|
|
||
Vezi și:ÎNGRĂȘA,
BRANCIOG,
DĂRNICIE,
DEFERTILIZA,
DENITRIFICARE,
FERTILIZA,
FERTILIZABIL,
FERTILIZAT,
HIDROAMELIORAȚII,
HIDROAMELIORARE
... Mai multe din DEX...
FERTILITATE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. FERTILITÁTE s.f. 1. Însușire a pământului de a produce multe roade, de a asigura din belșug plantelor cultivate apa și substanțele nutritive de care au nevoie; rodnicie, fecunditate. 2. Capacitate de a procrea. - Din fr. fertilité, lat. fertilitas, -atis.Sursa : DEX '98 Fertilitate ≠ ariditateSursa : antonime FERTILITÁTE s. f. 1. rodnicie, fecunditate a solului. 2. capacitate de reproducere a unui organism. * raportul dintre numărul copiilor născuți vii și cel al femeilor la vârsta de procreare. (< fr. fertilité, lat. fertilitas)Sursa : neoficial FERTILITÁTE s. fecunditate, productivitate, rodire, rodnicie, (rar) mănoșie. (\~ solului.)Sursa : sinonime fertilitáte s. f., g.-d. art. fertilitățiiSursa : ortografic FERTILITÁTE f. Caracter fertil; fecunditate; rodnicie. /Sursa : NODEX FERTILITÁTE s.f. Rodnicie, fecunditate a solului. ** Raportul dintre numărul copiilor născuți vii și numărul femeilor la vârsta de procreare. [Cf. fr. fertilité, lat. fertilitas].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru FERTILITATERezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentru FERTILITATE. Dorin Ștef - Miorița s-a născut în Maramureș Dorin Ştef - Mioriţa s-a născut în Maramureş Miorița s-a născut în Maramureș de Dorin Ștef Editura Dacia, colecția Universitaria, seria Philologica, Cluj-Napoca (2005), ISBN 973-35-1923-5 . O posibilă definiție I. Istorie și globalizare 1. Momente decisive ale istoriei exegetice I. “ Preistoria ". Germenii interesului pentru folclor (Herder, Școala Ardeleană, Cea mai veche variantă, Pașoptiștii) / Descoperirea baladei. Alecu Russo / Prima publicare a baladei. V. Alecsandri II. Istoria exegetică A. Folcloristica de tip eseistic. 1852- 1920. Alecsandri. 1. Momentul 1852. V. Alecsandri. J. Michelet – prima traducere / A. M. Marienescu- Judecata păstorilor / Al. Odobescu / Manuale. 2. Momentul 1866. V. Alecsandri. T. Maiorescu / Orientul / Columna lui Traian / B.P. Hasdeu / M. Eminescu – Timpul / A. Densușianu / D. Zamfirescu / N. Iorga / Th. D. Speranția B. Primele teoretizări și analize sistematice. 1921- 1946. Perioada interbelică. Caracostea / Blaga. 3. Momentul 1924. D. Caracostea. O. Densușeanu / M. Sadoveanu – Baltagul / I. Mușlea / Fântâna Miorița â– 1930. Ion Diaconu. Ținutul Vrancei / H. Sanielevici. 4. Momentul 1936. L. Blaga. â– 1941. G. Călinescu. Mit / V. Eftimiu â– 1946. C. Brăiloiu. La Mioritza C. Monografii și interpretări globale. 1950- 2000. Fochi / Eliade / ... Paul Zarifopol - Din istoria poeziei românești Paul Zarifopol - Din istoria poeziei româneşti Din istoria poeziei românești de Paul Zarifopol Alexandrescu - Bolintineanu Cu acești doi poeți munteni, prin excelență așezați între clasicii noștri școlărești, stăm în plină influență a poeziei franceze. Pe Alexandrescu îl cunoscuse Ion Ghica elev la Sfântul Sava, băiat măricel începea să-i mijească mustața băiat măricel cu memoria plină de versuri din clasicii francezi. Îmi pare că epistolele, satirele și fabulele formează inventarul bun al lui Alexandrescu. Orientarea lui naturală a fost clasicistă. Melancolia întrucâtva insistentă, sentimentalism pe tema ruinelor, a fantomelor trecutului, sunt teme literare pe care le impunea literatura apuseană pe atunci. S-a observat, cu dreptate, că adoptarea unor teme ca aceasta nu ne permite a vorbi hotărât de un romantism român. Românii care căutau a face poezie în anii 30 până la 40 luau ce găseau pe piața literară franceză. Romantică era poezia aceasta franceză la ea acasă, în București și în Iași ea nu era romantică, era poezia nouă din Apus, poezia pe care tinerii români aveau a o pune împotriva poeziei de imitație neogreacă. Romantism nu puteam avea, pentru că nu avusesem ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FERTILITATERezultatele 1 - 10 din aproximativ 24 pentru FERTILITATE. ÎNGRĂȘÁ , îngráș , vb . I . 1. Refl . A deveni ( mai ) gras , a prinde grăsime . 2. Tranz . A îmbunătăți fertilitatea unui teren prin îngrășăminte ; a gunoi ^ ... BRANCIÓG , brancioguri , s . n . ( Reg . ) Pământ calcaros , pietros , cu fertilitate ... DĂRNICÍE , dărnicii , s . f . 1. Însușirea de a fi darnic ; generozitate , mărinimie . 2. Fig . Abundență , belșug ; rodnicie , fertilitate DEFERTILIZÁ , defertilizez , vb . I . Tranz . A face ca un teren să devină neproductiv , a provoca pierderea fertilității unui DENITRIFICÁRE , denitrificări , s . f . Descompunere , de către bacteriile din sol , a protidelor și nitraților , având drept consecință eliberarea azotului , proces care duce la scăderea fertilității FERTILIZÁ , fertilizez , vb . I . Tranz . A mări fertilitatea unui teren ( prin îngrășăminte , irigații ... FERTILIZÁBIL , - Ă , fertilizabili , - e , adj . ( Despre terenuri , pământ ) A cărui fertilitate ... FERTILIZÁT , - Ă , fertilizați , - te , adj . A cărui fertilitate HIDROAMELIORÁȚII s . f . pl . Totalitatea lucrărilor de îmbunătățiri funciare care au scopul să mențină în sol un raport favorabil între apă și ceilalți factori ai fertilității solului pe terenurile cu exces sau cu deficit de apă ; hidroameliorare . [ Pr . : - dro - a - me - li - o - ] - Hidro - + HIDROAMELIORÁRE , hidroameliorări , s . f . Totalitatea lucrărilor de îmbunătățiri funciare care au scopul să mențină în sol un raport favorabil între apă și ceilalți factori ai fertilității solului pe terenurile cu exces sau cu deficit de apă ; hidroameliorație . [ Pr . : - dro - a - me - li - o - ] - Hidro - + ameliorare ( după fr . Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||