Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ȘMOTRU, ȘTIINȚĂ, CONCENTRA, INSTRUCȚIUNE, MUSTRĂ, NEPRICOPSIT, PREFECT, TEORIE ... Mai multe din DEX...

INSTRUCȚIE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

INSTRÚCȚIE s.f. 1. Ansamblu de cunoștințe, priceperi și deprinderi, predate cuiva sau căpătate de cineva, prin care se urmărește însușirea unei culturi generale și a unei specializări profesionale; învățătură; învățământ; instrucțiune (2). 2. Pregătire a ostașilor în vederea însușirii teoriei și practicii militare. 3. (Jur.) Activitate de cercetare a cauzelor penale. * Judecător de instrucție = (în unele țări) magistrat însărcinat cu cercetarea cauzelor penale. - Din fr. instruction.

Sursa : DEX '98

 

INSTRÚCȚIE s. f. 1. ansamblu de cunoștințe predate sau căpătate prin studiu organizat; învățătură, învățământ. 2. pregătire a ostașilor în vederea însușirii teoriei și practicii militare. 3. (jur.) fază procedurală în desfășurarea proceselor constând în adunarea și cercetarea probelor. o judecător de ~ = (în unele țări) magistrat care cercetează cauzele penale. (< fr. instruction, lat. instructio)

Sursa : neoficial

 

INSTRÚCȚIE s. 1. v. învățământ. 2. v. învățătură. 3. (MIL.) (înv. și pop.) mustră, muștruluială, (înv.) ocenie, șmotru. (\~ recruților.)

Sursa : sinonime

 

instrúcție (instruire școlară, militară, judiciară) s. f. (sil. -ți-e), art. instrúcția (sil. -ți-a), g.-d. art. instrúcției; pl. instrúcții

Sursa : ortografic

 

INSTRÚCȚI//E \~i f. 1) Proces de predare a cunoștințelor și deprinderilor într-o instituție de învățământ; instruire. 2) Activitate de pregătire teoretică și practică a militarilor. 3) jur. Activitate de cercetare prealabilă și de adunare a probelor în vederea unui proces penal. * Judecător de \~ magistrat însărcinat cu cercetarea cauzelor penale. [G.-D. instrucției; Sil. in-struc-ți-e] /instruction, lat. instructio, \~onis

Sursa : NODEX

 

INSTRÚCȚIE s.f. 1. Învățătură, știință căpătată în școli prin învățare, prin studiu organizat; instruire. 2. Pregătire practică a militarilor, totalitatea exercițiilor militare practice făcute în vederea deprinderii mânuirii armelor. 3. (Jur.) Fază procedurală în desfășurarea proceselor constând în adunarea și cercetarea probelor. [Gen. -iei. / cf. fr. instruction, rus. instrukţiia, lat. instructio].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru INSTRUCȚIE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 30 pentru INSTRUCȚIE.

Ion Luca Caragiale - Boris Sarafoff

... persoana căreia i-au pierdut urma, fiindcă a știut să le scape cu atâta dibăcie, nu poate fi altul decât inteligentul jude de instrucție de pe lângă onor. trib. Ilfov, simpaticul meu amic J. Th. Florescu, care a mandat și ordonat tutulor agenților forței publice să-i ... și penate de art. 47 combinat cu art. 226 și 332 din cod . pen.! Dar până să execute agenții forței publice ordinul neobositului jude de instrucție, să urmăm a asculta disputa tinerilor reporteri... C.: Domnilor, ora este două fără un sfert... Crez că e de prisos să mai așteptăm ... altuia, să se folosească de experiența aproapelui său. Astfel, o amintire trecu ca un fulger prin mintea celor trei tineri confrați: cum scăpase judecătorul de instrucție din mânile amicului lor D.? foarte simplu: pe când D . îl pândea, de bună-credință, la o ușe de ieșire a palatului, d ...

 

Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Fragment)

Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Fragment) Amintiri literare de Cincinat Pavelescu [FRAGMENT] Părinții mei oameni de cultură n-au contrariat nicio- dată modesta mea vocație literară. Tatei, deși profesa ingin- eria și era un om de știință desăvârșit, având chiar reputația de a fi fost întâiul matematic al epocii sale, îi plăcea mult literatura, și biblioteca sa era plină de ediții frumos ilustrate ale clasicilor francezi, latini și italieni. El avea o fizionomie deschisă, ochii vii sub o frunte largă și un zâmbet binevoitor îi lumina veșnic buzele vesele. Mama, mică, talia în miniatură, avea un cap grec, expre- siv, cu un nas fin, drept și sculptat. Iar ochii, mari, negri și adânci erau mai totdeauna învăluiți într-o pânză de melan- colie dulce. Amândoi se ocupau mult de instrucția noastră. Mama învățase latinește și grecește ca să ne asculte seara lecțiile și venea la liceul Sf. Sava mai în fiecare săptămână să se intereseze de progresele noastre. Obiceiul de a răscoli prin cataloage notele mi-a pricinuit chiar o mare supărare în clasa V-a, dacă nu mă-nșel. Eram la toate materiile notat excelent, afară de muzică, pentru care nu ...

 

Ion Luca Caragiale - Înfiorătoarea și îngrozitoarea și oribila dramă din strada Uranus

... fi sinucis de bunăvoie, ci că o mână criminală, al cărui [sic] nume ne scapă încă, dar care, desigur, grație neobositului și inteligentului jude de instrucție J. Th. Florescu, va sfârși prin a fi descoperit, i-a pus pumnalul în mână, obligându-o să-și tragă în ...

 

Ion Luca Caragiale - Un monstru de activitate

Ion Luca Caragiale - Un monstru de activitate Un monstru de activitate de Ion Luca Caragiale Minunatul domn FrĂ©dĂ©ric DamĂ©! Ce monstru de activitate! D-sa ne aduce aminte de secătura din comedie, care spune că era așa de muncitor când învăța la Paris, încât studia câte douăzeci și patru de ceasuri pe zi regulat, ba erau câteodată zile în cari lucra și mai mult. Așa și d. DamĂ©. Cât au stat conservatorii la putere a fost: 1. Titular, numit contra legii, la două catedre. 2. Făcător al unui dicționar româno-francez. 3. Subdirector al învățământului primar. 4. Șef al biuroului de statistică al Ministerului Instrucției. 5. Bibliotecar al aceluiași minister. 6. Făcător și organizator al bibliotecilor rurale. 7. Organizator și supraveghetor al muzeului pedagogic. 8. Însărcinat cu diverse publicațiuni ale aceluiași minister. 9. Director al buletinului aceluiași minister. Aceste însărcinări, însă, pe cari le îndeplinea cu scumpătate, deși foarte ieftin, îi mai lăsau d-lui DamĂ© destul timp liber. Urându-i-se, așa, neocupat, d-sa s-a gândit să mai ceară încă o ocupație d-lui ministru. — Domnule ministru, îmi mai rămâne încă timp liber; voi să-l sacrific și pe ...

 

Ion Luca Caragiale - Din foloasele tiparului

... a se consulta pentru alegerea colegiului al doilea..." * Însă pacinicii alegători electorali nu sunt nimic pe lângă inculpații de care vorbește un domn judecător de instrucție: „Considerând că, din menționatele acte de instrucție, rezultă că inculpații, porniți dintr-un spirit cabalistic, după ce au ținut ședințe secrete au cutreierat stradele orașului... vociferând, instigând și scandalizând pe pacinicii cetățeni ...

 

Emil Gârleanu - Patima

... grosimea lui, în celalt capăt al mesei, trupul maiorului, plecat peste masă, într-aceeași înclinare caraghioasă cum obișnuia să se lase peste gâtul calului, la instrucție, pe câmp. În vreme ce partenerul al patrulea, prefectul județului, cu spatele la noi, sălta din când în când, cu aceeași săritură de om înțepat ...

 

Gheorghe Asachi - Oile

Gheorghe Asachi - Oile Oile de Gheorghe Asachi Apolog Imitație Eu nu știu di ce acuma, ca în timpul cel trecut, Alte vite chiar ca omul nu au dar de limbuție? Căci în epoca străveche, cum făcutu-ni-au știut Esop, Lafonten în Franța și nu-s Cine-n Românie [1] Zburătoare, târâitoare și cvadrupede animale Discutau politici cvestii prin camere și tribunale. Pe atuncea de oi turme cu ai lor berbeci și miei Alegeau acele câmpuri unde ierbele-s mai bune, Rumigau trifoi și cimbru pe podișuri și prin văi, Fără a fi privighete de păstori pe la pășune, Nici de zer și d-a lor lapte n-au fost vasăle umplute Nici de lână dispoiete sau la măcelari vândute. Îns-acea independență și dorita liberta Cătră care ș-oaia aspiră au avut defecte grele, Cum în viața sa putut-au fiecine observa C-orice stare au meserie nu-i scutită de-a ei răle, Noi videm pe toată ziua pentr-a omului pacate Că cu binele și răle deseori sunt îmbinate. C-atunci când lânoasa turmă păștea-n pace, deseori, Îndemnat de foamea cruntă, stând la pândă în pădure, Nempacat ...

 

Ion Luca Caragiale - 1 Aprilie

... umeri.) Ei, asta mi-e necaz mie... Mitică și frumos! Poftim! După aia, ține-te tămbălău trei luni de zile pe la Văcărești, pe la instrucție, pe la jurați... Pe Mișu l-a achitat... Da' ce ne-a făcut la toți procurorul! Pe urmă (foarte mâhnit) ne ...

 

Ion Luca Caragiale - Epigrame (Caragiale)

Ion Luca Caragiale - Epigrame (Caragiale) Epigrame de Ion Luca Caragiale Unui senator Cănit? Și crezi că ăsta-i chipul Să-ntinerești în adevăr?... Ca Venerii să fii discipul Mai va ceva pe lângă păr! Unui clubman La cărți, c-un as ești asasin, "Cu spada-n luptă, spadasin; Dar fără spadă, fără as, Tu singur spune: ce-ai rămas? (Moftul Român, 24 Iunie 1901) Doamna cu evantai Pe canapeaua elegantă Se-ntinde doamna nonșalantă Și c-un papyrus se evantă De atmosfera ambiantă. Făt-Frumos cu Moț în Frunte Zi că-i dragoste, și pace ! Te-a vrăjit ? atât ți-a fost : Din pocit, frumos îți face, Și deștept din ăl mai prost. "Convorbiri critice", 1908, 15 decembrie Polemica în epigrame - cu Dimitrie Teleor - Cazu Cuza I Am publicat în numărul trecut o epigramă inedită a popularului Teleor, căruia, precum se știe în cercurile literare de la Berăria Cooperativă, i se zice de către amicii invidioși Țața pentru limba lui prea înțepătoare. Eprigrama țaței era adresată unui burghez parvenit, care cu cât se înalță, cu atât pare poetului mai mic: foarte ingenioasă epigrama țaței! Ce se întâmplă însă, spre marea noastră mirare? Un ...

 

Ion Luca Caragiale - Orientale. Două documente

... a isprăvit cu mofturile! sesiunea este închisă... Haidea! Abdul Hamid Miniștri: Zavrak-pașa, Interne; Bocluc-agĂ , Externe; Hatâr Plokon, Justiție; TopĂ  Loază, Război; Hagi Buke, Instrucție și Culte; Selemet Mofluz, Finanțe; Tembel Efendi, Lucrări publice. II - SENATUL ȘI CAMERA DIN STAMBUL - CORPURILE ÎNTRUNITE (Ședința de închidere) Ședința Corpurilor întrunite se deschide ...

 

Ion Luca Caragiale - Ultima oră

... la telefon. Nu aștept mult; iată-l. - Ei? întreb eu. Mai ai ceva nou din București? - Se vorbește cu stăruință despre asasinarea unui judecător de instrucție. - Nu mă-nnebuni!... Dar știi ce am aflat eu?... Acu am vorbit cu ministrul X... - Cu ministrul X!? - Da. - Ei? - E mai lată decât toate ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru INSTRUCȚIE

 Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru INSTRUCȚIE.

ȘMOTRU

... ȘMÓTRU , șmotruri , s . n . ( Înv . ) Instrucție

 

ȘTIINȚĂ

... f . I. 1. Faptul de a avea cunoștință ( de ceva ) , de a fi informat ; cunoaștere . 2. Conștiință . II. 1. Pregătire intelectuală , instrucție

 

CONCENTRA

... loc ; a ( se ) îndrepta spre un singur punct . 2. Tranz . A chema vremelnic , sub arme , rezerviști , în timp de pace , pentru instrucție , pentru ca aceștia să - și completeze pregătirea militară sau pentru alte motive . 3. Refl . A - și încorda întreaga atenție sau gândire într - o ...

 

INSTRUCȚIUNE

... INSTRUCȚIÚNE , instrucțiuni , s . f . 1. Indicație dată cuiva cu privire la îndeplinirea unui lucru . 2. Instrucție ( 1 ) . 3. ( La pl . ) Îndrumări date de către conducerea unui organ ierarhic superior organelor administrative în subordine ; textul sau broșura care cuprinde aceste îndrumări . [ Pr ...

 

MUSTRĂ

... MÚSTRĂ^1 , mustre , s . f . ( Înv . și pop . ) Exercițiu militar ; instrucție

 

NEPRICOPSIT

... te , adj . 1. ( Pop . și fam . ; adesea substantivat ) Sărac , nevoiaș ; p . ext . care nu este bun de nimic ; neisprăvit . 2. ( Înv . ) Lipsit de învățătură , de instrucție

 

PREFECT

PREFÉCT , prefecți , s . m . 1. ( În Roma antică ) Demnitar care conducea o prefectură ( 1 ) . 2. ( În vechea organizație administrativă a țării ) Șef al administrației și poliției într - un județ , care reprezenta aici puterea centrală . 3. Persoană care supraveghea și îndruma instrucția și educația într - o școală , în vechea organizare a învățământului din Imperiul Austro -

 

TEORIE

TEORÍE , teorii , s . f . 1. Formă superioară a cunoașterii științifice care mijlocește reflectarea realității . 2. Ansamblu sistematic de idei , de ipoteze , de legi și concepte care descriu și explică fapte sau evenimente privind anumite domenii sau categorii de fenomene . 3. ( În sintagme ) Teoria informației = teorie matematică a proprietăților generale ale surselor de informație , ale posibilităților de păstrare și de transmitere a informațiilor etc . Teoria literaturii = ramură a științei literaturii care studiază trăsaturile generale ale creației literare , curentele și metodele artistice etc . Teoria relativității = teorie a relațiilor dintre spațiu , timp și mișcare a materiei , în care legile fundamentale ale fenomenelor fizice sunt enunțate într - o formă valabilă atât pentru viteze relative mici ale corpurilor , cât și pentru viteze relative foarte mari , apropiate de viteza luminii . 4. Partea teoretică a instrucției militare . [ Pr . : te -