Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:MIROZNĂ, ÎMBĂLSĂMAT, ÎNMIRESMA, ÎNMIRESMAT, AROMĂ, BUHURDAR, MIRODENIE, ODOR, OLM, PARFUM ... Mai multe din DEX...

MIREASMĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

MIREÁSMĂ, miresme, s.f. 1. Miros plăcut și puternic, răspândit mai ales de plante și flori; parfum, aromă. 2. (La pl.) Uleiuri sau substanțe aromatice plăcut mirositoare, cu care se unge corpul, se parfumează în casă etc.; balsam. - Din sl. mirizma.

Sursa : DEX '98

 

Mireasmămiasmă

Sursa : antonime

 

MIREÁSMĂ s. 1. aromă, balsam, parfum, (astăzi rar) boare, (rar) mirodenie, (reg.) șmag, (Mold. și Bucov.) miroznă, (înv.) odor, olm. (Din grădină venea o \~ amețitoare de flori.) 2. v. balsam.

Sursa : sinonime

 

mireásmă s. f., g.-d. art. mirésmei; pl. mirésme

Sursa : ortografic

 

MIR//EÁSMĂ \~ésme f. Miros plăcut, pătrunzător; parfum; aromă. /mirizma

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru MIREASMĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 95 pentru MIREASMĂ.

Ion Luca Caragiale - Un frizer-poet și o dramă care trebuie să se scarpine-n cap

Ion Luca Caragiale - Un frizer-poet şi o dramă care trebuie să se scarpine-n cap Un frizer-poet și o dramă care trebuie să se scarpine-n cap de Ion Luca Caragiale Se știe că-n genere frizerii sunt, ca toți artiștii, foarte pasionați și foarte credincioși amanți ai fiicelor Melpomenei... În momentele sale pierdute, între curățitul pieptenilor și ascuțitul bricelor, orice frizer ortodox care se respectă trebuie să se dedea cultului măcar a unei muze profane... Unii cântă cu flautul ori cu ghitara; alții zugrăvesc sau compun tablouri, în fel de fel de nuanțe, cu firele de păr măturate din prăvălie; alții sculptează în miez de pâne ori în săpun-rachiu; alții fac versuri care de care mai nepieptenate, și alții scriu poeme în proză, care de care mai despletite. Unul dintre aceștia din urmă, d. C. A. Ionescu, un lirico-decadento-simbolisto-mistico-capilare-secesionist, turbat de impresia stupeficantă ce i-a produs-o capelura d-auro-blondo-irizo-bronzată a aceleia care etc., ne trimite, cu rugămintea de a o publica, următoarea capodoperă în genul ei, pe care o dedică părului aceleia care etc. Să ...

 

Dimitrie Anghel - Calvarul florilor

Dimitrie Anghel - Calvarul florilor Calvarul florilor de Dimitrie Anghel Publicată în Viața socială , I, 5—6, iunie-iulie 1910, p. 334—336. Cine a trăit mult timp în preajma grădinilor și s-a deprins să urmărească jocul umbrelor în creșterea și scăderea luminei, ori s-a lăsat îmbătat de miresmele ce le poartă și le împrăștie vîntul, și apoi e silit să trăiască într-o casă ale cărei ferești dau pe un orizont de hornuri și de coperișuri, acela păstrează în suflet melancolia înduioșată, ce trebuia s-o resimtă întîiul om după raiul pierdut. Eu am trăit mult în preajma lor, și întîiele mele visuri le-am scuturat din caliciul florilor. Ele, din vremile cele mai vechi, au spus în graiul lor mut ceea ce nu poate spune gura, au fost semnul de pietate al celor morți, cununa celui victorios, ghirlanda zilei de sărbătoare, prinosul de dragoste iubitei. În orașele mari, unde scuarele și grădinile sunt mai dese, nu ca la noi, poți urmări mersul anotimpurilor, și în parterele împrejmuite de verdeață florile se perindă ca niște călători ce vin și pleacă, de la umila viorică, pîn' la capricioasa crizantemă. Crizantemele mai cu ...

 

Dimitrie Anghel - Gherghina, 2

... sub adăpostul unei frunze, se strecoară pe ferești și pe uși și umblă pretutindenea fără să le putem vedea. Merg coloratele fantome sub formă de mireasmă, trec umbrele de buchete, alunecă albastrele spectre, aproape de noi, fără să le putem atinge, fără să le putem cuprinde forma, fără să le putem ...

 

Emil Gârleanu - Hoinar

... păreri: „Într-adevăr, îmbătător miros, dar de ce oare firea nu îmbină niciodată toate însușirile la un loc? Poftim, privește, cine împrăștie o asemenea mireasmă! Ce flori mărunțele, pipernicite, aproape verzi, ca și frunzele.â€� Și fiindcă în clipa aceea veni până la el adierea unor crini , urmă: „Ce ...

 

Dimitrie Anghel - Jertfa

... prea roză. Prinse un mac cu inima neagră, dar nici macul nu se potrivi. Alese apoi o gherghină, dar prea era înghețată și fără de mireasmă. O pată roșie ca sîngele ar fi trebuit, un roș puternic și scînteietor, și, aruncînd mănunchiul, cercetă grădina cu de-amănuntul, doar o găsi ce ...

 

Dimitrie Anghel - În grădină

... de zare strânsă, și-n trandafiri cu foi de ceară Trăiesc mâhnirile și plânge norocul zilelor de vară. Atâtea amintiri uitate cad abăute de-o mireasmă: Parcă-mi arunc-o floare roșă o mână albă de fantasmă, Ș-un chip bălan lâng-o fereastră răsare-n fulger și se strânge ... De ...

 

Dimitrie Anghel - După ploaie

... ruptă. Hodină nu-i, dar iată-n luptă că vin și mîndrele verbine, Un miros voluptos aleargă adus de vînturi de departe, Și nu-i mireasmă să n-adoarmă, nici floare nu-i să nu se-ncline; Iar noaptea toată deodată miroas-a dragoste și-a moarte ...

 

Dimitrie Anghel - Gherghina

... au stîns într-un aflux de sînge bujorii roși, iar albii crini Și-au anunțat de la o vreme și ei palorile lunare: Cu o mireasmă, cu o umbră, ori prin fantastice lumini, Apropiata agonie și-o prevestește fiecare. Culorile ca un incendiu, în clipa ultimului ceas, S-aprind — căci ... rămas Pe fundul urnei, și, cînd moare, mai roză se preface-o roză. Gherghina singură, spre toamnă, cînd sînt grădinile pustii, Nu-mprăștie nici o mireasmă, ci rece și nepăsătoare, Cînd stă să-i vie și ei ceasul înfricoșatei agonii, Și-nalță tot mai sus în aer, zîmbind, marmoreana-i floare ...

 

Emil Gârleanu - Frunza

Emil Gârleanu - Frunza Frunza de Emil Gârleanu Lui Cristinel S-a desfăcut din mugur, într-o dimineață caldă a începutului de primăvară. Cea dintâi rază de soare s-a împletit pe dânsa ca o sârmă de aur, făcând-o să tremure de fericirea unei asemenea atingeri. Ziua întâi i s-a părut scurtă, și apropierea nopții o mâhni. Lumina se stinse, răcoarea o făcu să se zgribulească, să se vâre între celelalte și să aștepte, ațipind, până a doua zi, venirea soarelui. Cu ce revărsare de strălucire se ridică stăpânitorul lumii până sus, pe cer! Raza se coborî din nou, și toată ziua, încălzită, frunza se scăldă în albastrul văzduhului. În scurtă vreme se desfăcu mare, verde, mai frumoasă ca toate, mai sus decât celelalte, tocmai în vârf. De deasupra îi cădea lumina, dedesubt se ridica, până la ea, mireasma crinilor albi, singuratici, cu potirul plin de colbul aurului mirositor. Un ciripit străin o miră. Și cea dintâi rândunică, venită de departe, tăia albastrul ca o săgeată, înconjură copacul de câteva ori cu strigăte de bucurie, apoi se așeză pe streașina casei, cântând mereu... Dar într-o dimineață raza ...

 

Emil Gârleanu - Trandafirul

Emil Gârleanu - Trandafirul Trandafirul de Emil Gârleanu La o margine de drum înflori un trandafir. Și a fost o minune, căci floarea trandafirului era așa de gingașă, așa de albă, că parcă de la ea se inviorase dimineața ceea de primăvară. Ș-avea crengile lucii, rumene ca mărgeanul, frunzele verzi ca smaragdul. Iar mirosul florii se împrăștia îndată peste întreg cuprinsul câmpiei; fluturii cădeau adormiți, celelalte flori se plecară în fața adevăratei stăpâne, pe când păsările veneau din depărtări adânci, atrase de mireasma, vrăjită, să vadă și ele tulpina măiastră care își desfăcea frumusețea pentru întâia oară pe pământ. Și parcă și lui Dumnezeu îi părea acuma rău că pusese într-o floare așa de minunate însușiri, — daruri pe care nu le împărțise nici în rai. — Lucrul acesta îl șoptise o ciocârlie care, la răsăritul soarelui, ducea totdeauna lui Dumnezeu câte o sămânță din fiecare floare ce creștea pe pământ, să o păstreze, Preasfântul, pentru răsad. Până la amiază trandafirul se acoperi întreg cu flori. Drumeții treceau și rămâneau locului, puneau mâinile la ochi, răsfirau nările să înghită mireasma nemaisimțită până atunci, apoi, cu priviri lacome, rupeau câte o floare; iar dacă aveau câte ceva ...

 

George Topîrceanu - Balada chiriașului grăbit

... visez... Și iar am plecat mai departe, De teamă să nu mă fixez. Străine priveliști fugare! Voi nu știți că-n inimă port O dulce mireasmă de floare, Parfumul trecutului mort... Și-am stat la un unchi, pe Romană, Țiu minte... dar unde n-am stat? La domnul Manuc, o persoană ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MIREASMĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 14 pentru MIREASMĂ.

MIROZNĂ

... MIRÓZNĂ , mirozne , ( rar ) s . f . ( Reg . ) Miros plăcut , mireasmă . - Probabil contaminare între mireasmă

 

ÎMBĂLSĂMAT

ÎMBĂLSĂMÁT , - Ă , îmbălsămați , - te , adj . 1. Care are și răspândește un miros plăcut ; în care s - a răspândit un miros plăcut , plin de miresme ; parfumat , înmiresmat , miresmat . 2. ( Despre cadavre ) Care este impregnat cu anumite substanțe pentru a împiedica sau pentru a întârzia putrefacția ; care este conservat prin îmbălsămare ; bălsămat . [ Var . : ( rar ) îmbălsămít , - ă

 

ÎNMIRESMA

... ÎNMIRESMÁ , înmiresmez , vb . I . Tranz . A parfuma , a îmbălsăma , a miresma . - În + mireasmă

 

ÎNMIRESMAT

... ÎNMIRESMÁT , - Ă , înmiresmați , - te , adj . Care produce sau conține o mireasmă

 

AROMĂ

... ARÓMĂ , arome , s . f . Emanație a unor substanțe plăcut mirositoare ( și cu gust plăcut ) ; miros tare și plăcut ; mireasmă

 

BUHURDAR

BUHURDÁR , buhurdaruri , s . n . ( Înv . ) Vas ( de metal ) folosit la afumat cu

 

MIRODENIE

... 1. Nume dat părților unor plante ( exotice ) folosite pentru a da mâncărurilor un gust picant sau aromat ; p . gener . substanță aromatică alimentară . 2. Mireasmă , aromă , parfum . 3. Numele a două plante din familia cruciferelor , cu flori plăcut mirositoare : a ) plantă cu flori galbene - verzui , care ...

 

ODOR

... ODÓR^2 , odoruri , s . n . ( Înv . ) Miros , mireasmă , parfum . [ Var . : odoáre s . f . ] ODÓR^1 , odoare , ( 1 ) s . n . 1. Obiect lucrat dintr - un metal prețios ( împodobit cu pietre scumpe ) ; obiect de ( mare ...

 

OLM

... OLM , olmuri , s . n . ( Înv . ) Miros , mireasmă

 

PARFUM

... PARFÚM , parfumuri , s . n . 1. ( Adesea fig . ) Miros plăcut ; mireasmă . 2. Produs ( lichid ) cu miros plăcut , obținut prin amestecarea unor substanțe aromatice ( vegetale ) sau pe cale sintetică ; p . ext . produsul împreună cu ambalajul lui ; ( la ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...