|
||
Vezi și:MANDIBULAR,
FALCĂ,
GANAȘĂ,
MIHALȚ,
RĂDAȘCĂ,
RETROGNATISM,
SUBMANDIBULAR,
TRISMUS
... Mai multe din DEX...
MANDIBULĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. MANDÍBULĂ s. f. 1. maxilar inferior la animale; falcă. 2. fiecare dintre cele două părți ale ciocului păsărilor. 3. organ chitinos din aparatul bucal al unor insecte, cu care acestea taie frunzele sau sfâșie prada. (< fr. mandibule, lat. mandibula)Sursa : neoficial MANDÍBULĂ, mandibule, s.f. 1. Maxilar inferior (și la om și la animale). 2. Fiecare dintre cele două părți ale ciocului păsărilor. ** Fiecare dintre cele două părți chitinoase ale aparatului bucal la insecte. - Din fr. mandibule.Sursa : DEX '98 MANDÍBULĂ s. (ANAT.) 1. maxilar inferior. (\~ la vertebrate.) 2. falcă, maxilar. (\~ la insecte și crustacee.)Sursa : sinonime mandíbulă s. f., g.-d. art. mandíbulei; pl. mandíbuleSursa : ortografic MANDÍBUL//Ă \~e f. 1) (la om și la animale) Maxilar inferior. 2) Fiecare dintre cele două părți ale ciocului păsărilor. 3) (la insecte) Fiecare dintre cele două părți ale aparatului bucal, servind la supt, mestecat sau înțepat. /Sursa : NODEX MANDÍBULĂ s.f. 1. Falcă, maxilar (în special, cel inferior). 2. Fiecare dintre cele două părți ale ciocului păsărilor. 3. Organ din aparatul bucal al unor insecte cu care acestea taie frunzele sau își sfâșie prada. [Cf. fr. mandibule, lat. mandibula].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru MANDIBULĂRezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentru MANDIBULĂ. Alexandru Macedonski - Noaptea de noiembrie Alexandru Macedonski - Noaptea de noiembrie Noaptea de noiembrie de Alexandru Macedonski To die is landing on some silent shore Where billows never beat, not tempests roar. Samuel GARTH Deunăzi către ziuă visasem că murisem... Zăceam sub crini și roze, suflare nu aveam, Și mumă, frați, prieteni, și toți pe câți iubisem, Cuprinși de-o jale-adâncă plângându-mă-i vedeam. Intrau în curte cioclii cu fața uscățivă;... Călări intrau în treapăt și doi sau trei ostași;... Veneau la urmă popii, ca buturii de grași, Cu pântece rotunde umflate de colivă. În albe sovonite sub flori de lămâițe, Vin fete-nchiriate să-mi țină de panglici; Apoi o-ntreagă ciurdă de-orbeți și de lelițe... Pomană când se face, se află și calici! Dar muzica e gata și popii s-află gata, Și toți vor să mă ducă mai iute lângă tata Ce doarme-n uniformă, gătit ca pentru bal, Alăturea cu spada de-ostaș și general. Ziarele, chiar ele! unindu-se, mă rog, Pe pagina a treia mi-au pus un necrolog. Discursuri, de-altă parte, turnatu-s-au mai multe, Și pare c-o să fie și lume să le-asculte... ,,Sărmanul Macedonski, ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MANDIBULĂRezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru MANDIBULĂ. ... MANDIBULÁR , - Ă , mandibulari , - e , adj . Referitor la mandibulă , de mandibulă ... FÁLCĂ , fălci , s . f . 1. Fiecare dintre cele două oase ale feței în care sunt fixați dinții ; ( la oameni ) maxilar ; ( la animale ) mandibulă . 2. ( Tehn . ) Element al unui dispozitiv sau al unei mașini , care servește la prinderea unui obiect , a unui material etc . , la sfărâmarea ori ... GANÁȘĂ , ganașe , s . f . ( Zool . ) Fiecare dintre cele două ramuri ale mandibulei la animale . [ Var . : ganáș s . MIHÁLȚ , mihalți , s . m . Pește răpitor de râu , în formă de fus , acoperit cu solzi mărunți de culoare brună - verzuie și având în vârful mandibulei un mic fir alungit ; mântuș ( Lota lota ) . - Et . RĂDÁȘCĂ , rădaște , s . f . Insectă din ordinul coleopterelor , de culoare neagră - castanie , masculul prezentând două mandibule puternice ca niște coarne de cerb ; răgace ( Lucanus RETROGNATÍSM s . n . Conformație a feței caracterizată prin poziția posterioară a bărbiei față de frunte , datorată unei insuficiente dezvoltări a ... SUBMANDIBULÁR , - Ă , submandibulari , - e , adj . ( Anat . ; despre glande salivare și ganglioni ) Care se află sub mandibulă TRÍSMUS , trismusuri , s . n . Contracție spastică involuntară a mușchilor mandibulei , care împiedică deschiderea |