Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:IZOMER, TAUTOMERIE ... Mai multe din DEX...

IZOMERIE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

IZOMERÍE s.f. Proprietate a unor substanțe cu aceeași compoziție chimică de a avea însușiri diferite, datorită modului diferit de așezare a atomilor în moleculă. - Din fr. isomérie.

Sursa : DEX '98

 

IZOMERÍE s. f. 1. proprietate a unor substanțe cu aceeași formulă moleculară de a avea însușiri fizice și chimice deosebite, datorită modului diferit de dispunere a atomilor în moleculă. 2. însușire a nucleelor atomice ale aceluiași element chimic de a avea stări de energie și, deci, proprietăți radioactive diferite. 3. (bot.) egalitate a segmentelor analoage ale organelor aceleiași specii. 4. influență egală a factorilor ereditari. (< fr. isomérie)

Sursa : neoficial

 

izomeríe s. f., art. izomería, g.-d. izomeríi, art. izomeríei

Sursa : ortografic

 

IZOMERÍE f. Proprietate a unor substanțe de a avea compoziție chimică identică și structură diferită. [G.-D. izomeriei] /isomérie

Sursa : NODEX

 

IZOMERÍE s.f. Însușire a unor substanțe de a avea proprietăți fizice și chimice deosebite, deși au moleculele alcătuite dintr-un număr identic de atomi. ** Însușire a nucleelor atomice ale aceluiași element chimic de a avea stări de energie și, deci, proprietăți radioactive diferite. [Gen. -iei, var. isomerie s.f. / < fr. isomérie].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru IZOMERIE

 Rezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru IZOMERIE.

IZOMER

... IZOMÉR , - Ă , izomeri , - e , adj . , s . m . ( Substanță , combinație , nucleu atomic ) care prezintă izomerie

 

TAUTOMERIE

... TAUTOMERÍE s . f . Formă de izomerie care se caracterizează prin ușurința cu care izomerii trec unul în celălalt , datorită deplasării unei duble legături și a unui atom de hidrogen ...