

Mihai Eminescu - Memento mori Memento mori de Mihai Eminescu (Panorama deșertăciunilor) Turma visurilor mele eu le pasc ca oi de aur, Când a nopții întunerec ­ înstelatul rege maur ­ Lasă norii lui molateci înfoiați în pat ceresc, Iară luna argintie, ca un palid dulce soare, Vrăji aduce peste lume printr-a stelelor ninsoare, Când în straturi luminoase basmele copile cresc. Mergi, tu, luntre-a vieții mele, pe-a visării lucii valuri, Până unde-n ape sfinte se ridică mândre maluri, Cu dumbrăvi de laur verde și cu lunci de chiparos, Unde-n ramurile negre o cântare-n veci suspină, Unde sfinții se preîmblă în lungi haine de lumină, Unde-i moartea cu-aripi negre și cu chipul ei frumos. Una-i lumea-nchipuirii cu-a ei visuri fericite, Alta-i lumea cea aievea, unde cu sudori muncite Te încerci a scoate lapte din a stâncei coaste seci; Una-i lumea-nchipuirii cu-a ei mândre flori de aur, Alta unde cerci viața s-o-ntocmești, precum un faur Cearc-a da fierului aspru forma cugetării reci. Las-să dorm... să ...

 

Mihai Eminescu - Memento mori (Panorama deșertăciunilor)

Mihai Eminescu - Memento mori (Panorama deşertăciunilor) Memento mori de Mihai Eminescu (Panorama deșertăciunilor) Turma visurilor mele eu le pasc ca oi de aur, Când a nopții întunerec ­ înstelatul rege maur ­ Lasă norii lui molateci înfoiați în pat ceresc, Iară luna argintie, ca un palid dulce soare, Vrăji aduce peste lume printr-a stelelor ninsoare, Când în straturi luminoase basmele copile cresc. Mergi, tu, luntre-a vieții mele, pe-a visării lucii valuri, Până unde-n ape sfinte se ridică mândre maluri, Cu dumbrăvi de laur verde și cu lunci de chiparos, Unde-n ramurile negre o cântare-n veci suspină, Unde sfinții se preîmblă în lungi haine de lumină, Unde-i moartea cu-aripi negre și cu chipul ei frumos. Una-i lumea-nchipuirii cu-a ei visuri fericite, Alta-i lumea cea aievea, unde cu sudori muncite Te încerci a scoate lapte din a stâncei coaste seci; Una-i lumea-nchipuirii cu-a ei mândre flori de aur, Alta unde cerci viața s-o-ntocmești, precum un faur Cearc-a da fierului aspru forma cugetării reci. Las-să ...

 

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira IV

... vărgată veșmântul sfânt numim. Și toți judecătorii aceste rele pâri Le vor lua de bune, căci lor am scos o vorbă Că numai când iau mită obicinuiesc dreptate. În scurt, cu orice cuget nevinovat și bun O, satiră e scrisă, ea tot împunge-n ochi Pre cei carii într-însa se ...

 

Mihai Eminescu - Împărat și proletar

Mihai Eminescu - Împărat şi proletar Împărat și proletar de Mihai Eminescu Pe bănci de lemn, în scunda tavernă mohorâtă, Unde pătrunde ziua printre ferești murdare, Pe lângă mese lunge, stătea posomorâtă, Cu fețe-ntunecoase, o ceată pribegită, Copii săraci și sceptici ai plebei proletare. Ah! - zise unul - spuneți că-i omul o lumină Pe lumea asta plină de-amaruri și de chin? Nici o scânteie-ntr-însul nu-i candidă și plină, Murdară este raza-i ca globul cel de tină, Asupra cărui dânsul domnește pe deplin. Spuneți-mi ce-i dreptatea? - Ce-i tari se îngrădiră Cu-averea și mărirea în cercul lor de legi; Prin bunuri ce furară, în veci vezi cum conspiră Contra celor ce dânșii la lucru-i osândiră Și le subjugă munca vieții lor întregi. Unii plini de plăcere petrec a lor viață, Trec zilele voioase și orele surâd. În cupe vin de ambră - iarna grădini, verdeață, Vara petreceri, Alpii cu frunțile de gheață - Ei fac din noapte ziuă ș-a zilei ochi închid. Virtutea pentru dânșii - ea nu există. Însă V-o predică, căci trebuie să fie brațe tari, A statelor greoaie cară trebuie-mpinse Și trebuiesc ...

 

Antim Ivireanul - Scrisoarea la leat 7220, în luna ghenarie, în 13 zile

Antim Ivireanul - Scrisoarea la leat 7220, în luna ghenarie, în 13 zile Scrisoarea la leat 7220, în luna ghenarie, în 13 zile de Antim Ivireanul Duminecă, la vrĂ©me de chindie, prealuminatul domn Io Costandin Basarab Brâncoveanu voevod, având prepus pentru niște lucruri ce le-au adus întâmplările vremii de s-au făcut, cum să se fie făcut cu învățătura și îndemnarea noastră și fiind măriia-sa îndemnat de niște obraze mari besericești și mirenești, pline de zavistii și de răutate au trimis la noi cu poruncă mare pre duhovnicul lui pre episcopul Nisis chir Mitrofan Thasitul, carele era sfetagoreț de la mănăstirea Dionisiului, de ni-au zis au să fac paretisis de bună voia mea, și să-mi las scaunul, să es, au să mă scoață măriia-sa cu sila și să scrie la Țarigrad să mă și catherisească. Pentru care lucru, mergând eu la curte marți seara și, vorbind în taină cu măriia-sa, i-am zis cum că mă las de vlădicie, de voia mea, și într-acel ceas i-am dat și scris acĂ©ste 12 capete, carele însămnăm aici, să se afle la cei de pre urmă, spre aducere aminte și să cunoască fieștecine ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MITA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru MITA.

MITUI

... MITUÍ , mituiesc , vb . IV . Tranz . A da cuiva mită . - Mită

 

ÎNVÂRTIT

... Ă învârtiți , - te , adj . , subst . 1. Adj . Înfășurat , răsucit . 2. S . m . Fig . ( Fam . ) Persoană care s - a eschivat ( prin favoritism , dare de mită etc . ) de la obligațiile militare ( în timp de război ) ; persoană care a ajuns la o situație materială sau socială bună , prin mijloace dubioase ...

 

ȘPAGĂ

... ȘPÁGĂ^2 s . f . v . spangă . ȘPÁGĂ^1 s . f . ( Fam . ) Bacșiș , mită

 

ȘPERȚ

... a - i câștiga bunăvoința , în special pentru a - l determina să - și îndeplinească ( mai cu râvnă ) sau să - și încalce obligațiile de serviciu ; mită

 

MITĂ

MÍTĂ , mite , s . f . Sumă de bani sau obiecte date ori promise unei persoane , cu scopul de a o determina să - și încalce obligațiile de serviciu sau să le îndeplinească mai conștiincios ; șperț , șpagă ^

 

MITUIALĂ

... MITUIÁLĂ , mituieli , s . f . Mituire ; ( concr . ) mită

 

NEMITE

NÉMITE adv . ( Rar ) Cu atât mai puțin ; darămite . [ Acc . și : nemíte ] - Ne - + [ dară ]

 

PASĂMITE

PÁSĂMITE adv . ( Pop . ) Pesemne , probabil , se pare , se vede că . . . ; într - adevăr . Păsa ^1 + mite ( înv . " darămite " , et .

 

RUȘFET

... RUȘFÉT , rușfeturi , s . n . 1. Mită

 

SFĂNȚUI

... SFĂNȚUÍ , sfănțuiesc , vb . IV . Tranz . ( Fam . ) 1. A mitui . 2. A lua mită