|
|
||
Vezi și:MEMBRU
... Mai multe din DEX...
MĂDULAR - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. MĂDULÁR, (1) mădulare, s.n., (2) mădulari, s.m. S.n. (Pop.; mai ales la pl.) Fiecare dintre membrele unei ființe; p.gener. fiecare dintre părțile sau organele din care este alcătuită o ființă. 2. (înv.) Membru al unei societăți, al unei asociații etc.; element al unui grup. - Lat. medullaris.Sursa : DEX '98 MĂDULÁR s. v. membru.Sursa : sinonime MĂDULÁR s. v. funcționar, membru, penis, slujbaș.Sursa : sinonime mădulár (persoană) s. m., pl. măduláriSursa : ortografic mădulár (anat.) s. n., pl. măduláreSursa : ortografic MĂDULÁR \~e n. mai ales la pl. pop. Parte articulată a corpului uman sau a unor animale, care serveşte la deplasare sau la simțire; membru. /<lat. medullarisSursa : NODEX MĂDULÁR, (1) mădul?ri, (în gen. măduláre) s.n. ~Sursa : DMLR Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru MĂDULARRezultatele 1 - 10 din aproximativ 19 pentru MĂDULAR. Alecu Donici - Înțeleptul și magnatul Alecu Donici - Înţeleptul şi magnatul Înțeleptul și magnatul de Alecu Donici Un înțelept odată ședea cu un magnat La sfat. — Tu, care cunoști lumea Și-n inime citești, Te rog să-mi lămurești De ce-n societăți alese mai anume, Nici prinzi de veste când cu oameni te trezești Nepotriviți și seci? Așa pe înțelept magnatul întrebă, Iar el răspuns îi dă: — Societățile au soartă potrivită Cu o bina din nou mai mult de lemn zidită. Spre pildă, eu acum o casă mi-am făcut Și nici nu m-am mutat, Iar greierii de mult În ea s-au așezat. Cercând cu scumpătate A fabulei sujet, Găsești c-avea dreptate Acel om înțelept. Și cum să se numească Gurliii mădulari, Ce nu știu să vorbească În societăți mari, Dar, prin a lor strigare, Împiedică pe alți, Mai ispitiți bărbați, Să facă vro Alexei Mateevici - Două cuvinte despre tutun și băutură Alexei Mateevici - Două cuvinte despre tutun şi băutură Două cuvinte despre tutun și băutură de Alexei Mateevici Noi totdeauna lăudăm starea lucrurilor prin țările străine, nouă ne place să urmăm pilda noroadelor mai dezvoltate decât noi. Să căutăm, dar, cum apără aceste popoare sănătatea fiilor lor și cum pedepsesc pe acei oameni, care fac rău acestei sănătăți. În Arkanzas, în America despre miezul nopții, este un zacon, care nu dezleagă vânzarea țăhărcilor tinerilor pân-la vârsta de 16 ani, iar încălcarea acestui zacon se pedepsește cu un ștraf bănesc de la 2000 păn la 20000 de mărci. Tot așa pedeapsă trage și cel ce i-ar dărui unui băiat mai tânăr decât de 16 ani o țăharcă de tutun. În multe locuri din Norvegia vânzarea tutunului cu orișice prilej este oprită sub frica pedepsei, iar cel ce-i dă unui băiat o țăharcă, precum și băiatul care o ie, sunt judecați cu toată asprimea zacoanelor. Tutunul este adus în Europa în anul 1511. Multă vreme fumarea, tragerea tutunului se socotea ca un păcat de moarte. În Rusia pân-la vremea lui Petru cel Mare celora ce trageau tutun li se tăiau nasul și urechile. În vremea noastră în Rusia ... Alphonse de Lamartine - Războiul Alphonse de Lamartine - Războiul Războiul de Alphonse de Lamartine Traducere de Ion Heliade Rădulescu - 1829 De ce sunete viteje urechea-mi e speriată? Glasul trâmbiței răsună, cai ninchează sforăind; Coarda-n sânge înmuiată, Ca sabia-ncrucișată, Sună pavăza lovind. Semnul de război se dete, aerul e-nzgomotat Armele! și eho iară armele! mai depărtat. Pe câmpie răspândite scadroanele tropăiesc, Decât crivățul mai iute din tot locul năvălesc; Și ca două aripi negre deodată se întind Din coastele cele dese de legiuni șiruind. Ne-nduplecat armăsarul, strâns în frâu, locul lovind, Pe-ndoitele-i genunche se oprește sforăind. Trăsnetul încă tot doarme, și-n câmpul cel mărmurit O prea jalnică tăcere cu groaza s-a răspândit. Nu s-aude decât marșul atâtor mii de soldați Alergând naintea morții căreia sunt închinați, A carelor uruire, armăsarii ninchezând, Poruncile-adăugite și aerul răsunând, Sau vântul care izbește în steaguri ce fâlfâiesc Și-n taberele vrăjmașe înotând se îndoiesc; Și când seamănă, umflate de biruință, c-ar sta Gata înaintea slavei singure de a zbura. Când ostenite-ncetează, se lasă pe lemn în jos Ca s-acopere vitejii cu-al lor văl întristăcios. În fruntea-amânduror taberi ... Gheorghe Asachi - Stomahul și mădulările Gheorghe Asachi - Stomahul şi mădulările Stomahul și mădulările de Gheorghe Asachi Chiar ca astăzi, în vechime Mulțămit n-au fost mai nime. O zi-n Roma de Senat Tot poporul dezbinat Zis-au: Lauda ș-orice bine La boierii țărei vine, Când în pace și-n război Purtăm sarcina tot noi! Împutând deci în mânie Pe Senat de tiranie, Iute iesă din cetate Tot poporul ca să-și cate Nouă patrie, alt pământ, Și dodată se așază Pe un munte ci-i zic Sfânt. Dar Senatu-i deputează Pre Menenius înțălept, Ce-mblânzind nedreaptă ură Prin a sa cimilitură Îl aduse îndărăpt. Romanului deci popor Zise cesta senator: Mădulările rebele Împutau o mii de rele Rânzei lor și mai ales Că un trai ș-ar fi ales Spre mâncare și spre somn; Deci și ele-au vrut să facă Fiecare ca un domn. Fără noi, zise-ntre sine, Bârdăhanii nemic sânt, Ș-ar trăi doară de vânt? Când șărbindu-i foarte bine Asudam ca niște vite, Iar stomahu-n loc s-agiute Osteneala ni înghite, Ca să prindă la vârtute! Decât șerb să fii tu trist, Mult mai bine-i egoist! Cele zise-au și făcut, Talpa- ... Grigore Alexandrescu - Cimitirul Grigore Alexandrescu - Cimitirul Cimitirul de Grigore Alexandrescu Peșteră-ntunecată, azil al pocăinței, Unde omenești fumuri ca fumurile pier, Unde eroii credinței Au murit pentru lume ca să trăiască-n cer! Tu care ai fost martor l-atâtea rugăminte Ce se șopteau în umbra și în răcoarea ta, Când inima fierbinte Viața de vecie în lacrimi o căta, Dacă bolțile tale, ce nu pot fi pătrunse De omenești suspinuri, de-al patimilor vânt, Duc sufletul prin locuri și prin cărări ascunse, Departe de pământ, Iată cumplita spaimă, ce în sânu-mi aprinse Urâcioasa privire a foștilor părinți Și altarul de piatră, pe care stau întinse Mădulare de sfinți. Fioroasa răceală ce-nsuflă-a ta vedere, Veșnicului întuneric aicea domnitor, Și grozava tăcere Arăt umbrele morții ce printre oase zbor! Îmi pare că mă aflu în locuinț-adâncă A unei groaznici iesme, ce sângiuri o hrănesc; Și care de o stâncă, Pe călător sfărâmă c-un zâmbet sătănesc, Călugărilor morți. Sau în pădurea-aceea, în care mai-nainte, Druizii cei sălbatici jertfeau pe osândiți, Când, setoși de omoruri, treceau de puteri sfinte Stejarii-mbătrâniți! Aici cu toate-acestea religia vorbește Celor ce vor s-asculte ... Grigore Alexandrescu - Răzbunarea șoarecilor sau moartea lui Sion ... mâna c-o bună zestre cerea. Când deodată el dete un țipăt îngrozitor: Țârcovnicii cu lungi plete alerg întru ajutor; Departamentul Credinței, la care fu mădular, Cu toți darabanii vine... însă târziu, și-n zadar: Pe patul lui de odihnă Sion zăcea sângerat, Ca un cașcaval de Parma pe jumătate mâncat ... Iancu Văcărescu - Buna vestire Iancu Văcărescu - Buna vestire Buna vestire de Iancu Văcărescu Îmbărbătați-vă, români! Vă îndreptați greșala, Acestor Table voi urmați și lepădați sfiala; D-întâi temeiuri, Legea aveți și-întreaga moștenire De nume, fapte de români și a Patriei iubire. Oricare om veți auzi, ce către voi vorbește Cu-al maicei voastre dulce glas răspundeți-i frățește, Prea nobil este orice rang de orice stăpânire, Dar toți românii sunt datori nobili a fi din fire. Iubiți mărirea de români, cinstiți acest sfânt nume, Și a-l cinsti îndatorați prin fapte mari pre lume, De neamuri câte sunt greșeli vedeți în istorie, De nedreptate vă feriți, de lene, de mândrie, Pravili temeinice clădiți, fiți Bruți spre a le ține, Ciceroni și Coriolani având, păstrați-i bine. Voi duh aveți curând să fiți orice, puind silință, D-ostași, plugași și învățați acum e trebuință, Trei căpetenii d-aste stări ținând oblăduirea. Pre toți ca mădulari d-un trup să-i poarte-n veci unirea, Ostașu făr' a fi semeț, să simtă bucuria, Când a lui sânge șiruind căștigă bătălia, Plugașu nu pentru câștig, ci pentru cinstea mare, Că și- ... Ion Heliade Rădulescu - Războiul Ion Heliade Rădulescu - Războiul Războiul de Alphonse de Lamartine Traducere de Ion Heliade Rădulescu - 1829 De ce sunete viteje urechea-mi e speriată? Glasul trâmbiței răsună, cai ninchează sforăind; Coarda-n sânge înmuiată, Ca sabia-ncrucișată, Sună pavăza lovind. Semnul de război se dete, aerul e-nzgomotat Armele! și eho iară armele! mai depărtat. Pe câmpie răspândite scadroanele tropăiesc, Decât crivățul mai iute din tot locul năvălesc; Și ca două aripi negre deodată se întind Din coastele cele dese de legiuni șiruind. Ne-nduplecat armăsarul, strâns în frâu, locul lovind, Pe-ndoitele-i genunche se oprește sforăind. Trăsnetul încă tot doarme, și-n câmpul cel mărmurit O prea jalnică tăcere cu groaza s-a răspândit. Nu s-aude decât marșul atâtor mii de soldați Alergând naintea morții căreia sunt închinați, A carelor uruire, armăsarii ninchezând, Poruncile-adăugite și aerul răsunând, Sau vântul care izbește în steaguri ce fâlfâiesc Și-n taberele vrăjmașe înotând se îndoiesc; Și când seamănă, umflate de biruință, c-ar sta Gata înaintea slavei singure de a zbura. Când ostenite-ncetează, se lasă pe lemn în jos Ca s-acopere vitejii cu-al lor văl întristăcios. În fruntea-amânduror taberi ... Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la nașterea domnului nostru ... și noi părtaș acelui păcat strein. Și ne ceartă Dumnezeu și pentru păcatele cĂ©le streine, precum iaste și în trupul omenesc. Că pentru un mădular, când iaste bolnav, pătimesc toate mădulările, așijderea și în lumea carĂ© să chiamă trup, adecă besĂ©rica lui Hristos, creștinii, pentru un om rău pre ... Vasile Alecsandri - Protestație în numele Moldovei, al omenirii și al lui Dumnezeu Vasile Alecsandri - Protestaţie în numele Moldovei, al omenirii şi al lui Dumnezeu Protestație în numele Moldovei, al omenirii și al lui Dumnezeu de Vasile Alecsandri 1848 Fraților români din toată România! Vă chem să fiți martori la nelegiuirile guvernului prințului Moldovei, Mihail Sturza, care de patrusprezece ani s-a arătat prin toate faptele sale dușmanul cel mai aprig al nației noastre! Veniți cu toți să protestăm în fața lumii împotriva sistemului barbar și corumpător ce a întrebuințat până acum acest domnitor pornit de patimi spre a ținea Moldova în lanțuri și în întunecime! Veniți cu toți să protestăm în numele Patriei, al Omenirii și al lui Dumnezeu, împotriva tiraniei machiavelice a acestui om, care nu respectă nici Patrie, nici Omenire, nici Dumnezeu! De 14 ani, Mihail Sturza, stăpânit de nesațiul iubirii de argint, se slujeștele de măsurile cele mai arbitrare și de chipurile cele mai nerușinate pentru de a-și îndestula patima răpirii; dar, spre nenorocirea țării, acea patimă este neîndestulată, căci ea nu are hotare. De 14 ani, Mihail Sturza, înarmat cu otrava corumperii, stinge simțirile de omenie și de cinste din inimile supușilor săi, degradează caracterul nației, ... Mihail Kogălniceanu - Ștefan cel Mare în târgul Băiei Mihail Kogălniceanu - Ştefan cel Mare în târgul Băiei Ștefan cel Mare în târgul Băiei de Mihail Kogălniceanu Toate popoarele au câte un bărbat în care au personificat idealul virtuților și însușirilor ce ar dori să găsească în domnitorul lor; numele și faptele acestor bărbați îndumnezeiți se fac o fală, o proprietate națională și, din neam în neam, din veac în veac, aureola de slavă ce-i înconjură crește și se sporește mai mult, și tot ce este mare, frumos, eroic se atribuie geniului și brațului lor. Un asemene bărbat a avut și Moldavia; și acesta este Ștefan cel Mare. Nici un domn, înaintea sau în urma lui, n-a ajuns la vânta și celebritatea sa; nici unul nu și-a păstrat între moldoveni, și pot zice între români, un nume așa de drag, așa de curat, așa de popular ca al lui; încă astăzi, aproape de trei veacuri și jumătate după moartea sa, Ștefan cel Mare este idealul poporului nostru; el personifică patriotismul, vitejia, dreptatea, bunătatea [1], în sfârșit, toate însușirile unui mare domn, a unui geniu scutitor. Numele său nu mai puțin răsună astăzi decât în frumoasele timpuri când steagurile ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru MĂDULARRezultatele 1 - 10 din aproximativ 19 pentru MĂDULAR. ... trup, fie Iudei, fie Greci, fie robi, fie slobozi; și toți am fost adăpați dintr`un singur Duh. 14 Astfel, trupul nu este un singur mădular, ci mai multe. 15 Dacă piciorul ar zice: ,,Fiindcă nu sînt mînă, nu sînt din trup``, -nu este pentru aceasta din trup? 16 Și dacă ... dar Dumnezeu a pus mădularele în trup, pe fiecare așa cum a voit El. 19 Dacă toate ar fi un singur mădular, unde ar fi trupul? 20 Fapt este că sînt mai multe mădulare, dar un singur trup. 21 Ochiul nu poate zice mînii: ,,N`am trebuință ... cinste: 25 pentru ca să nu fie nici o desbinare în trup: ci mădularele să îngrijească deopotrivă unele de altele. 26 Și dacă sufere un mădular, toate mădularele sufăr împreună cu el; dacă este prețuit un mădular, toate mădularele se bucură împreună cu el. 27 Voi sînteți trupul lui Hristos, și fiecare, în parte, mădularele lui. 28 Și Dumnezeu a rînduit ... Romani Capitol 7 Romani 6 Romani Capitol 7 1 Nu știți, fraților, -căci vorbesc unor oameni cari cunosc Legea-că Legea are stăpînire asupra omului cîtă vreme trăiește el? 2 Căci femeia măritată este legată prin Lege de bărbatul ei cîtă vreme trăiește el; dar dacă -i moare bărbatul, este deslegată de legea bărbatului ei. 3 Dacă deci, cînd îi trăiește bărbatul, ea se mărită după altul, se va chema preacurvă; dar dacă -i moare bărbatul, este deslegată de Lege, așa că nu mai este preacurvă, dacă se mărită după altul. 4 Tot astfel, frații mei, prin trupul lui Hristos, și voi ați murit în ce privește Legea, ca să fiți ai altuia, adică ai Celuice a înviat din morți; și aceasta, ca să aducem roadă pentru Dumnezeu. 5 Căci, cînd trăiam supt firea noastră pămîntească, patimile păcatelor, ațîțate de Lege, lucrau în mădularele noastre, și ne făceau să aducem roade pentru moarte. 6 Dar acum, am fost izbăviți de Lege, și sîntem morți față de Legea aceasta, care ne ținea robi, pentruca să slujim lui Dumnezeu într`un duh nou, iar nu după vechea slovă. 7 Deci ce vom zice? Legea este ceva păcătos? Nici de ... Romani Capitol 12 Romani 11 Romani Capitol 12 1 Vă îndemn dar, fraților, pentru îndurarea lui Dumnezeu, să aduceți trupurile voastre ca o jertfă vie, sfîntă, plăcută lui Dumnezeu: aceasta va fi din partea voastră o slujbă duhovnicească. 2 Să nu vă potriviți chipului veacului acestuia, ci să vă prefaceți, prin înoirea minții voastre, ca să puteți deosebi bine voia lui Dumnezeu: cea bună, plăcută și desăvîrșită. 3 Prin harul, care mi -a fost dat, eu spun fiecăruia dintre voi, să nu aibă despre sine o părere mai înaltă decît se cuvine; ci să aibă simțiri cumpătate despre sine, potrivit cu măsura de credință, pe care a împărțit -o Dumnezeu fiecăruia. 4 Căci, dupăcum într`un trup avem mai multe mădulare, și mădularele n`au toate aceeaș slujbă, 5 tot așa, și noi, cari sîntem mulți, alcătuim un singur trup în Hristos; dar, fiecare în parte, sîntem mădulare unii altora. 6 Deoarece avem felurite daruri, după harul care ne -a fost dat: cine are darul proorociei, să -l întrebuințeze după măsura credinței lui. 7 Cine este chemat la o slujbă, să se țină de slujba lui. Cine învață pe alții, să se țină ... 1 Corinteni Capitol 6 1 Corinteni 5 1 Corinteni Capitol 6 1 Cum! Cînd vreunul din voi are vreo neînțelegere cu altul, îndrăznește el să se judece cu el la cei nelegiuiți și nu la sfinți? 2 Nu știți că sfinții vor judeca lumea? Și dacă lumea va fi judecată de voi, sînteți voi nevrednici să judecați lucruri de foarte mică însemnătate? 3 Nu știți că noi vom judeca pe îngeri? Cu cît mai mult lucrurile vieții acesteia? 4 Deci, cînd aveți neînțelegeri pentru lucrurile vieții acesteia, voi puneți judecători pe aceia pe cari Biserica nu -i bagă în seamă? 5 Spre rușinea voastră zic lucrul acesta. Astfel, nu este între voi nici măcar un singur om înțelept, care să fie în stare să judece între frate și frate? 6 Dar un frate se duce la judecată cu alt frate, și încă înaintea necredincioșilor! 7 Chiar faptul că aveți judecăți între voi, este un cusur pe care -l aveți. Pentruce nu suferiți mai bine să fiți nedreptățiți? Dece nu răbdați mai bine paguba? 8 Dar voi singuri sînteți aceia cari nedreptățiți și păgubiți, și încă pe frați! 9 Nu știți că cei nedrepți nu vor moșteni Împărăția lui Dumnezeu? ... ... Dacă un om dă altuia un măgar, un bou, o oaie, sau un dobitoc, oarecare să i -l păstreze, și dobitocul moare, își strică un mădular, sau e luat cu sila dela el, fără să fi văzut cineva, 11 să se facă un jurămînt în Numele Domnului între cele două părți ... ca dovadă, și nu va fi dator să -i înlocuiască dobitocul sfășiat. 14 Dacă un om împrumută altuia o vită, și vita își strică un mădular sau moare în lipsa stăpînului ei, va trebui s`o plăteacă. 15 Dacă stăpînul e de față, nu i -o va plăti. Dacă vita a ... ... Cînd a ajuns acasă, a luat un cuțit, a apucat pe țiitoarea lui, și a tăiat -o mădular cu mădular în douăsprezece bucăți, pe cari le -a trimes în tot ținutul lui Israel. 30 Toți cei ce au văzut lucrul acesta, au zis ... Iov Capitol 18 Iov 17 Iov Capitol 18 1 Bildad din Șuah a luat cuvîntul și a zis: 2 ,,Cînd vei pune capăt acestor cuvîntări? Vino-ți în minte și apoi vom vorbi. 3 Pentruce ne socoți atît de dobitoci? Pentru ce ne privești ca pe niște vite? 4 Oare pentru tine, care te sfîșii în mînia ta, s`ajungă pustiu pămîntul, și să se strămute stîncile din locul lor? 5 5. Da, lumina celui rău se va stinge, și flacăra din focul lui, nu va mai străluci. 6 Se va întuneca lumina în cortul lui, și se va stinge candela deasupra lui. 7 Pașii lui cei puternici se vor strîmta; și, cu toate opintirile lui, va cădea. 8 Căci calcă cu picioarele pe laț, și umblă prin ochiuri de rețea; 9 este prins în cursă de călcăi, și lațul pune stăpînire pe el; 10 capcana în care se prinde este ascunsă în pămînt, și prinzătoarea îi stă pe cărare. 11 De jur împrejur îl apucă spaima, și -l urmărește pas cu pas. 12 Foamea îi mănîncă puterile, nenorocirea este alături de el. 13 Mădularele îi sînt mistuite unul după altul, mădularele îi sînt mîncate ... Matei Capitol 5 Matei 4 Matei Capitol 5 1 Cînd a văzut Isus noroadele, S`a suit pe munte; și dupăce a șezut jos, ucenicii Lui s`au apropiat de El. 2 Apoi a început să vorbească și să -i învețe astfel: 3 Ferice de cei săraci în duh, căci a lor este Împărăția cerurilor! 4 Ferice de ceice plîng, căci ei vor fi mîngîiați! 5 Ferice de cei blînzi, căci ei vor moșteni pămîntul! 6 Ferice de cei flămînzi și însetați după neprihănire, căci ei vor fi săturați! 7 Ferice de cei milostivi, căci ei vor avea parte de milă! 8 Ferice de cei cu inima curată, căci ei vor vedea pe Dumnezeu! 9 Ferice de cei împăciuitori, căci ei vor fi chemați fii ai lui Dumnezeu! 10 Ferice de cei prigoniți din pricina neprihănirii, căci a lor este Împărăția cerurilor! 11 Ferice va fi de voi cînd, din pricina Mea, oamenii vă vor ocărî, vă vor prigoni, și vor spune tot felul de lucruri rele și neadevărate împotriva voastră! 12 Bucurați-vă și veseliți-vă, pentrucă răsplata voastră este mare în ceruri; căci tot așa ... ... că sînt mînate de vînturi iuți, totuș sînt cîrmuite de o cîrmă foarte mică, după gustul cîrmaciului. 5 Tot așa și limba, este un mic mădular, și se fălește cu lucruri mari. Iată, un foc mic ce pădure mare aprinde! 6 Limba este și ea un foc, este o lume de ... ... care va avea o meteahnă trupească nu va putea să se apropie: și anume nici un om orb, șchiop, cu nasul cîrn sau cu un mădular mai lung; 19 nici un om cu piciorul frînt sau cu mîna frîntă; 20 nici un om ghebos sau pipernicit, cu albeață în ochi, care ... ... altar ca jertfă mistuită de foc înaintea Domnului. 23 Ca dar de bună voie vei putea să jertfești un bou sau un miel cu un mădular prea lung sau prea scurt; dar, ca dar pentru împlinirea unei juruințe, nu va fi primit. 24 Să n`aduceți Domnului un dobitoc cu boașele ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MĂDULARRezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentru MĂDULAR. ... S . n . ( Adesea la pl . ) Fiecare dintre părțile exterioare , articulate ale trupului omului sau animalului , care au rol important în îndeplinirea unor funcții de relație ; mădular . 2. S . m . și f . Persoană care face parte dintr - o colectivitate ( organizată ) ; fiecare dintre persoanele sau unitățile care fac parte dintr - o grupare sau ... |
||