|
|
||
|
Cuvântul MITA nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: MITĂ Vezi și:MITUI, ÎNVÂRTIT, ȘPAGĂ, ȘPERȚ, MITĂ, MITUIALĂ, NEMITE, PASĂMITE, RUȘFET, SFĂNȚUI ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului MITA: MITĂ, MIȚA, MIȚĂ.
MITA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. MÍTĂ, mite, s.f. Sumă de bani sau obiecte date ori promise unei persoane, cu scopul de a o determina să-și încalce obligațiile de serviciu sau să le îndeplinească mai conștiincios; șperț, șpagă^1, - Din sl. mito.Sursa : DEX '98 MÍTĂ s. v. camătă, dobândă, procent.Sursa : sinonime MÍTĂ s. șperț, (înv.) mituială, mâzdă, rușfet, sfănțuială, (arg.) șpagă. (A lua \~.)Sursa : sinonime mítă s. f., pl. míteSursa : ortografic MÍT//Ă \~e f. Dar în bani sau în alte valori materiale, dat cuiva sau primit de cineva, în schimbul unui serviciu ilegal. /Sursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru MITARezultatele 1 - 10 din aproximativ 35 pentru MITA. Alecu Donici - Vulpea și bursucul Alecu Donici - Vulpea şi bursucul Vulpea și bursucul de Alecu Donici — Da dincotro și unde Alergi tu așa iute? Bursucul întâlnind pe vulpe-au întrebat. — Oh, dragă cumătre, am dat peste păcat, Sunt, iată, surghiunită! Tu știi că eu am fost în slujbă rânduită La o găinărie. Cu trebile ce-aveam, odihna-mi am lăsat, Și sănătatea mi-am stricat; Dar tot eu am căzut în groaznică urgie, Pe niște pâri nedovedite, Precum că luam mite. Tu singur martor ești, în adevăr să spui: De m-ai văzut cumva, măcar cu vreun pui? — Nu, dragă cumătră; dar când ne întâlneam Eu cam ades vedeam: Că tu pe botișor Aveai și pufușor. Se-ntâmplă și la noi de vezi Cum altul, având loc, așa se tânguiește, Încât îți vine mai să-l crezi Că abia din leafă se hrănește. Dar astăzi butcă, mâine cai, De unde oare-i vin? Și când ar vrea să stai Să-i faci curată socoteală Pentru venit și cheltuială, N-ai zice ca bursucul că are pufușor Pe Dimitrie Bolintineanu - La un avut ... pieritor? Te-ascunzi fricos, de moarte, bătrân fără de minte, Când tu ești muritor? În darn vei da tu aur arhangelului morții, El nu primește mită, și-atuncea, vai! în plâns, Vei înțelege oare că, împotriva sorții, În darn averi ai strâns. Vei părăsi palatul, femeile frumoase Și oaspii tăi, și ... Ion Luca Caragiale - Plagiatul Zola-Bibescu ... grands manteaux blancs, les cuirassiers passent silencieux; ils semblent portĂ©s par les eaux. Deux feux, allumĂ©s sur chacune des rives aux deux extrĂ©mitĂ©s du pont, Ă©clairent seuls de leur lumière blâfarde hommes et chevaux; leurs flammes se reflètent, d'une façon Ă©trange ... Mihai Eminescu - Epigonii Epigonii de Mihai Eminescu Când privesc zilele de-aur a scripturelor române, Mă cufund ca într-o mare de visări dulci și senine Și în jur parcă-mi colindă dulci și mândre primăveri, Sau văd nopți ce-ntind deasupră-mi oceanele de stele, Zile cu trei sori în frunte, verzi dumbrăvi cu filomele, Cu izvoare-ale gândirii și cu râuri de cântări. Văd poeți ce-au scris o limbă, ca un fagure de miere Cichindeal gură de aur, Mumulean glas cu durere, Prale firea cea întoarsă, Daniil cel trist și mic, Văcărescu cântând dulce a iubirii primăvară, Cantemir croind la planuri din cuțite și pahară, Beldiman vestind în stihuri pe războiul inimic. Liră de argint, Sihleanu - Donici cuib de-nțelepciune, Care, cum rar se întâmplă, ca să mediteze pune Urechile ce-s prea lunge ori coarnele de la cerb; Unde-i boul lui cuminte, unde-i vulpea diplomată? S-au dus toți, s-au dus cu toate pe o cale nenturnată. S-au dus Pann, fiul Pepelei, cel isteț ca un proverb. Eliad zidea din visuri și din basme seculare Delta biblicelor sânte, profețiilor amare, Adevăr scăldat în mite, sfinx pătrunsă de- ... ... bucurie barba un sfert de oră... Deșurupat, grătarul îi servea să rezolve orice probleme mai grele, referitoare la curățirea și liniștea casei... Algazy nu ia mită... O singură dată s-a pretat la o asemenea faptă, când era copist la Casa bisericii; dar nu a luat atunci ... ... paragraf, Lămurit să se înscrie pe hârtie timbruită, Să se publice prin foaie, nu cumva vrun plastograf Documentul, șarta noastră, să-l prefacă pentru o mită, Și condiția aceasta de n-a fi drept observată, De părțit ambe să rămâie chiar de sine răsuflată. Blânde oile atuncea l-acel ... Mihai Eminescu - Memento mori Memento mori de Mihai Eminescu (Panorama deșertăciunilor) Turma visurilor mele eu le pasc ca oi de aur, Când a nopții întunerec  înstelatul rege maur  Lasă norii lui molateci înfoiați în pat ceresc, Iară luna argintie, ca un palid dulce soare, Vrăji aduce peste lume printr-a stelelor ninsoare, Când în straturi luminoase basmele copile cresc. Mergi, tu, luntre-a vieții mele, pe-a visării lucii valuri, Până unde-n ape sfinte se ridică mândre maluri, Cu dumbrăvi de laur verde și cu lunci de chiparos, Unde-n ramurile negre o cântare-n veci suspină, Unde sfinții se preîmblă în lungi haine de lumină, Unde-i moartea cu-aripi negre și cu chipul ei frumos. Una-i lumea-nchipuirii cu-a ei visuri fericite, Alta-i lumea cea aievea, unde cu sudori muncite Te încerci a scoate lapte din a stâncei coaste seci; Una-i lumea-nchipuirii cu-a ei mândre flori de aur, Alta unde cerci viața s-o-ntocmești, precum un faur Cearc-a da fierului aspru forma cugetării reci. Las-să dorm... să ... Mihai Eminescu - Memento mori (Panorama deșertăciunilor) Mihai Eminescu - Memento mori (Panorama deşertăciunilor) Memento mori de Mihai Eminescu (Panorama deșertăciunilor) Turma visurilor mele eu le pasc ca oi de aur, Când a nopții întunerec  înstelatul rege maur  Lasă norii lui molateci înfoiați în pat ceresc, Iară luna argintie, ca un palid dulce soare, Vrăji aduce peste lume printr-a stelelor ninsoare, Când în straturi luminoase basmele copile cresc. Mergi, tu, luntre-a vieții mele, pe-a visării lucii valuri, Până unde-n ape sfinte se ridică mândre maluri, Cu dumbrăvi de laur verde și cu lunci de chiparos, Unde-n ramurile negre o cântare-n veci suspină, Unde sfinții se preîmblă în lungi haine de lumină, Unde-i moartea cu-aripi negre și cu chipul ei frumos. Una-i lumea-nchipuirii cu-a ei visuri fericite, Alta-i lumea cea aievea, unde cu sudori muncite Te încerci a scoate lapte din a stâncei coaste seci; Una-i lumea-nchipuirii cu-a ei mândre flori de aur, Alta unde cerci viața s-o-ntocmești, precum un faur Cearc-a da fierului aspru forma cugetării reci. Las-să ... Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira IV ... vărgată veșmântul sfânt numim. Și toți judecătorii aceste rele pâri Le vor lua de bune, căci lor am scos o vorbă Că numai când iau mită obicinuiesc dreptate. În scurt, cu orice cuget nevinovat și bun O, satiră e scrisă, ea tot împunge-n ochi Pre cei carii într-însa se ... Mihai Eminescu - Împărat și proletar Mihai Eminescu - Împărat şi proletar Împărat și proletar de Mihai Eminescu Pe bănci de lemn, în scunda tavernă mohorâtă, Unde pătrunde ziua printre ferești murdare, Pe lângă mese lunge, stătea posomorâtă, Cu fețe-ntunecoase, o ceată pribegită, Copii săraci și sceptici ai plebei proletare. Ah! - zise unul - spuneți că-i omul o lumină Pe lumea asta plină de-amaruri și de chin? Nici o scânteie-ntr-însul nu-i candidă și plină, Murdară este raza-i ca globul cel de tină, Asupra cărui dânsul domnește pe deplin. Spuneți-mi ce-i dreptatea? - Ce-i tari se îngrădiră Cu-averea și mărirea în cercul lor de legi; Prin bunuri ce furară, în veci vezi cum conspiră Contra celor ce dânșii la lucru-i osândiră Și le subjugă munca vieții lor întregi. Unii plini de plăcere petrec a lor viață, Trec zilele voioase și orele surâd. În cupe vin de ambră - iarna grădini, verdeață, Vara petreceri, Alpii cu frunțile de gheață - Ei fac din noapte ziuă ș-a zilei ochi închid. Virtutea pentru dânșii - ea nu există. Însă V-o predică, căci trebuie să fie brațe tari, A statelor greoaie cară trebuie-mpinse Și trebuiesc ... Antim Ivireanul - Scrisoarea la leat 7220, în luna ghenarie, în 13 zile Antim Ivireanul - Scrisoarea la leat 7220, în luna ghenarie, în 13 zile Scrisoarea la leat 7220, în luna ghenarie, în 13 zile de Antim Ivireanul Duminecă, la vrĂ©me de chindie, prealuminatul domn Io Costandin Basarab Brâncoveanu voevod, având prepus pentru niște lucruri ce le-au adus întâmplările vremii de s-au făcut, cum să se fie făcut cu învățătura și îndemnarea noastră și fiind măriia-sa îndemnat de niște obraze mari besericești și mirenești, pline de zavistii și de răutate au trimis la noi cu poruncă mare pre duhovnicul lui pre episcopul Nisis chir Mitrofan Thasitul, carele era sfetagoreț de la mănăstirea Dionisiului, de ni-au zis au să fac paretisis de bună voia mea, și să-mi las scaunul, să es, au să mă scoață măriia-sa cu sila și să scrie la Țarigrad să mă și catherisească. Pentru care lucru, mergând eu la curte marți seara și, vorbind în taină cu măriia-sa, i-am zis cum că mă las de vlădicie, de voia mea, și într-acel ceas i-am dat și scris acĂ©ste 12 capete, carele însămnăm aici, să se afle la cei de pre urmă, spre aducere aminte și să cunoască fieștecine ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru MITARezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentru MITA. ... al doilea Abia; ei erau judecători la Beer-Șeba. 3 Fiii lui Samuel n`au călcat pe urmele lui; ci se dădeau la lăcomie, luau mită... și călcau dreptatea. 4 Toți bătrînii lui Israel s`au strîns și au venit la Samuel la Rama. 5 Ei au zis: ,,Iată că tu ... ... Cui i-am luat boul, sau cui i-am luat măgarul? Pe cine am apăsat, și pe cine am năpăstuit? De la cine am luat mită ca să închid ochii... asupra lui? Mărturisiți, și vă voi da înapoi.`` 4 Ei au răspuns: ,,Nu ne-ai apăsat, nu ne-ai năpăstuit, și ... ... Domnul. El nu-și ia vorba înapoi, dacă face un jurămînt în paguba lui. 5 El nu-și dă banii cu dobîndă, și nu ia mită ... împreună cu păcătoșii, nici viața cu oamenii cari varsă sînge, 10 ale căror mîni sînt nelegiuite, și a căror dreaptă este plină de mită! 11 Eu umblu în neprihănire; izbăvește-mă, și ai milă de mine! 12 Piciorul meu stă pe calea cea dreaptă: voi binecuvînta pe Domnul în ... Proverbele Capitol 15 Proverbele 14 Proverbele Capitol 15 1 Un răspuns blînd potolește mînia, dar o vorbă aspră ațîță mînia. 2 Limba înțelepților dă știință plăcută, dar gura nesocotiților împroașcă nebunie. - 3 Ochii Domnului sînt în orice loc, ei văd pe cei răi și pe cei buni. - 4 Limba dulce este un pom de viață, dar limba stricată zdrobește sufletul. - 5 Nesocotitul disprețuiește învățătura tatălui său, dar cine ia seama la mustrare ajunge înțelept. - 6 În casa celui neprihănit este mare belșug, dar în cîștigurile celui rău este turburare. - 7 Buzele înțelepților samănă știința, dar inima celor nesocotiți este stricată. - 8 Jertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, dar rugăciunea celor fără prihană Îi este plăcută. - 9 Calea celui rău este urîtă Domnului, dar El iubește pe cel ce umblă după neprihănire. - 10 Cine părăsește cărarea este aspru pedepsit, și cine urăște mustrarea va muri. - 11 Locuința morților și Adîncul sînt cunoscute Domnului, cu cît mai mult inimile oamenilor! - 12 Batjocoritorului nu -i place să fie mustrat, de aceea nu se duce la cei înțelepți. - 13 O inimă veselă înseninează fața; dar cînd inima este tristă, duhul este mîhnit. - 14 Inima celor pricepuți caută știința, dar gura nesocotiților ... ... își astupă urechea la strigătul săracului, nici el nu va căpăta răspuns, cînd va striga. - 14 Un dar făcut în taină potolește mînia, și o mită dată pe ascuns potolește cea mai puternică mînie. - 15 Este o bucurie pentru cel neprihănit să facă ce este bine, dar pentru ceice fac răul ... ... 3 Cine iubește înțelepciunea înveselește pe tatăl său, dar cine umblă cu curvele risipește averea. - 4 Un împărat întărește țara prin dreptate, dar cine ia mită, o nimicește. - 5 Cine lingușește pe aproapele său, îi întinde un laț supt pașii lui. - 6 În păcatul omului rău este o cursă, dar cel ... Eclesiastul Capitol 7 Eclesiastul 6 Eclesiastul Capitol 7 1 Mai mult face un nume bun de cît untdelemnul mirositor, și ziua morții de cît ziua nașterii. 2 Mai bine să te duci într`o casă de jale de cît să te duci într`o casă de petrecere; căci acolo îți aduci aminte de sfîrșitul oricărui om, și cine trăiește, își pune la inimă lucrul acesta. 3 Mai bună este întristarea decît rîsul; căci prin întristarea feței inima se face mai bună. 4 Inima înțelepților este în casa de jale, iar inima celor fără minte este în casa petrecerii. 5 Mai bine să asculți mustrarea înțeleptului de cît să asculți la cîntecul celor fără minte. 6 Căci rîsul celor fără minte este ca pîrăitul spinilor supt căldare. Și aceasta este o deșertăciune. 7 Averea luată prin silă înebunește pe cel înțelept, și mita strică inima. 8 Mai bun este sfîrșitul unui lucru de cît începutul lui; mai bine cel bun la suflet de cît cel îngîmfat. 9 Nu te grăbi să te mînii în sufletul tău, căci mînia locuiește în sînul nebunilor. 10 Nu zice: ,,Cum se face că zilele de mai înainte erau mai bune de cît acestea?`` Căci ... Isaia Capitol 1 Cintarea cintarilor 8 Isaia Capitol 1 1 Proorocia lui Isaia, fiul lui Amoț, despre Iuda și Ierusalim, pe vremea lui Ozia, Iotam, Ahaz și Ezechia, împărații lui Iuda. 2 Ascultați, ceruri, și ia aminte, pămîntule, căci Domnul vorbește: ,,Am hrănit și am crescut niște copii, dar ei s`au răsculat împotriva Mea. 3 Boul își cunoaște stăpînul, și măgarul cunoaște ieslea stăpînului său: dar Israel nu Mă cunoaște, poporul Meu nu ia aminte la Mine.`` 4 Vai, neam păcătos, popor încărcat de fărădelegi, sămînță de nelegiuiți, copii stricați! Au părăsit pe Domnul, au disprețuit pe Sfîntul lui Israel. I-au întors spatele... 5 Ce pedepse noi să vă mai dea, cînd voi vă răzvrătiți din ce în ce mai rău? Tot capul este bolnav, și toată inima sufere de moarte! 6 Din tălpi pînă`n creștet, nimic nu -i sănătos: ci numai răni, vînătăi și carne vie, ne stoarse, ne legate, și ne alinate cu untdelemn: 7 țara vă este pustiită, cetățile vă sînt arse de foc, străinii vă mănîncă ogoarele supt ochii voștri, pustiesc și nimicesc, ca niște sălbatici. 8 Și fiica Sionului a rămas ca o colibă în vie, ca o covercă ... ... cînd este vorba de băut vin, și viteji cînd este vorba de amestecat băuturi tari; 23 cari scot cu fața curată pe cel vinovat, pentru mită, și iau drepturile celor nevinovați! 24 De aceea, cum mistuie o limbă de foc miriștea, și cum arde flacăra iarba uscată, tot așa: ca putregaiul ... ... 15 Celce umblă în neprihănire, și vorbește fără vicleșug, celce nesocotește un cîștig scos prin stoarcere, celce își trage mînile înapoi, ca să nu primească mită, cel ce își astupă urechea să n`audă cuvinte setoase de sînge, și își leagă ochii ca să nu vadă răul, 16 acela va locui ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MITARezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru MITA. ... MITUÍ , mituiesc , vb . IV . Tranz . A da cuiva mită . - Mită ... Ă învârtiți , - te , adj . , subst . 1. Adj . Înfășurat , răsucit . 2. S . m . Fig . ( Fam . ) Persoană care s - a eschivat ( prin favoritism , dare de mită etc . ) de la obligațiile militare ( în timp de război ) ; persoană care a ajuns la o situație materială sau socială bună , prin mijloace dubioase ... ... ȘPÁGĂ^2 s . f . v . spangă . ȘPÁGĂ^1 s . f . ( Fam . ) Bacșiș , mită ... a - i câștiga bunăvoința , în special pentru a - l determina să - și îndeplinească ( mai cu râvnă ) sau să - și încalce obligațiile de serviciu ; mită MÍTĂ , mite , s . f . Sumă de bani sau obiecte date ori promise unei persoane , cu scopul de a o determina să - și încalce obligațiile de serviciu sau să le îndeplinească mai conștiincios ; șperț , șpagă ^ ... MITUIÁLĂ , mituieli , s . f . Mituire ; ( concr . ) mită NÉMITE adv . ( Rar ) Cu atât mai puțin ; darămite . [ Acc . și : nemíte ] - Ne - + [ dară ] PÁSĂMITE adv . ( Pop . ) Pesemne , probabil , se pare , se vede că . . . ; într - adevăr . Păsa ^1 + mite ( înv . " darămite " , et . ... RUȘFÉT , rușfeturi , s . n . 1. Mită ... SFĂNȚUÍ , sfănțuiesc , vb . IV . Tranz . ( Fam . ) 1. A mitui . 2. A lua mită |
||