|
|
||
Vezi și:LIMBĂ,
ARHEGON,
FEREGĂ,
NĂVALNIC,
PĂR,
PINULĂ,
PTERIDOLOGIE,
PTERIDOSPERMĂ,
SOR,
STRAȘNIC
... Mai multe din DEX...
FERIGĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. FÉRIGĂ, ferigi, s.f. Nume dat mai multor specii de criptogame vasculare cu frunze mari și dințate, pe dosul cărora se găsesc sporangi cu spori. [Acc. și: ferígă. - Var.: (reg.) féregă s.f.] - Lat. filix, -icis.Sursa : DEX '98 FÉRIGĂ s. v. fereguță.Sursa : sinonime FÉRIGĂ s. (BOT.) (reg.) năvalnic, creasta-cocoșului, iarba-șarpelui, spasul-dracului, spata-dracului, spinarea-lupului. (Numeroase plante pteridofite poartă numele de \~.)Sursa : sinonime ferígă s. f., g.-d. art. ferígii; pl. ferígiSursa : ortografic FÉRI//GĂ \~gi f. Plantă erbacee cu frunze mari, lungi și dințate, acoperite pe partea interioară de sporangi. [G.-D. ferigii] /<lat. filix, \~icisSursa : NODEX férigă (-gi), s.f. - 1. Specie de plantă criptogamă cu frunze mari late. - 2. Plantă, Barba-caprei (Spiraea filipendula). - Var. feregă (înv.) ferece, ferice. Mr. fearică. Lat. f?l?cem (Pușcariu 598; DAR; Candrea-Dens., 577), cf. sard. filige. - Der. firigea, s.f. (plantă, Barba-caprei, Spiraea filipendula). Din rom. provine pol. ferecina (Candrea, Elemente, 406). Cf. feliuță.Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru FERIGĂRezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru FERIGĂ. Ștefan Octavian Iosif - După o citire din Eminescu... Ştefan Octavian Iosif - După o citire din Eminescu... După o citire din Eminescu... de Ștefan Octavian Iosif Citesc... De sub pleoapă nu o dată Îmi scapără în jos, pe obrazul meu, O lacrimă... și te citesc mereu Și parcă te-aș citi întâia dată! Ce orizonturi nouă-mi luminezi Cu raza genială-a minții tale! O lume ideală tu-mi creezi Și peste toate-arunci un giulgi de jale Ce fâlfâie întunecat în aer... Și strunele pe care ning petale Suspină-amar, ca-n vis, abia atinse De degetele-ți palide și reci, De degetele-ți reci și-atât de pale... Scoțând sub mâna ta măiastră-un vaier... Și fruntea ta cu lauri o-ncununi, Cu crini, cu nuferi, ferigi din genuni, Cu trandafiri ce din grădini i-aduni... Plutind spre culmi cu aripile-ntinse, Învăluit în nouri, tu petreci În sfânta-apoteoză-a morții reci... O, numele tău sfânt poți să ți-l treci În cartea nemuririi necuprinse... Cât va mai izvodi glas omenesc, Un viers în dulcea limbă-armonioasă Din cea mai scundă și-umilită casă A preamăritului grai Paul Zarifopol - Paradisul suspinelor Paul Zarifopol - Paradisul suspinelor Paradisul suspinelor [1] de Paul Zarifopol Mi-ar părea nepotrivit a vorbi cititorului curios de frumusețe literară despre poetul Vinea, fără a-l preveni că arta acestuia e dintre acele care impune modificări în metoda obișnuită a cititului. Povestesc doar pentru mine, de bună seamă, dar și pentru un cititor ideal, care ar găsi că sunt un interesant caz de umanitate. Cuvintele eroului (paginile Paradisului suspinelor) sunt când memorii ale eroului, când istorisire despre erou. Să nu se grăbească cititorul a-și fixa apetitul pe dezvelirea unui caz interesant de umanitate. Substanța fermecătoare e în altă parte. Adnotatorul memoriilor lui Darie înseamnă: Sensibilitatea dureroasă a eroului s-a lăsat desigur condusă, în povestire, mai mult de acuitatea impresiilor conținute, decât de ordinea cronologică și de logica expunerii. Deci, ziceam drept: nu la cazul interesant de umanitate, ci la expunere să luăm seama. Întâmplările somnului nu sunt fără însemnătate. Adevărul lor nu e mai puțin veridic decât al orelor de veghe... Imagini, senzații, emoții, somnul oferă de toate, asemenea vieții pe care ne-am deprins a o considera ca propriu-zisă. Realitatea ... Paul Zarifopol - Delicate lucruri vechi ... la dispuneri umane, și supusă criticii psilhologice. Pur și minunat artistică este reminiscența, independentă de frământarea dramatică: nopțile veneau din pădure ude, cu miros de ferigă..., impresie saturată de exactitate poetică. În același plan de interpretare ca și natura este tratat, în subtilă simbolizare, mecanismul ceasornicului: angrenaj de forțe, lecție de ... Alexandru Vlahuță - România pitorească Alexandru Vlahuţă - România pitorească România pitorească de Alexandru Vlahuță Cuprins 1 PE DUNĂRE 1.1 PORȚILE DE FIER 1.2 TURNU-SEVERIN 1.3 CORBUL. HINOVA 1.4 OSTROVUL MARE. RUINI 1.5 LA CALAFAT 1.6 DESA 1.7 GURA JIULUI. BECHETUL. CELEIUL 1.8 SILIȘTIOARA 1.9 ISLAZUL 1.10 TURNU-MĂGURELE 1.11 ZIMNICEA 1.12 GIURGIU. CĂLUGĂRENII 1.13 ÎNTRE ȚĂRMURILE NOASTRE 1.14 PODUL DE PESTE DUNĂRE 1.15 BRĂILA 1.16 GALAȚII 1.17 TULCEA 1.18 SULINA 2 PE MAREA NEAGRĂ 2.1 PE INSULA ȘERPILOR 2.2 CONSTANȚA 3 ÎN MUNȚII NOȘTRI 3.1 PE COLIBAȘI 3.2 LA UMBRĂ 3.3 VALEA MOTRULUI 3.4 MÂNĂSTIREA TISMANA 3.5 TÂRGU-JIU 3.6 PE VALEA JIULUI 3.7 PE ÎNĂLȚIMILE PĂRÂNGULUI 3.8 PE COAMA MOHORULUI 3.9 ÎN NOVACI 3.10 MÂNĂSTIREA ȘI PEȘTERA POLOVRACI 3.11 ÎN VÂLCEA 3.12 PE CHEIA BISTRIȚEI 3.13 RÂMNICU-VÂLCII. VALEA OLTULUI 3.14 LA CÂINENI 3.15 PE ARGEȘ. CURTEA-DE-ARGEȘ 3.16 CÂMPULUNG 3.17 RUCĂR. DÂMBOVICIOARA 3.18 TÂRGOVIȘTEA. RUINILE 3.19 PE IALOMIȚA. DE LA TÂRGOVIȘTE LA PETROȘIȚA 3.20 PRIN CHEIA TĂTARULUI LA SCHITUL PEȘTERA ... ... mai din adâncul vremii, Borca, cu diminețile care sunau cristalin, cu zilele înalte și luminoase, cu nopțile care veneau din pădure ude, cu miros de ferigă... Și imagini răzlețe dintr-o vără sau alta, unele greu de localizat în timp: un curcubeu la depărtare de câțiva stânjeni, văzut din vârful Hălăucii ... Mateiu Caragiale - Craii de Curtea-Veche Mateiu Caragiale - Craii de Curtea-Veche Craii de Curtea-Veche de Mateiu Caragiale Cuprins 1 Întâmpinarea crailor 2 Cele trei hagialâcuri 3 Spovedanii 4 Asfințitul crailor Întâmpinarea crailor "...au tapis-franc nous Ă©tions reunis" L. Protat Cu toate că, în ajun chiar, îmi făgăduisem cu jurământ să mă întorc devreme acasă, tocmai atunci mă întorsesem mai târziu: a doua zi spre amiazi. Noaptea mă apuca în așternut. Pierdusem răbojul timpului. Aș fi dormit înainte, dus, fără zgomotoasa sosire a unei scrisori pentru care trebuia neapărat să iscălesc de primire. Trezit din somn sunt mahmur, ursuz, ciufut. Nu iscălii. Mormăii numai să fiu lăsat în pace. Ațipii iarăși, dar pentru scurtă vreme. Sărăcia de epistolă se înființă din nou, însoțită de cruda lumină a unei lămpi. Mișelul de poștaș găsise de cuviință să mă iscălească cu mâna lui. Nu-i fusei recunoscător. Urăsc scrisorile. Nu știu să fi primit de când sunt decât una, de la bunul meu amic Uhry, care să-mi fi adus o veste fericită. Am groază de scrisori. Pe atunci le ardeam fără să le deschid. Asta era soarta ce o aștepta și pe noua sosită. Cunoscând scrisul, ghicisem ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FERIGĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru FERIGĂ. ... apei = broscariță ; limba - boului = plantă erbacee acoperită cu peri aspri și țepoși , cu flori albastre , roz sau albe ( Anchusa officinalis ) ; limba - cucului = a ) ferigă mică cu rizom scurt și târâtor , de obicei cu o singură frunză penată compusă ( Botrychium lunaria ) ; b ) plantă erbacee cu flori de culoare albăstruie - liliachie ... Limonium vulgare ) ; limba - soacrei = nume dat mai multor specii de plante înrudite cu cactusul , cu tulpina spinoasă și flori roșii , albe sau galbene ; limba - șarpelui = ferigă mică cu rizomul lung , cu o singură frunză , de formă ovală , răspândită prin locurile umede , prin tufișuri și păduri ( Ophioglossum vulgatum ) ; limba - vrăbiei = plantă erbacee ... ARHEGÓN , arhegoane , s . n . ( Bot . ) Organ feminin de reproducere , caracteristic pentru mușchi , ferigi și ... FÉREGĂ s . f . v . ferigă ... ce , adj . , s . m . 1. Adj . ( Adesea adverbial ) Care nu poate fi domolit , stăpânit ; furtunos , impetuos , aprig , violent ; strașnic , cumplit . 2. S . m . Specie de ferigă PĂR ^2 , peri , s . m . 1. Totalitatea firelor subțiri de origine epidermică , cornoasă , care cresc pe pielea omului și mai ales pe a unor animale ; spec . fiecare dintre firele de felul celor de mai sus sau ( cu sens colectiv ) totalitatea acestor fire , care acoperă capul omului . 2. Denumire generală dată fibrelor naturale de origine animală ; p . ext . țesătură din aceste fibre . 3. P . anal . Fiecare dintre filamentele ( fine ) , de origine epidermică , existente pe anumite organe ale unor plante . 4. Arc în formă de spirală la ceas . 5. Compuse : părul - feței = plantă criptogamă înrudită cu feriga , întrebuințată ca plantă medicinală și ornamentală ( Adianthum capillus - Veneris ) ; părul - Maicii - Domnului = plantă erbacee cu frunze mate , crestate adânc ( Asplenium adianthum nigrum ) ; părul - porcului = plantă erbacee cu frunze lungi și cu spiculețe ( Equisetum telmateja ) . 6. Compus : ( Astron . ) Părul Berenicei = numele unei constelații din emisfera boreală . PĂR ^1 , peri , s . m . Pom din familia rozaceelor cu coroana piramidală , cu frunze ovale , cu flori mari , albe sau roz , cultivat pentru fructele lui comestibile ( Pirus ... metal având o deschizătură și un fir de vizare , care servește la stabilirea aliniamentelor de teren . 2. Fiecare dintre frunzulițele care constituie o frunză de ferigă PTERIDOLOGÍE s . f . Ramură a botanicii care studiază PTERIDOSPÉRMĂ , pteridosperme , s . f . ( La pl . ) Grup de gimnosperme primitive asemănătoare cu ferigile , care se înmulțesc prin semințe ; ( și la sg . ) plantă din acest SOR ^2 , sori , s . m . ( Bot . ) Grupare de sporangi situată pe fața inferioară a frunzelor la ferigi . SOR ^1 s . f . v . ... Foarte ) tare , ( tare ) mult , teribil . 2. ( Legat de un adj . prin prep . " de " , exprimă raportul de superlativ ) Foarte , extraordinar , nespus . III. S . m . Specie de ferigă |
||