|
|
||
|
Cuvântul JUDECATA nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: JUDECATĂ Vezi și:SUBALTERNARE, CONTRARIETATE, CONVERS, CONVERSIUNE, ALTERNATIVĂ, ANTECEDENT, ANTITEZĂ, APODICTIC, CONCLUZIE, CONTRADICȚIE, COPULATIV ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului JUDECATA: JUDECATĂ, JUDECATĂ.
JUDECATA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. JUDECÁTĂ, judecăți, s.f. 1. Facultatea (1) de a gândi logic; rațiune, inteligență, gândire. * Loc. adj. și adv. Cu judecată = cu bun-simț, cu tact; serios, temeinic. ** Părere, idee, socoteală. 2. Formă logică fundamentală exprimată printr-o propoziție în care se afirmă sau se neagă ceva. 3. Acțiunea de a judeca (4); dezbatere judiciară; proces, județ (I, 3); soluție dată într-un litigiu. * Loc. vb. A face judecată = a judeca. * Expr. A da (sau a trage, a chema, a trimite etc. în ori la) judecată = a intenta cuiva un proces, a chema în fața justiției. (În unele religii) Judecata de apoi = judecată divină la care Dumnezeu va chema pe toți oamenii, la sfârșitul lumii, pentru a le hotărî soarta (fericirea sau osânda veșnică). - Lat. judicata (pl. lui judicatum).Sursa : DEX '98 JUDECÁTĂ s. v. condamnare, jurisdicție, osândă, pedeapsă.Sursa : sinonime JUDECÁTĂ s. 1. v. inteligență. 2. v. minte. 3. gân-dire, intelect, înțelegere, minte, raționament, rațiune, (fig.) cap. (Are o \~ extrem de limpede.) 4. minte, rațiune, (rar) cunoștință, (pop. și fam.) glagore, (înv.) rezon. (O \~ normală.) 5. minte, raționament, rațiune, (înv.) socoată, socoteală, socotință. (O \~ sănătoasă.) 6. v. concepție. 7. v. pă-rere. 8. v. chibzuială. 9. v. apreciere. 10. proces.Sursa : sinonime judecátă s. f., g.-d. art. judecății; pl. judecățiSursa : ortografic JUDEC//ÁTĂ \~ăți f. 1) Facultate a omului de a gândi logic și de a înțelege sensul și legătura fenomenelor; intelect, minte; rațiune. * Cu \~ a) cu bun-simț; cu chibzuială; b) temeinic. 2) Formă fundamentală a gândirii, exprimată printr-o propoziție în care se afirmă sau se neagă ceva. 3) Gând exteriorizat în care se afirmă sau se neagă ceva; raționament. 4) Punct de vedere (asupra unui lucru sau asupra unei persoane); opinie, părere, considerent; cuvânt. 5) jur. Întrunire a unei instanțe judecătorești pentru soluționarea unor chestiuni de natură penală sau civilă; acțiune judiciară; proces. * A da (sau a chema, a trimite) în \~ (pe cineva) a intenta un proces cuiva; a deferi judecății (pe cineva), \~ata de apoi judecată divină care se crede că va avea loc la sfârșitul lumii. /<lat. judicataSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru JUDECATARezultatele 1 - 10 din aproximativ 156 pentru JUDECATA. Gelu Vlaşin - Judecata Judecata de Gelu Vlașin la judecata de apoi numai cuvintele mă vor străpunge cu limbile lor ascuțite ca să-mi dezgolească trupul închinăciunii și să-l dea corbilor hulpavi la judecata de apoi doar ochii mei mă vor ... țin că mi-ai făcut parte dreaptă. Haide să ne judecăm, și cum a zice judecata, așa să rămâie. — Haide și la judecată, zise celălalt, dacă nu te mulțămești. Cred că și judecata are să-mi găsească dreptate, deși nu m-am târât prin judecăți de când sunt ... înapoiește un leu tovarășului dumitale. Și dacă te crezi nedreptățit, du-te și la Dumnezeu, și las' dacă ți-a face și el judecată mai dreaptă decât aceasta! Cel cu două pâni, văzând că nu mai are încotro șovăi, înapoiește un leu tovarășului său, cam cu părere de rău ... nu iubesc a li cânta cucul din față, cei ce n-au dreptate n-ar mai năzui în veci și-n pururea la judecată. Corciogarii, porecliți și apărători, nemaiavând chip de traiu numai din minciuni, sau s-ar apuca de muncă, sau ar trebui, în toată viața lor, să ... Alecu Russo - Critica criticii ... limba care nu-i nici a lor, nici a noastră. Critica rareori este cumpănită în lecții sau în laudă, dreaptă în judecată și învățată... nu-i destul de a ști carte și a scri, pentru a ficritică... mai trebuie neapărat judecata ... Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Obrezaniia lui Hristos Antim Ivireanul - Cuvânt de învăţătură la Obrezaniia lui Hristos Cuvânt de învățătură la Obrezaniia lui Hristos de Antim Ivireanul Și când s-au umplut 8 zile ca să tae pruncul împrejur, chemat-au numele lui Iisus, carele au fost zis de înger mai înainte, până a nu să zemisli el în pântece. Zice la cartea Facerii, în 17 capete, cum că au tocmit Dumnezeu cu Avraam împăcare și spre semn de adeverință i-au poruncit Dumnezeu, zicându-i: Aceasta iaste făgăduința carea vei păzi între mijlocul mieu și între voi și între mijlocul semenției tale, după tine între neamurile lor, să se tae voao împrejur toată partea bărbătească și va fi făgăduința mea peste trupul vostru, întru făgăduință vĂ©dnică. Și copilul carele nu să va tăia împrejur a opta zi, să va piiarde, sufletul acela din rudeniia lui, căci au stricat tăgăduința mea, arătând cu această tăiare împrejur 4 lucruri: una pentru ca să se cunoască cei crezuț întru Dumnezeu; a dooa, pentru ca să rămâie semenție lui Avraam slobodă de păcatul născutului celui dintâi; a treia, pentru ca să facă pre Avraam părinte a multe neamuri credincioase, ... Ion Luca Caragiale - Liberalii engleji și români Ion Luca Caragiale - Liberalii engleji şi români Liberalii engleji și români de Ion Luca Caragiale Cartea albastră, pe care a publicat-o zilele acestea guvernul englezesc, deși cuprinde numai și numai documente privitoare la cestiunea afgană, are destulă importanță prin armele ce procură atât adversarilor cât și partizanilor guvernului cârmuit de lord Beaconsfield, pentru viitoarea luptă parlamentară. În privința depeșei, ce de curând lord Cranbroock, actualul ministru al Indiei, a trimis lordului Lytton, vice-regele Indiei, controversa există chiar acum. Acea depeșă cuprindea, după cum se știe, o expunere a politicii urmate de precedentul guvern în privința emirului din Cabul, și arăta în ce și pentru ce ministerul actual a adoptat o linie de purtare deosebită. Blamul implicit aruncat prin acest însemnat document asupra administrației d-lui Gladstone, nu se putea să nu provoace reclamații din partea membrilor acelor administrații. În deosebi ducele d'Argyll, care fusese secretar de stat la departamentul Indiei pe acea vreme, trebuia să se crează atins. În adevăr, el a și protestat cu putere și cu mult necaz prin coloanele ziarului Daily News. Depeșa lordului Cranbroock, după părerea ducelui d'Argyll, dă seama despre ... Mihail Kogălniceanu - Noul acatist al marelui voievod Mihail Grigoriu ... iubi o laudă potrivită cu urmarea sa, că, precum a iubit a face, va iubi și aplauza lucrărilor sale. Asemene dreaptă judecată singur Hs. ne-o propune în două ziceri; cea intâi: "Cu ce măsură vă vor măsura, măsurați și voi lor" și a doua ... datoriu, și, dacă tot aceste întâmplări te vor favorisi și în viață nu-ți va veni răsplătire, urmașii tăi tot vor fi nescutiți de dreapta judecată, a căreia hotărâre s-a încheiat în judecata adevărului, spre nădejdea celor ce strigă: Bucură-te, cela ce ne-ai înstrăinat ... Dorin Ștef - Miorița s-a născut în Maramureș Dorin Ştef - Mioriţa s-a născut în Maramureş Miorița s-a născut în Maramureș de Dorin Ștef Editura Dacia, colecția Universitaria, seria Philologica, Cluj-Napoca (2005), ISBN 973-35-1923-5 . O posibilă definiție I. Istorie și globalizare 1. Momente decisive ale istoriei exegetice I. “ Preistoria ". Germenii interesului pentru folclor (Herder, Școala Ardeleană, Cea mai veche variantă, Pașoptiștii) / Descoperirea baladei. Alecu Russo / Prima publicare a baladei. V. Alecsandri II. Istoria exegetică A. Folcloristica de tip eseistic. 1852- 1920. Alecsandri. 1. Momentul 1852. V. Alecsandri. J. Michelet – prima traducere / A. M. Marienescu- Judecata păstorilor / Al. Odobescu / Manuale. 2. Momentul 1866. V. Alecsandri. T. Maiorescu / Orientul / Columna lui Traian / B.P. Hasdeu / M. Eminescu – Timpul / A. Densușianu / D. Zamfirescu / N. Iorga / Th. D. Speranția B. Primele teoretizări și analize sistematice. 1921- 1946. Perioada interbelică. Caracostea / Blaga. 3. Momentul 1924. D. Caracostea. O. Densușeanu / M. Sadoveanu – Baltagul / I. Mușlea / Fântâna Miorița â– 1930. Ion Diaconu. Ținutul Vrancei / H. Sanielevici. 4. Momentul 1936. L. Blaga. â– 1941. G. Călinescu. Mit / V. Eftimiu â– 1946. C. Brăiloiu. La Mioritza C. Monografii și interpretări globale. 1950- 2000. Fochi / Eliade / ... George Coşbuc - Străjerul Străjerul de George Coșbuc Publicată în Tribuna , Sibiu, 1887, nr. 293 (25 dec./6 ian. 1888) Ce blizguie zăpada pe câmpi! Întregul cer Azi poartă iar cămașă cu tivituri de fier, E tot o pânză albă prin tot întinsul zării, Cu dungi de neguri, negre ca dorul răzbunării; Din osturi bate crivăț, și plaiul alb al țării Greu scapără de ger. În pas grăbit, Amurgul adună-n braț de vrajă Mari umbre cari s-alături și țin cu noaptea strajă Pământului; azi umbre așa de multe sânt! E tot un iad din ceruri jos până pe pământ, Înghețul pe sub streșini dă sloi, pe câmp dă vânt Și flori pune pe glajă. E iarnă, cum e dânsa mai aspră-n firea ei, Iar negrul întunerec purtat de norii grei Stă mort, precum pe leșuri stă-n basme un bălaur A cărui limbi de gingini se bat mugind, ca taur În lanț, și cruntul muget e viscolul din faur, E moartea, dragii mei. Oh, vai de cei ce noaptea stau străji, lăsând să cearnă Pe ei văzduhul negru un larg troian de iarnă Cu ger, până ce semne de viață nu mai dau! Dar vai ... Ion Luca Caragiale - Greu, de azi pe mâine... sau unchiul și nepotul ... sau unchiul și nepotul de Ion Luca Caragiale „Nu trebuie, domnul meu, să aibă omul judecăți extreme, fiindcă lumea trăiește din pornire, nu prin judecată. Omul cuminte, mai cu seamă având norocul să fie sus-pus, este totdeauna îngăduitor cu lumea lui; de aceea, avem și vorba veche foarte înțeleaptă ... cuminte și mai morală. Firește, când vedem atâtea nedreptăți, atâtea prostii și greșeli, atâtea fapte urâte, unele deplorabile, altele ridicule, se revoltă în noi dreapta judecată, și fiecare dintre noi, după putere, protestează și-ncearcă să-nfiereze răul. Dar să nu credem vreodată că protestările și opintirile noastre vor face să ... ținut-o adineaori și lui unchiu-său, începând cu: „Nu trebuie să aibă omul judecăți extreme, fiindcă lumea trăiește din pornire, iar nu prin judecată... lumea n-o putem îndrepta cu umărul... etc." și sfârșind cu: „Greu și foarte-ncet, tânărul meu amic, se dezrădăcinează obiceiurile și năravurile vechi ... Alecu Donici - Dlui Grigorie Alexandrescu Alecu Donici - Dlui Grigorie Alexandrescu Dlui Grigorie Alexandrescu de Alecu Donici La hărăzirea fabulei "Râul și heleșteul" Nici gândeam ca pentru versuri să iau în mână condei, Când țintirea-mi aici este la un altfel de idei, Care nu cer epistole, nici fabule de glumit, Ci protesturi, reclamații dreptului de sprijinit.* Dar dorita întâlnire-ți mă făcu să stau un ceas, Și din cuprinsul Temidei să mă cațăr pe Parnas. Rodul astei întreprinderi e fabula ce-ți închin, Scrisă cu o grabă mare, într-un stil nu prea senin; Dar a mea dorință este ca tu să fii vecinic râu De poezii curgătoare, de talentul cel mai viu; Să scrii pentru-a noastră slavă, ca toți să ne lăudăm, Câți o limbă românească astăzi întrebuințăm. Știi prea bine că talentul este de la ceruri dat Și oricare-și va da sama cum în lume l-au tractat. Talentul tău este mare și sama-ți va fi mai grea, Când din orice întâmplare a-l părăsi tu vei vrea. Toți poeții cearcă-n lume feluri de nemulțumiri, Dar din ele scânteiază cele mai vie simțiri. Ațâțați de-mpotrivire ei se luptă ne-ncetat, Și ... Alecu Donici - Măgarul și privighetoarea Alecu Donici - Măgarul şi privighetoarea Măgarul și privighetoarea de Alecu Donici Măgarul au văzut pe o privighetoare. — Prieteno, i-au zis, mă rog să mă asculți: Eu tot am auzit o vorbă de la mulți, Că tu întru cântări ești meșteriță mare, Și iată, acum vreu De iscusința ta să judec singur eu. Iar buna păsăruică, pornită spre cântare, Când liniștit, abia În sine ciripea, Când tare șuiera, Când glasu-i tremura, Apoi, prin dulcea ei strigare, Întru a dragostei cei gingașe plecare Pe amorașul său chema, Și rediul desfătat, cântarea-i răsuna; Iar lumea ascultând Tăcea și se mira. Măgarul însă de pământ S-au rezemat cu fruntea, Și au răcnit așa: "Tu versuri ai plăcute, Dar când ai asculta Cucoșul de la noi, mai bine ai cânta." Acestea auzind în suflet s-au jignit Acea privighetoare Și de atunci au contenit Pentru măgari a sa cântare. Dumnezeu să ne ferească De judecata Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru JUDECATARezultatele 1 - 10 din aproximativ 35 pentru JUDECATA. SUBALTERNÁRE , subalternări , s . f . ( Log . ) Raport între judecățile universale și judecățile particulare de aceeași calitate , caracterizat prin faptul că din adevărul judecății universale decurge cu necesitate adevărul judecății particulare , iar din falsitatea judecății particulare rezultă cu necesitate falsitatea judecății universale . - Sub ^1 - + CONTRARIETÁTE s . f . 1. Stare de surprindere neplăcută , provocată de o împotrivire , de o contrazicere . 2. Raport logic între două noțiuni sau judecăți care se exclud reciproc , dar care pot fi înlăturate ambele în favoarea unei a treia noțiuni sau judecăți . [ Pr . : - ri - CONVÉRS , - Ă , converși , - se , adj . ( Despre judecăți , raționamente ) Al cărui subiect poate fi transformat în atribut sau invers , fără a schimba sensul judecății sau a altera adevărul ... a unei valori de natură economică în alta . 3. ( Log . , în sintagma ) Conversiunea judecăților = operație de inversare a funcțiunii subiectului și predicatului în judecată , păstrându - se calitatea judecății . 4. ( Chim . ) Mărime care exprimă transformarea substanțelor inițiale dintr - o reacție chimică în unitatea de timp , exprimată de obicei în procente ... ... Posibilitate de a alege între două soluții , între două situații etc . care se exclud . 2. Relație între două judecăți în care , dacă o judecată ANTECEDÉNT , antecedente , s . n . , adj . 1. S . n . Fapt , întâmplare anterioară unei anumite date sau stări . 2. Adj . Care se află înainte , care s - a întâmplat înainte . 3. ( Log . ) Primul termen al unei judecăți ipotetice , introdus prin conjuncția " dacă " ; p . gener . tot ceea ce poate constitui punctul de plecare al unui ANTITÉZĂ , antiteze , s . f . 1. Opoziție dialectică între două fenomene , idei , judecăți etc . 2. ( Fil . ) Momentul al doilea al triadei teză - antiteză - sinteză , care neagă APODÍCTIC , - Ă - Ă , apodictici , - ce , adj . ( Despre judecăți , demonstrații etc . ) Care exprimă raporturi și legături necesare între lucruri sau fenomene ; care exclude posibilitatea unei ... serie de argumente sau constatări . 2. Ultima parte a unei expuneri sau a unei opere , care cuprinde rezultatele finale . 3. ( Mat . ) Judecată CONTRADÍCȚIE , contradicții , s . f . 1. ( Fil . ) Categorie care exprimă starea lăuntrică a tuturor obiectelor și proceselor ( corelația de unitate , legatură , coexistență și luptă a laturilor , proprietăților și tendințelor contrare , proprii fiecărui obiect sau proces ) , constituind conținutul , motorul dezvoltării , cauza tuturor schimbărilor din univers , a evoluției de la inferior la superior . 2. Raport logic între două noțiuni , judecăți , concluzii care epuizează complet domeniul lor de referință și care se exclud reciproc . 3. Nepotrivire între idei sau fapte ; COPULATÍV , - Ă , - copulativi , - e , adj . 1. ( Despre conjuncții ) Care leagă părți de propoziție sau propoziții de același fel . 2. ( Log . ; despre judecăți afirmative ) Care are mai multe subiecte legate de același Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||